7,303 matches
-
car a trăit acum câteva sute de ani. Suntem deci din aceeași familie. Au vorbit foarte des despre el și numai de bine. - După ce recunoști tu un om? - Nu mi-am pus această problemă. Abia acum am aflat de existența strămoșului meu Adam, care a trăit acum cca. opt mii de ani adică de când a fost creată lumea. Acum toți copii din jurul meu sunt copii. Când m-oi face mare voi avea grijă să mă înconjor numai de animale bune, îngăduitoare
OM SAU ANIMAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1471944115.html [Corola-blog/BlogPost/350014_a_351343]
-
să-l fac prin sculptură monumentala, unde prezint Coloane infinite, Geneze ( prin implant și prin interferanta), Cruci cosmice, Stele arzătoare cu opt raze, Zeițe ale pământului, venite din cer, pline de senzualitate, de bogăție și mister... Vânători, Regi, Regine și Strămoși și alte arhetipuri care poartă în ele Număr de aur. Aceste sculpturi, amplasate într-un “ Templu al Dragostei, al Meditației, al Contemplării și al Eliberării “ ( TDMCE - un vis rămas din păcate neîmplinit al universalului sculptor român Constantin Brâncuși ), pot face
DESPRE COLOANA SOARELUI DE VIS SI CALATORIILE MELE ATEMPORALE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Despre_coloana_soarelui_de_vis_si_calato_constantin_milea_sandu_1334998439.html [Corola-blog/BlogPost/357694_a_359023]
-
pufuri ce zboară pe vânt, tăcut, vin cu veacu-n spinare, urcându-l mereu în cuvânt. strâng la piept clopote de fum, citesc cu ochii stelele-n vreme, sunt singur, acum las sufletul să-mi picure-n gene. în mine oasele strămoșilor plâng, lumina lor mă orbește, doamne, ce suflet nătâng, în mine doar gândul vorbește. de ce pe pământ doar eu am rămas ca un flutur ce se-ntoarce la rană, lasă-mă așa, fără de glas, în matca mea subterană. părinții coboară
ANII TREC PE ARIPI DE VÂNT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Anii_trec_pe_aripi_de_vant_ion_ionescu_bucovu_1357025498.html [Corola-blog/BlogPost/348799_a_350128]
-
sunt întâlnite la tot pasul, doar pentru a motiva un interes care culmea aparține tuturor. Dorința de iluminare,este a fiecăruia dintre noi. O viață întreagă, petrecută într-un permanent asediu al cetăților fortificate de cunoștiințe, cu grijă nemăsurată, de strămoșii oamenilor pentru oameni. Eu, Omul, am plecat de pe cea mai de jos scara a evolutivului ideatic. Am primit suportul celor care mi-au permis revărsarea mea în lume, am fost îndemnat să respir universul ce mă înconjura cu proprii mei
JURNALUL SINGURATICULUI-SUPERFICIALITATE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_singuraticului_superficialitate.html [Corola-blog/BlogPost/367278_a_368607]
-
e de presupus că ea a suferit schimbări majore, deoarece în Pen. Italică a avut de înfruntat alte idiomuri care au schimbat-o în așa măsură încât la revenirea latinilor la începutul sec. II e.n. ea era deosebită de limba strămoșilor noștri daci; Totuși fondul comun indo-european rămăsese în cea mai mare măsură neatins. Aceste idei le-am expus pentru prima dată în SLAST, o revistă de mare prestanță culturală, în 1983, încercările ulterioare mi-au fost înnăbușite în fașă, cu
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1455528923.html [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
eu mă întreb. Prietenii mei sunt mai ales rromi, Dar noi nu suntem rromi. Nunțile, noi le facem ca ei, Și deseori și cu ei, Doar că noi nu le știm limba. Bunicul meu, și bunicul bunicului meu, Și toți strămoșii mei Nu [o] mai știau [nici ei]. Eu nu știu ce sunt. Poate că pân' la moartea mea Voi ignora cine sunt. Cred că nu-i nimeni în lume ca noi, Nimeni care ignoră astfel ce este. Totul, ignor totul din trecutul
CINE SUNT EU ? de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1424390352.html [Corola-blog/BlogPost/343258_a_344587]
-
un hipopotam; Când se taie din pădure Cei mai tineri ulmi și brazi Nu aduni, ci mai mult scazi Ce nu pot alții să-ți fure I-am iubit pe-aceia singuri Care știu să-și facă vad Și dintre strămoși, pe Glad Ce-a bătut țăruș în ringuri! Referință Bibliografică: Destinul / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 353, Anul I, 19 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DESTINUL de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Destinul.html [Corola-blog/BlogPost/359489_a_360818]
-
Iar aceasta o vom face cu mijloace legitime, democratice și pașnice. Și putem s-o facem pe deplin realizabilă, pentru că noi, rumânii de astăzi, (cei nealterați încă prin corcire de conștiință, câți vom mai fi rămas) avem o istorie a strămoșilor Daci în totalitatea ei sanctificabilă! “Dacii (ne transmite Herodot) ... cei mai viteji și mai drepți dintre traci( ... ) sunt cei mai numeroși după inzi și ar fi cei mai puternici dacă s-ar uni” ... Acești strămoși ai noștri care au fost
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1354227058.html [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
rămas) avem o istorie a strămoșilor Daci în totalitatea ei sanctificabilă! “Dacii (ne transmite Herodot) ... cei mai viteji și mai drepți dintre traci( ... ) sunt cei mai numeroși după inzi și ar fi cei mai puternici dacă s-ar uni” ... Acești strămoși ai noștri care au fost monoteiști încă din pre-creștinismul lor fabulos, (cu peste 1000 de ani înaintea iudeo-creștinului „invadator” Hristos) credeau de atunci în nemurire, iar în societatea lor femeia era egală bărbatului și nu aveau sclavi! Străbunii noștri, așadar
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1354227058.html [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
ce le-au dat viață. Costumul nostru popular este identitatea noatra națională, ne recunoaștem după el, a fost rând pe rând port de zi cu zi sau cămașă de mireasă, a fost purtat cu dragoste și respect de moșii și strămoșii. Spre marea mea bucurie, sunt în sfârșit în posesia unui frumos costum popular din Săpânța. Maramureș, este după părerea mea zona în care folclorul nostru românesc și-a păstrat cel mai bine esență și sunt mândră și bucuroasă în același
...DACA NOI NU MERGEM IN ROMANIA, VINE ROMANIA LA NOI!!! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_daca_noi_nu_mergem_in_romania_vine_romania_la_noi_.html [Corola-blog/BlogPost/361671_a_363000]
-
confesiune, nu este un păcat. Astfel, încet s-a generalizat“, a mai spus Janeta Ciocan. „Trebuie să mergem la mormânt, să curățăm și să spunem o rugăciune pentru sufletele care au trecut în lumea cealaltă. E o sărbătoare importantă, pentru că strămoșii noștri ne-au crescut și ne-au dat o bucată de pâine“. ZIUA MORȚILOR pe mapamond. Ziua Morților a fost practicată că festival de acum 3000 de ani. Celebrata pe 1 și 2 noiembrie, semnifică onoararea lui Samhain. De asemenea
1 NOIEMBRIE, ziua morților. Ce fac credincioșii în această zi? OBICEI, vechi de secole by http://uzp.org.ro/1-noiembrie-ziua-mortilor-ce-fac-credinciosii-in-aceasta-zi-obicei-vechi-de-secole/ [Corola-blog/BlogPost/92716_a_94008]
-
burțile lor pline de rahat, să mai cânte fanfara acelaș imn mai trist ca un prohod, să ne plictisească iar cu acelaeași bâlbâieli de zile mari precum că noi am stat aici de veacuri că au luptat moșii noștri și strămoșii ca să ne mențină neatârnarea că ne-au lăsat o țară... ce ne-au lăsat fată dragă? că te-au ciunțit cam toți, care și cum au vrut, și bulgarii, și turcii, și rușii... mai ales rușii, vecinii tăi!... nu mai
NU-I ZIUA TA, ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/george_safir_1448785730.html [Corola-blog/BlogPost/374981_a_376310]
-
a procreării. Este, totuși, o ipoteză și o aplecare asiduă spre cercetarea mult mai amănunțită a începuturilor obiceiurilor românești, a fenomenelor care au influențat acceptarea acelor cutume, a aflării și datării cu mai multă exactitate a existențialului în cultura tradițiilor strămoșilor noștri. Nu vom ignora nici ipoteza etnografului Marcel Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu din București al Academiei Române, care susțin că acest cuvânt
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
preferat al Dochiei, despre care renumitul mitolog, Romulus Vulcănescu, în monumentala Mitologie Română, îl prezintă ca pe un flăcău chipeș și iubăreț, trăsătură principală a locuitorilor acestor regiuni. El era un zeu temut de fecioarele și femeile locului, pe care strămoșii noștri îl considerau naș cosmic, oficiatorul tuturor nuntirilor de la începutul fiecărei primăveri, atât la oameni cât și animale. Dragobetele era considerat zeul bunei-dispoziții, celebrată prin veselie și petreceri de la care se porneau de multe ori discuțiile viitoarelor căsătorii. Față de consemnările
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
o distanță remarcabilă față de ceea ce a însemnat influența slavă asupra obiceiurilor poporului român. Nu contestăm etimologia cuvântului ca provenit din limba slavă însă nici excluderea derivării acestei onomastici din cuvinte trace. Sigur este faptul că acest obicei este moștenit de la strămoșii traci, însă numele sărbătorii încă trezește interese în acceptarea științifică a cercetării etimologiei acestuia. Parcă simțim și acum, așa cum simțeau moșii și strămoșii noștri, în preajma acestei zile, un început în viață. Și accentuez, nu de viață, pentru că toți localnicii intrau
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
nici excluderea derivării acestei onomastici din cuvinte trace. Sigur este faptul că acest obicei este moștenit de la strămoșii traci, însă numele sărbătorii încă trezește interese în acceptarea științifică a cercetării etimologiei acestuia. Parcă simțim și acum, așa cum simțeau moșii și strămoșii noștri, în preajma acestei zile, un început în viață. Și accentuez, nu de viață, pentru că toți localnicii intrau într-o hibernare conștientă, ci în viață, pentru că iarna treburile lor erau oprite atât de zăpada abundentă, cât și de zilele foarte geroase
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
prenumele. Într-un sat din Dobrogea, Goruni, la două săptămâni după botez, un copil se îmbolnăvește. Tratamentul medical nu îi este eficient și, atunci, părinții noului născut trec la un procedeu de mințire a duhurilor rele, moștenit din vechime de la strămoșii celor care au ajuns să locuiască satul. Bătrânele satului vor trece fetița printr-un ritual al pierderii numelui dinainte și a dăruirii, de către o persoană aleasă a satului, care va deveni nașa de botez a copilului, a unui alt nume
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
rolul însemnat în viața fiecărui membru al comunității consiliat în toată activitatea lui. Timpul nou, de astăzi, a făcut doar pentru unii să nu mai cunoască cărei spiritualități aparțin, îndepărtându-i de familie, de tradiții. În interiorul sufletului, sunt aceiași ca strămoșii lor pentru că gena le-a rămas fidelă genomului uman unde teama de necunoscut îi face să tremure în fața neștiinței. Cultura tehnică este o știință, o cunoaștere a lumii științifice materiale însă ea nu pătrunde în sufletul omului, sesnsibilizându-l ca arta
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
pentru români chezășia neamului, ardoarea cu care părinții își binecuvântau, de fiecare dată, la marile sărbători, copiii spre împlinire. Masa de sărbători a legat pururea familia și a fost binecuvântată de Dumnezeu, precum Cina cea de taină. Se spune că strămoșii noștri daci se nășteau cu privirea îndreptată spre înaltul cerului, pentru a lua cunoștință, încă din prima clipă a vieții, că acolo, Sus, sălășluia puterea divină care îi veghea, mustrându-i cu secete sau cu boli, când uitau uneori de
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
dar nici zână! Sunt o femeie care are o anumită menire! - se lipi de trupul cavalerului îmbrățișându-l. Fermecat de fecioară, acesta slăbi mânerul paloșului și fără să-și dea seama, buzele lor se contopiră. - Lasă paloșul! El este zestrea strămoșului nostru... Vei înțelege acest lucru la momentul potrivit! De acum înainte pentru tine timpul nu va mai avea limite! Și parcă fără voia lor trupurile li se-ngemănară. La început bărbatul îi simți corpul rece ce părea lipsit de fiorul
I. PRINŢESA VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417724348.html [Corola-blog/BlogPost/360397_a_361726]
-
și va muri singur și nefericit. Luați atitudine dragii mei pământeni, nu rasa sau religia contează, ci faptul de a ajuta și de a iubi necondiționat. Apărați valorile, tineretul, sănătatea, oamenii sărmani, natura, lectura și tot ceea ce v-au lasat strămoșii voștri prin vărsare de sânge. Îmi este greu să scriu aceste rânduri, nu pentru că pot să vadă cunoscuții sau străinii, ci pentru că nu am făcut asta și pentru că nu a fost nevoie, dar poate că mai presus de aroganțe și
ÎNTRE PASTILE ȘI VERSURI de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1473070807.html [Corola-blog/BlogPost/350269_a_351598]
-
frumoasă limbă latină, absolut unică în felul ei? Să nu uităm niciodată că limba română este cel mai mândru și mai frumos monument pe care latinitatea l-a ridicat în estul Europei. Armonia ei amintește de dulceața severă a graiului strămoșilor noștri latini, veniți prin aceste locuri din Roma, acum două mii de ani, peste un popor activ și viguros care vorbea o limbă destul de înrudită cu cea a cuceritorilor Daciei. Frumusețea, cursivitatea și bogăția limbii noastre nu sunt cu nimic mai
REVISTA BOGDANIA DIN FOCŞANI, LA ÎNCEPUT DE DRUM. de IONEL MARIN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Revista_bogdania_din_focsan_ionel_marin_1360668138.html [Corola-blog/BlogPost/343694_a_345023]
-
Întrebare) Cu adevărat, cartea transmite, printr-o încărcătură extraordinară de idei, de trăiri și de sentimente, un mesaj de reîntoarcere la puritate, la ingenuitatea vârstei de aur, o revenire cu ochii minții și ai sufletului, la Părinți, la moși și strămoși, poate de mult apuși sub glie și uitați sub vijelia timpului care se scurge inexorabil și care nu ne dă răgazul să medităm o clipă asupra efemerității vieții. „Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi/ ca să învăț din nou la lumânare/ să
REVENIREA LA INOCENŢĂ-UN STROP DE VEŞNICIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Revenirea_la_inocenta_un_str_al_florin_tene_1391324449.html [Corola-blog/BlogPost/353828_a_355157]
-
FAMILIE se înțelege ” Forma socială de bază, realizată prin căsătorie, care unește pe soți (părinți) și pe descendenții acestora (copii necăsătoriți).” Pe de altă parte, se poate afirma, potrivit DEX, că FAMILIE înseamnă ” Totalitatea persoanelor care se trag dintr-un strămoș comun.” Este asimiliată familiei și noțiunea de neam. Originea latină a termenului este familia care provine de la „famulus - sclav de casă”, potrivit precizării oferite de wikipedia, care subliniază în continuare: ”înțelesul cuvântului s-a schimbat în decursul timpului. In trecut
MAREA TAINĂ SFÂNTĂ A ÎNSOȚIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1478476823.html [Corola-blog/BlogPost/382246_a_383575]
-
cerut muntelui magica putere a sunetelor/ De la răscruci din piatră” - cf. Era poetului). Elisabeta Iosif, cu seninătate, îl invită, pe cititor, să treacă, din orbitoarea lumină a clasicismului apollinic, în “umbra” misterelor eleusine/pitagoreice și ale Kabalei. Nepărăsind Arheii Neamului - “strămoșii”, “limbajul strămoșilor” (cf. Era poetului). „La Sarmizegetusa am pus urechea Timpului să asculte/În Sanctuarele magice. ȘI I-AM SIMȚIT PE STRĂMOȘI ...(cf. Oglinda timpului). Mai mult: Poetul, în concepția Elisabetei Iosif, se definește prin calitățile Magului eminescian, cel care
ADRIAN BOTEZ ALCHIMIA ECHILIBRULUI DEMIURGIC -SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Adrian_botez_alchimia_echilibrului_demiu_elisabeta_iosif_1345146557.html [Corola-blog/BlogPost/355066_a_356395]