955 matches
-
așa mai departe. Ce mai, e un bădăran. Noroc cu băgătorii de seamă ce sar imediat cu grebla și hârlețul și-l readuc pe drumul cel bun. Pentru că o fi el ,om-dintr-o-bucată", dar după gustul vremii le cam calcă în străchini! Opusul omului-dintr-o-bucată e omul-din-bucăți, adică postmodernul corect politic. El știe în fiecare clipă ce se spune și ce nu se spune, cum se minte cu deferență și cum se salvează aparențele chiar când planeta e acoperită de fumul negru de
Scurt discurs despre zebrificare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11380_a_12705]
-
lacului; Limita vestică: este reprezentată de drumul național DN2C. Descrierea suprafeței Aria de protecție specială avifaunistică cuprinde suprafața luciului de apă (lacul propriu-zis) și zona de stufăriș și vegetație palustră de jur împrejurul lacului. VI.18. Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Strachina, 1.050 ha, localitatea Țăndărei, județul Ialomița Descrierea limitelor Limita nordică: urmărește conturul nordic al Văii Lata Sărată - Strachina, în zona de nord-est fiind intravilanul localităților Valea Ciorii și Murgeanca; Limita estică: urmărește conturul Văii Strachina în extravilanul localității Țăndărei
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
de apă (lacul propriu-zis) și zona de stufăriș și vegetație palustră de jur împrejurul lacului. VI.18. Aria de protecție specială avifaunistică Lacul Strachina, 1.050 ha, localitatea Țăndărei, județul Ialomița Descrierea limitelor Limita nordică: urmărește conturul nordic al Văii Lata Sărată - Strachina, în zona de nord-est fiind intravilanul localităților Valea Ciorii și Murgeanca; Limita estică: urmărește conturul Văii Strachina în extravilanul localității Țăndărei; Limita sudică: zona pepinierelor, este învecinată cu terasamentul căii ferate Slobozia - Țăndărei și DN 2A; Limita vestică: urmărește conturul
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
protecție specială avifaunistică Lacul Strachina, 1.050 ha, localitatea Țăndărei, județul Ialomița Descrierea limitelor Limita nordică: urmărește conturul nordic al Văii Lata Sărată - Strachina, în zona de nord-est fiind intravilanul localităților Valea Ciorii și Murgeanca; Limita estică: urmărește conturul Văii Strachina în extravilanul localității Țăndărei; Limita sudică: zona pepinierelor, este învecinată cu terasamentul căii ferate Slobozia - Țăndărei și DN 2A; Limita vestică: urmărește conturul Văii Lata Sărată -Strachina de la calea ferată Slobozia-Tăndărei în extravilanul localității Ograda, până în nord-vest. Descrierea suprafeței Aria
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA 0059 Lacul Strachina, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA 0059 Lacul Strachina, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 Prezentul
ORDIN nr. 842 din 3 mai 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0059 Lacul Strachina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274313_a_275642]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA 0059 Lacul Strachina, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA 0059 Lacul Strachina, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Viorel Traian Lascu
ORDIN nr. 842 din 3 mai 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0059 Lacul Strachina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274313_a_275642]
-
le-aș fi ajustat exact, egale, bucuroase, radioase chiar), am observat că în toiul sala- horelei spre-o absurdă perfecțiune, le-am desființat total. Dar ce bine mă simt fără aripi, am îngînat, ce nestingherit în greșeli, în călcat prin străchini, în încîlcit mințile altora cu obrăznicia golașă de-a zbura, de a levita adică!, mă rog, de a aeroplaniza... Și făcui primul pas: buf! M-am sculat de pe trotuarul urbei noastre generoase-n suprafețe fin ocrotite cu sare și piper
Transcriere împotriva sinuciderii (2) by Emil Brumaru () [Corola-website/Imaginative/15293_a_16618]
-
pentru mers pe gheață. Tot pe aria așezării s-au mai descoperit un inel de argint și mai multe fibule din bronz și fier. Ceramica din așezare cuprinde vase de uz comun din pastă fină roșie și cenușie (oale, farfurii, străchini, castroane, boluri, cupe ulcioare), din pastă zgrunțuroasă roșie și mai ales cenușie (oale fără toarte, străchini, capace de vas, chiupuri), vase cu decor în relief sub formă de șerpi, vase cu decor ștampilat și terra sigillata, de producție locală. Alte
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
și mai multe fibule din bronz și fier. Ceramica din așezare cuprinde vase de uz comun din pastă fină roșie și cenușie (oale, farfurii, străchini, castroane, boluri, cupe ulcioare), din pastă zgrunțuroasă roșie și mai ales cenușie (oale fără toarte, străchini, capace de vas, chiupuri), vase cu decor în relief sub formă de șerpi, vase cu decor ștampilat și terra sigillata, de producție locală. Alte materiale descoperite în așezare sunt: fragmente de vase de sticlă, mărgele din sticlă, resturi osteologice de la
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
statut de sat în componența căruia intrau câteva cătune. După aplicarea Legii comunale elaborate de către domnul A.L.Cuza, devine comună, reședința plasii Baltă.În legătură cu populația localității, cea mai veche informație provine din anul 1861, când Țăndăreiul, cu cătunele Câineasca, Strachina și Musteanca avea 261 case și 310 familii. În anul 1874, când primar era Grigore Popescu, comuna avea o populație de 1235 locuitori, fiind una din cele mai mari comune din cele 22 câte avea plasa Baltă. Prin Legea din
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
Gh.Istate, H.R.Munteanu, I.Toma, V.Constanda, G.B.Șerban și Preda Hagianu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Țăndărei avea statut de comună rurală și făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița. Ea era formată din satele Țăndărei, Strachina, Cotul-Iepure, Valea Tronii, Câineasca și Nicolești, cu o populație de 2900 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Țăndărei, cu satele Țăndărei, Strachina și Mihail Kogălniceanu, cu o populație totală
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
Ialomița. Ea era formată din satele Țăndărei, Strachina, Cotul-Iepure, Valea Tronii, Câineasca și Nicolești, cu o populație de 2900 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Țăndărei, cu satele Țăndărei, Strachina și Mihail Kogălniceanu, cu o populație totală de 4431 de locuitori, ca reședință a plășii Țăndărei a aceluiași județ. În 1931, satul Mihail Kogălniceanu s-a separat pentru a forma o comună de sine stătătoare. În 1950, comuna a fost
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1956) din regiunea București. În 1968, comuna a revenit la județul Ialomița, reînființat, și a primit statut de oraș, unica ei localitate rezultând atunci din contopirea localităților Țăndărei, Strachina și Țăndărei-Gară. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Țăndărei se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (65,47%), cu o minoritate de romi (10,86%). Pentru
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
râului Dâmbovița în dreptul satului Dragăești apar solurile aluvionare. În vatra satului Dragăești-Pământeni, serios afectată de prezența unei serii de torenți și vâlcele, apar de asemenea și soluri nisipoase și în special argiloase mult apreciate pentru prelucrarea vaselor de pământ ( oale, străchini, ulcioare etc.), care a determinat ocupația strămoșeasca de căpetenie a acestor "Pământeni", majoritatea păstrând până aproapede zilele noastre această tradițională îndeletnicire de olari sau cărămidari. Aici și-a făcut apariția pentru prima dată pe meleagurile dâmbovițene tradițională "roată a olarului
Drăgăești-Pământeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301169_a_302498]
-
cărămizie, lucrate la roată ; - din extremitatea de NV a perimetrului locuibil al satului a fost recuperata o monedă imperiala romană, emisă de Traian ; - în punctul ‘‘Heleșteu’’ a fost identificat un cimitir medieval ; - la ‘‘Satul Vechi’’ s-au găsit : fragmente ceramice, străchini smălțuite cu verde și castaniu ; - în locul numit ‘‘Măgura’’ s-au descoperit : farfurie adâncă, castron cu margine înaltă, vase cu corpul bombat, cu profilul în ‘‘s’’prelung, unelte de silex și piatră.
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
temporar - pentru râurile din zona de câmpie. Afluenții principali ai Ialomiței sunt: Ialomița este afluent de ordinul I (de stânga) al Dunării. Suprafața totală a lacurilor naturale din bazinul hidrografic Ialomița este de 1.982 ha, principalele lacuri fiind Lacul Strachina, Amara, Fundata, Iezer și Bentu. Bazinul hidrografic Ialomița cuprinde părți din județele: Dâmbovița, Prahova, Buzău, Brăila, Ialomița și Ilfov și se învecinează cu bazinele hidrografice de ordinul I: Olt, Siret, Argeș și Dunăre.
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
spre sus-sud-est, Provița și Prahova. Versanții dealurilor au pante domoale spre bază și accentuate spre culmi și sunt fragmentate de văi cu caracter torențial. Împrejmuită de înălțimi de peste 700-800 de metri, comuna Adunați cu casele locuitorilor săi are înfățișarea unei străchini împodobite cu picuri de smalț mai îngrămădite spre fundul străchinii, mai zvârlite pe pereții ei. Înălțimile sunt mai pronunțate înspre apus unde întâlnim adevărați munți de până la și chiar peste 900 metri: Vf. Sultanului, Vf. Măgura, Vf. Seciului, întreaga împrejmuire
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
spre bază și accentuate spre culmi și sunt fragmentate de văi cu caracter torențial. Împrejmuită de înălțimi de peste 700-800 de metri, comuna Adunați cu casele locuitorilor săi are înfățișarea unei străchini împodobite cu picuri de smalț mai îngrămădite spre fundul străchinii, mai zvârlite pe pereții ei. Înălțimile sunt mai pronunțate înspre apus unde întâlnim adevărați munți de până la și chiar peste 900 metri: Vf. Sultanului, Vf. Măgura, Vf. Seciului, întreaga împrejmuire apuseană menținându-se la peste 800 de metri. Înspre răsărit
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
din grâu de spice. Acestea din urmă se foloseau iarna pentru încălzire, dar și la fiertul mâncării. Hrana nu era prea diversificată și nici vasele din care se mânca. Membrii unei familii mâncau cu toții, cu lingură de lemn, dintr-o strachină mare, în care se punea lapte și mămăligă. Se mai prăjea carne de porc într-o tigaie și apoi se punea la mijlocul unei mese înconjurată de 3 mămăligi. Principalele animale din gospodărie erau caii, boii și vacile. Boii erau principalele
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
dacică, lucrate cu mâna din pastă grosieră, de culoare cenușie-negricioasă și cu ornamentele specifice ceramicii dacice: butoni mici, brâuri alveolate sau crestate. Cele mai multe urne erau acoperite cu capace speciale sau cu capace improvizate din cești dacice, lespezi de gresie, farfurii, străchini, funduri de oală. Urnele erau umplute doar parțial și conțineau oase calcinate, cenușă și cărbune și obiectele de inventar. Într-un mormânt cu cistă de piatră s-au descoperit două urne, fiind vorba, foarte probabil, de două înmormântări succesive. Mormintele
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
iveală un bogat material ceramic, urme de chirpic, material litic și podoabe ale populației eneolitice. Materialul ceramic al acestei așezări, în totalitate fragmentar, cu excepția unei fusaiole și a unui lustruitor, provine probabil, de la vase de diferite mărimi că: farfurii, cești, străchini, castroane, ulcior, frecvent întâlnite în așezările Coțofeni. Purtătorii culturii Coțofeni de la Aruncuta erau o populatie autohtonă indoeuropenizată a tracilor, a cărei ocupație era predominant păstoreasca. Faptul că în Aruncuta au fost identificate lame de silex, unele ustensile folosite la confecționarea
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
puterea fiecăruia. În jurul vetrei, lângă nelipsitul țest - o farfurie mare de lut, pusă cu gura în jos peste foc, la încins și folosită la copt pâinea -erau mai multe vase de lut și eventual căldarea de aramă, iar pe masă - străchini, linguri și blide din lemn. Ușa bordeiului se numea praftoriță și era de obicei o împletitură de smicele pe dârjală, adică nuiele pe un băț, care se mai completa iarna cu o cergă sau blănuri de oaie. Vitele stăteau în
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
află o terasă cu urme de locuire din epoca dacică, "cultura Wietenberg", secolul al IV-lea, epoca migraților și evul mediu. Așezării dacice îi aparțin cele mai multe materiale arheologice specifice epocii o ceașcă, un borcan, o fructieră cu picioul scurt, o strachină și un vas de provizii, toate de culoare cenușie și modelate cu roata. În anul 1987 - 1988, cu ocazia săpăturilor arheologice făcute în apropierea "Carierei de nisip" ( Kőházkert ) s-a constatat o locuire dacică, cu gropi circulare ce conțineau fragmente
Sânsimion, Harghita () [Corola-website/Science/300486_a_301815]
-
x 7 m. În ea au fost găsite unelte de import: cuțite din lemn cu retușuri oblice, răzuitoare, 50 de greutăți pentru războiul de țesut, peste 100 de vase din ceramică, printre care oale bitronconice și sferoconice cu urechiușe, cratere, străchini conice. Vasele sunt decorate cu un ornament aplicat cu vopsea cafenie-închisă, uneori roșie. Pe partea superioară a vaselor este aplicat un brâu din cercuri cu tangente, sub bazele vaselor sunt pictate linii orizontale. Pe câmpurile libere sunt desenate siluetele unor
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
superioară a vaselor este aplicat un brâu din cercuri cu tangente, sub bazele vaselor sunt pictate linii orizontale. Pe câmpurile libere sunt desenate siluetele unor arbori, scărițe, plante stilizate, linii ondulate sau piezișe, ovaluri, figuri de animale, în special câini. Străchinile sunt desenate în interior și exterior cu festoane, cruci, cerculețe, șerpi, triunghiuri, semne solare. Tehnica de construcție folosită: piatră, resturi de lemn, ceramică. Situl este inclus în patrimoniul național și artistic al Rep. Moldova. Așezarea s-a menținut până în anul
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]