2,407 matches
-
Vieru se înscrie în șaizecismul basarabean, dezvoltând o sonoritate existențială, ale cărei rădăcini critica literară le-a identificat în sămănătorismul-poporanist cu lungi ecouri de mesianism poetic, în descendența Goga-Mateevici. Poetul basarabean evocă apriori nostalgia paradisului pierdut, a copilăriei, a vetrei strămoșești, descoperă puritatea naturii, bucuriile simple și reconstituie arhetipul mamei, ca simbol matriceal”. Printr-o analiză temeinică, scrupuloasă, Lidia Carmen Pircă - reușește să redea imaginea poeziei vierene în toată frumusețea și valoarea ei. „Rădăcinile de foc” ale poeziei vierene se află
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
vorbim sau... să o folosim numai pentru înjurături..." (din "Politice" de H.R. Patapievici, ediția 1996, pag.64) ISTORIA ROMÂNILOR: „În toată istoria, mereu peste noi a urinat cine a vrut. Când i-au lăsat romanii pe daci în formă hibridă strămoșească, ne-au luat în urină slavii: se cheamă că ne-am plămădit din această clisă, daco-romano-slavă, mă rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era să ne înecăm, așa temeinic au făcut-o”. Demnitatea noastră constă în
ICR, FIAT LUX ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359718_a_361047]
-
Privesc la pâinea rumenită, Ca o coajă de portocală, Mi-e greu să rup o bucățică, Chiar dacă foamea mă răscoală. Învins totuși de imensa foame, Întind mâna să rup, îndrăznesc, Îmi vin în minte ale lanului coame, Unduind peste câmpul strămoșesc. Gura rupe cu dinții, hămesită, Macină, tocând ca o batoză, Bucata de pâine, de apărare lipsită, Cu o coajă neobișnuit de roză. Atunci îmi vine în minte, Cât de grei erau snopii cu spice, Și cum ne grăbeam cu secerișul
BUCATA MEA DE PÂINE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 480 din 24 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359188_a_360517]
-
identitate prin realizări memorabile. Din punct de vedere etnic, tătarii din România sunt originari din Crimeea, ei vorbind un grai al limbii tătare crimeene. În România, în sânul comunității tătare nu există diferențe de grai, ci doar de regionalisme. Tradițiile strămoșești ale tătarilor din România se încadrează în două categorii: laice (obiceiuri legate de evenimente din viață, fenomene naturale, sportul național - Kureș) și religioase (momente din viață, Sărbătoarea Postului - Ramazan Bayram, Sărbătoarea Sacrificiului - Kurban Bayram).'' Am utilizat deasemenea informatii dintr-un
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
2015 Toate Articolele Autorului NU UITAȚI! Nu poți da uitării limba care-a rezistat furtunii, Ascultați-o cum mai plânge când o maltratează unii! Nu lăsați să moară limba, nici simțirea românească, Chiar de nu sunteți o vreme lângă vatra strămoșească! Cine-și uită limba țării uită codrul și izvorul, Uită datina și portul, uită caselor pridvorul. Uită patria și neamul, nu-și mai amintește-ogorul, Nu mai știe cum se cântă nici durerea și nici dorul. Nu mai știe gustul pâinii
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340223_a_341552]
-
în carul mare. O trâmbiță în miezul de noapte Rupe tăcerea negrelor șoapte... Aduce lumină și libertate. Cluj Napoca 8 august 2015 Dorul românesc S-a dus în lume dorul românesc, Să-și caute rostul pe la porți străine. Era-mbrăcat în straiul strămoșesc Și-n suflet purta dorințele de bine. S-a dus în lume dorul românesc Și a cântat din frunza verde amarul... Și doinele cu graiul lor regesc, Le-a cântat cu jalea lui cavalul. S-a dus în lume dorul
PLOILE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340241_a_341570]
-
Tip Naste, Pitești, 2008; - Fântâna Sângeroasă, roman, București, 2009; - Edenul și infernul unei lumi, teatru, vol. III, București, 2009; - Arhimandritul Mina Stan - un slujitor devotat Domnului, Ed. Petrescu, Rm. Vâlcea, 2011; - Arhimandritul Mina Stan - omul rugăciunii, omul suferinței, Ed. Credința Strămoșească, Iași, 2012; - Comoara blestemată, Ed. Petrescu, Rm. Vâlcea, 1012 Am publicat referințe și evocări în volume realizate în colective de autori: - Personalități de seamă ale Bisericii Ortodoxe Române. Înaltpreasfințitul Părinte Gherasim Cristea, Arhiepiscop al Râmnicului, la 97 de ani - volum
ION NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340246_a_341575]
-
Acasa > Versuri > Istorie > FRAȚI ROMÂNI Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Frați români de aceeași Mamă Să nu luăm ce-i rău în seamă, Glia noastră strămoșească Peste vremi să dăinuiască! Doar uniți în rugăciune Împlinim și cele bune Sfinții noștrii păzitori Ne feresc de trădători! Răul vrea să ne despartă Să mai rupă iar din hartă, De ne dăm mâna frățească Salvăm Țara strămoșească. Moșii noștrii
FRAŢI ROMÂNI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340313_a_341642]
-
Glia noastră strămoșească Peste vremi să dăinuiască! Doar uniți în rugăciune Împlinim și cele bune Sfinții noștrii păzitori Ne feresc de trădători! Răul vrea să ne despartă Să mai rupă iar din hartă, De ne dăm mâna frățească Salvăm Țara strămoșească. Moșii noștrii sunt de pază, La hotar încă veghează Tulnicul răsună-n munți Au ajuns cu toți cărunți Cuza, domnul cel mai drept A dus țara chiar în piept, Cu ocaua lui cea mică Ne-a scăpat și de risipă
FRAŢI ROMÂNI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340313_a_341642]
-
munți Au ajuns cu toți cărunți Cuza, domnul cel mai drept A dus țara chiar în piept, Cu ocaua lui cea mică Ne-a scăpat și de risipă! În divan mereu adună Pe cel drept și fapta bună Țară Sfântă Strămoșească Peste vremi să dăinuiască. Frați români să ne dăm mâna, Țara noastră-i numai una S-o cinstim cum se cuvine Să ne revenim în fire! 24 ianuarie 2017 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Frați români / Camelia Cristea
FRAŢI ROMÂNI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340313_a_341642]
-
Scriitorilor Români din Basarabia. Domnia Sa mă creditează cu încrederea că aș putea pune și eu umărul la realizarea unui generos proiect, contextualizat recuperării Istoriei Neamului în conștiința fraților basarabeni, siliți să trăiască timp de un veac și jumătate în afara obârșiei strămoșești. Nu doar onoarea de a-i inspira încredere distinsului expeditor al mesajului-apel, dar mai ales noblețea proiectului în sine al scriitorilor români din Basarabia se constituie în stimuli ai conștiinței mele de român, fie și unul de rând, în sensul
ÎN CETATEA NEAMULUI (CU TOT CU... BASARABIA) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/340360_a_341689]
-
timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii noastre strămoșești și al poporului român... Preacuviosul Părinte Petroniu Tănase a fost un om al bucuriei, al seriozității și discreției, un om care și-a propus să înmulțească seriozitatea și conștiinciozitatea și credem că a reușit cu prisosință. Darul deosebit al Părintelui
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI CENTENAR DE LA NAŞTEREA SA VREMELNICĂ ŞI PĂMÂNTEASCĂ ŞI A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/340402_a_341731]
-
datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului, seriozității, sincerității, profunzimii și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oameni, a atașamentului său față de țara aceasta românească și de Biserica ei cea strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI CENTENAR DE LA NAŞTEREA SA VREMELNICĂ ŞI PĂMÂNTEASCĂ ŞI A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/340402_a_341731]
-
putut da sau oferi altora. Gândindu-mă la acest aforism, am senzația și impresia că Doamna Doina Drăguț a fost întotdeauna și permanent conștientă de această vocație a omului, de “dăruitor” pentru cei din jurul său și din neamul său, cel strămoșesc, creștinesc și românesc. Astăzi, din păcate, modelul și exemplul dumneaei este tot mai greu de cuprins și de asumat ori de însușit în arealul personalității noastre, mult pretențioase și simandicoase. Că nu este totul pierdut ne-o dovedește acest buchet
CUVINTE ANIVERSARE LA ADRESA REVISTEI CONSTELAŢII DIAMANTINE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340530_a_341859]
-
ia naștere Zootopia. Apoi apare corectitudinea politică și, inițial, promovează niște concepte sănătoase. Până în momentul în care se transformă în dictatură. Până în momentul în care omul alb devine țintă în poligonul de tir, iar motivația glonțului este dată de „păcatele strămoșești”. Iar în acest moment tensionat, Moonlight câștigă Oscarul în defavoarea lui La La Land pentru a distruge supremația omului alb, în timp ce, în cadrul aceluiași eveniment, Zootopia câștigă fără ca cineva să își dea seama că aceste desene animate reprezintă o critică extrem de dură
Pilda concurentului care s-a născut cu sexul greșit sau dictatura corectitudinii politice () [Corola-blog/BlogPost/338848_a_340177]
-
primordialitate, de reconfirmare a trăiniciei, a persistenței în Europa; fiecare tinde să redobândească măreția de altădată. Revedeți argumentele britanicilor pro-leave... și parcă am mai auzit pe undeva : Let’s make America great again! Până și noi încercăm să trezim spiritul strămoșesc: nu suntem noi leagănul Europei? Nu e limba dacică izvorul din care s-a format latina? Sigur, e o nișă. Dar e proaspătă. Problema, după mine, este că sentimentul național invocat în aceste zile este revendicat nu ca mijloc, ci
Brexit-ul, intriga ce a schimbat simțitor scenariul poveștii europene. Chiar are Europa o oportunitate de creștere până în 2020? () [Corola-blog/BlogPost/338535_a_339864]
-
am spus, „nu semnez și intru în greva foamei ; nu părăsesc închisoarea asta, cu care m-am obișnuit, ca să intru într-una mai mare, numită România”. Așa cum e pentru voi acum, dragi pungeșteni și silișteni, sechestrați în chiar vetrele voastre strămoșești. Așa cum ar putea fi mâine și alții, din toată Țara. De nu i-ar mai răbda Pământul pe toți năimiții și trădătorii de Țară ! Am rezistat și a fost cum am vrut eu. Dar când m-am întors acasă măicuța
„CINE NU SE TEME DE MOARTE NU VA FI NICIODATĂ ROB” () [Corola-blog/BlogPost/339995_a_341324]
-
Carol II la 22 sept. 1939, iar trupurile lor neînsuflețite au fost expuse pe stradă. D-na Alexandrina Russo și-a lăsat copii să fugă în Regat, dar ea a rămas la Chișinău, așa cum rămâne rădăcina de stejar în pământul strămoșesc. Rușii au arestat-o în 1940 și au deportat-o în Kazahstan pentru muncă forțată, unde a murit (nu se știe cum). Aici, la acest nucleu, se discutau probleme culturale și sociale, dar și probleme politice. Pot să spun că
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu () [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
au fost fiind el, cei ce-au fost după el, prin el sau cu el, sau sub el, sunt nu prin ei ci prin cei care-i aștern peste Neființă reajunsă la început. Ei poate sunt străini, dar nu se strămoșesc din străinii de ei în aceiași străini de noi, în ei. Asocierea critică a lui Arghezi cu Eminescu își are replică în dezgustul celui dintâi pentru “asociații” comerciali postumi ai poetului. Această capătă expresia discursiva chiar în studiul său eminescian
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
exploatate, sărăcite și umilite, jefuite și ciuntite de oștile rusești. Reamintesc tuturor că 1828, 1848, 1853-1854, 1877-78, 1916-18, 1940-41 sunt pumnale înfipte, numai într-un veac, în ultimul veac, în inima și în mândria românească, în cinstea și în glia strămoșească. Luați aminte și nu uitați. Nu uitați și nu vă temeți că veți putea fi pedepsiți fiindcă vă faceți datoria. Fiți încredințați că este pe pământ o justiție supremă. Noi nu vom putea fi pedepsiți de această justiție fiindcă, fiind
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! () [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
zi frumoasă de duminica cu o semnificație potrivită temei și structurii cenaclului “Mihai Eminescu, poet al iubirii” și anume, ziua de Valentine’s Day, această sărbătoare nord-americană ce s-a răspândit în întreaga lume, prinzând mlădițe pe rădăcinile Dragobetelui nostru strămoșesc. Locația aleasă, ambianța plăcută oferită de cei doi tineri români amfitrioni ai cafenelei, pe care de acum înainte o putem numi “literară”, colectivul primitor al “Graiului Românesc” și invitații speciali ai reuniunii, au contribuit la crearea unei atmosfere de comunicare
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
o limbă străină, răspundeau invariabil «nu știu», din care pricină unele corpuri erau chiar poreclite «nu-știu-reghiment». Nu însemnează aceasta că țăranul român e incapabil să învețe o limbă străină, ci numai că ține mai presus de orice la graiul lui strămoșesc. Cât talent și mai ales câtă predilecție au Românii pentru limbile străine, o dovedesc orășenii și surtucarii noștri de toate categoriile cari, și azi, ca totdeauna, se cred mai subțiri și mai cultivați dacă vorbesc, de cele mai multe ori prost, orice
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
mare încât ne poartă pe lumea copilăriei lui Creangă, parcă, părintele nu uită să ne amintească că Noul Testament ( și Legea Iubirii ) este o carte scrisă cu vieți, că Biblia continuă și în zilele noastre pentru cavalerii de onoare ai credinței strămoșești: “ și s-a făcut întâmplarea aceasta în Constantinopol, pe timpul împăratului grecesc Heraclie, împărat foarte credincios, acela care a scos Sfânta Cruce de la Ierusalim, care a fost robită de perși. “ În Aruncați pe Maria în mare! părintele ne vorbește despre păcatul
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
aforism, am senzația și impresia că Părinții Redactori și Editorialiști ai acestei publicații au fost întotdeauna și în mod permanent conștienți, fiecare în parte, de această vocație a omului, de “dăruitor” pentru cei din jurul său și din neamul sau, cel strămoșesc, creștinesc și românesc. Astăzi, din păcate, modelul și exemplul lor este tot mai greu de cuprins și de asumat ori de însușit în arealul personalității noastre, mult pretențioase și simandicoase. Că nu este totul pierdut ne-o dovedește acest buchet
REVISTA “BUNAVESTIRE” DIN BEIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340740_a_342069]
-
construit peste 44 de lăcașuri noi de închinare, precum mânăstiri, biserici și schituri, majoritatea după fiecare victorie câștigată împotriva turcilor. Sunt faptele lui creștine, fapte ale dragostei de oameni, de Ortodoxie, ale umanismului său românesc și al respectului pentru credința strămoșească. De aceea poporul l-a numit „cel Mare”, și „cel Sfânt”. El a fost cel mai mare ziditor de locașuri de închinare ortodoxă din Moldova și chiar din întreaga țară. Multe dintre bisericile și mânăstirile construite în acele vremuri, precum
AVEM NEVOIE DE CATEDRALA NEAMULUI ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340742_a_342071]