1,841 matches
-
Acasa > Stihuri > Semne > IARNĂ... Autor: Gheorghița Durlan Publicat în: Ediția nr. 1497 din 05 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Iarnă... Se-așterne liniștea ningând, Cu fulgi mari din gând căzând, Sufletul meu îmbrăcând, Cu strai alb, lin fluturând. Pasul mi se-afundă blând În zăpezile dormind, Calea vieții desenând Cu argintul strălucind. Viscol de-oi simți suflând, Urma vieții-mi astupând, Și cărarea-mi rătăcind, Oi umbla steaua-mi privind. De-oi simți carnea-nghețând, Cu
IARNĂ... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374596_a_375925]
-
fac de mult, / Iarna viscolu-l ascult. (Revedere) Dar în restul anului? Problema morții lumii o dezleg. (Cărțile) Ce e poezia în opinia Domniei voastre? Ce e poezia? înger palid cu priviri curate,/ Voluptos joc cu icoane și cu glasuri tremurate,/ Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea. (Epigonii) Mai scrieți poezii? La ce?... Oare totul nu e nebunie? (Mortua est!) Sunteți marele nostru poet național, se știe. Dacă ați continua să compuneți versuri ați putea dobândi o faimă universală
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
blând. Ne așteptai serile, în amiaza mare Când veneam de la școală sau liceu În tindă cu pită caldă și mâncare Și bunătatea ta de la Dumnezeu Ne furișam adesea în odaie Unde aveai poze, amintiri, ,,doftorii,, În cufăr prosoape și ceva ,,straie,, Zestrea ta,... când noi eram copii Într-o batistă-n colț țineai bănuți Agoniseala ta pentru fiecare, Pentru zile negre...nu erau mulți Strânși de mâna ta cu sudoare Azi este atâta tristețe-n poartă La gard printre uluci un
DRAGA MEA BUNICĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373354_a_374683]
-
femeiiCare-si plânge iubirea fără speranță!... XXVIII. ÎN ABIS, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1612 din 31 mai 2015. Gânduri, dureri înăbușite, speranțe zădărnicite Clocotesc în străfunduri întunecoase Și erup în cuvinte fierbinți, Dureroase, ce rânesc. Îmi dezbrac straiele sufletului și rămân goală în fața ta, Nicio urmă de pudoare, Doar sinceritate pură Și sfâșietoare tristețe, A lucrurilor neîntâmplate Și imposibil de controlat sau oprit! Mă simt golita de idei, Secătuita de forțe, Descurajata de neputința De a-mi îmbracă
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
rămân goală în fața ta, Nicio urmă de pudoare, Doar sinceritate pură Și sfâșietoare tristețe, A lucrurilor neîntâmplate Și imposibil de controlat sau oprit! Mă simt golita de idei, Secătuita de forțe, Descurajata de neputința De a-mi îmbracă sufletul cu straie noi, Care să reînvie iubirea, setea de viață, Să-mi însenineze față, Să-mi redea speranța- Că viața ar putea fi frumoasă În doi! Citește mai mult Gânduri, dureri înăbușite, speranțe zadarniciteClocotesc în străfunduri intunecoaseSi erup în cuvinte fierbinți,Dureroase
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
iubirea, setea de viață, Să-mi însenineze față, Să-mi redea speranța- Că viața ar putea fi frumoasă În doi! Citește mai mult Gânduri, dureri înăbușite, speranțe zadarniciteClocotesc în străfunduri intunecoaseSi erup în cuvinte fierbinți,Dureroase, ce ranesc.Imi dezbrac straiele sufletului și rămân goală în fața ta,Nicio urmă de pudoare,Doar sinceritate puraSi sfâșietoare tristețe,A lucrurilor neintamplateSi imposibil de controlat sau oprit!Mă simt golita de idei,Secătuita de forțe,Descurajata de neputintaDe a-mi îmbracă sufletul cu straie
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
straiele sufletului și rămân goală în fața ta,Nicio urmă de pudoare,Doar sinceritate puraSi sfâșietoare tristețe,A lucrurilor neintamplateSi imposibil de controlat sau oprit!Mă simt golita de idei,Secătuita de forțe,Descurajata de neputintaDe a-mi îmbracă sufletul cu straie noi,Care să reînvie iubirea, setea de viață,Să-mi însenineze față,Să-mi redea speranta-Ca viața ar putea fi frumoasaIn doi!... XXIX. JOACĂ CU CUVINTELE, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1609 din 28 mai 2015. Mă joc
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
Dorul prelins, ca într-o lacrimă de chihlimbar, Chipul frumos, măreț și duhovnicesc al Dacoromâniei Mari. Ființa ei plină de har, cu chipul minunat și armonios adie într-o manifestare a genialității. Dalta unui iscusit artist, penelul sau cuvântul îmbracă straie sărăcăcioase în fața naturii ei, răsfățate cu un spirit profund rafinat ce răspândește o desăvârșită subtilitate. Tot cutremurul ei lăuntric se prelungește într-o rugă mistică a răstignirii, de Focul și de Dorul Basarabiei martire: „O, de-ar mai trece Dumnezeu
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
nici o astfel de lume poate mai primenită. Iubirea, nu vede nimic: nici măcar urâțenia sau bătrânețea ! De aceea se cheamă iubire ! Poți vedea urâțenia ori bătrânețea și te îndrăgostești ori te jertfești să nu-ți lipsească tihna din suflet . ,, îmbrăcată în straie de gală toamna presară peste verde poleiala-i din sacul fermecat câte puțin... ocolește doar tufele de crizanteme și pietrele aruncă ocheade ( poate ultimele ! ) trandafirului înnourat de ceața târzie valsează printre copaci rămași cu podoaba neatinsă în ritmul frunzelor nemoarte
,, CÂND VOR MURI MACII ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373541_a_374870]
-
îi zărea prin veacul orb și mut,/ Le tot șoptea ceva despre iubire/ (Dar preciza că-s vorbe de-mprumut).// Cândva a stat un ceas cu ei la masă,/ I-a dojenit că nu s-au pregătit/ Să-și strângă straiele de după coasă,/ Că-n toate e-ntr-o zi un asfințit// Într-un ierbar cu zodii împletite/ Din poli sălbatici aspru luminați./ Și-ar fi rămas, în lanul cu ispite,/ Pe-un fapt divers, doi maci îmbrățișați” (Pe-un fapt
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
Dumnezeu ce-i bine!”; „Nu știu Doamne ce să-ți cer” - sunt numai câteva exemple, în care spun mult, în cuvinte puține. Adoptând limbajul vechilor ceasloave și cărți de rugăciuni, Dorina Stoica aduce la zi învățămintele vechi, le îmbracă în straie curate, ca pentru împărtășanie, deslușindu-ele și punându-le în valoare înțelesul. Ea păstrează onomastica sfinților și părinților pustiei ca și unele expresii din limbajul liturgic și duhovnicesc vechi, pentru puritatea și frumusețea expresiei, dar și pentru sensul lor semantic. Poeziile
POEZII DE PUS LA ICOANĂ DORINA STOICA, IZVORUL ÎNDEPĂRTAT, (POEZIE ORTODOXĂ), Editura Pim, IAŞI, 2009 DE CEZARINA ADAMESCU de DORINA STOICA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371538_a_372867]
-
La colț de mesteceni se-ntoarce să-și strige Iubirea de-o vară, s-o strângă la sân, Dar haina-i șireată, rugina-i ajunge În plete, în sânge și-un soare hapsân Pândește-ntre cetini sculptate pe stâncă! În straie de aur, tu tremuri și taci. Mă-ntorc spre tulpină. O rană adâncă Străbate pământul prin lanuri de maci. Ce secetă oarbă mă prinde stângace! Se cerne văzduhul în lacrimi de lut, Tu-n sorți de izbândă aduni printre ace
ÎNTORS DINTRE GERURI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371585_a_372914]
-
Hasim ar fi dorit să-l piardă, ar fi putut să o facă și până atunci. -Te cunosc de undeva? întrebă din nou Baraba privind-l cu atenție pe Hasim. Negustorul observase că Baraba își strecurase încet mâna pe sub mâneca straielor sale. ,, Probabil că acolo are un pumnal cu care poate lovi fulgerător”, gândi Hasim. -Spui că ești negustor.., spuse din nou Baraba. -Negustor am fost întotdeauna, răspunse calm Hasim. -Și mi-ai căzut vre-o dată în plasă, tu sau
AL OPTULEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374704_a_376033]
-
IOANA RESTEMAN - poate mai curând decât a sperat, pășește cu dreptul pe ușa din față a literaturii române: copila de numai 18 ani, după trei ani de trudă, ani de documentare și zbatere spre încumințirea cuvintelor și îmbrăcarea lor în straiele graiului ardelenesc autentic, și-a lansat primul volum al romanului SURÂSUL UMBRELOR, pe 12 mai 2013, în satul natal, Bologa, jud. CLUJ. Unul dintre consătenii săi, domnul profesor Liviu Negru, făcând referire la cinstea de a fi contemporan cu autoarea
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
AHO, Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1826 din 31 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Aho, aho, Prieteni dragi Să fim toți conduși de Magi, Ieslea s-o avem curată Pentr-o viața luminată! Grâul sa-mbrace ogorul În strai alb și Viitorul Pâinea bună și gustoasă S-o avem mereu pe masa! Pruncii să-i creștem frumos Pentru-n An mai glorios! Mâinile să ducă truda, Inima și mintea ruga, Iar picioarele cărări... Să uităm de resemnări! Hărnicia să
AHO, AHO, de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375016_a_376345]
-
-mi aripi frânte Toamna și-a luat vacanță și nu-s vremuri să mă-ncânte. Parcă a-mpietrit lumina, într-un joc de-amar și dulce Vin tăcerile-nserării, spre-alte inimi de s-ar duce! Alb și negru-mi este straiul, (l-am primit în dric aseară) Să-l îmbrac, n-aș vrea, dar iarna bate pe la uși și zbiară. Vin ghețarii disperării, să ne-nchidă verzi hotare Și mi-e lacrima un țurțur, când nu mai miros o floare; Corbii
DANSUL NOTELOR FUNEBRE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375085_a_376414]
-
avea propriul dialect, colorând discuțiile purtate în ungurește, cu cuvinte românești. Ei, dar vremurile noi au adus schimbări fundamentale. Dintr-o dată, română a devenit searbăda, seaca, arhaica, incapabilă de a mai exprimă simțămintele vorbitorilor nativi. De aceea a îmbrăcat un strai nou, cu iz americănesc. O discuție este elevata, doar dacă e presărată cu expresii englezești. Folclor modern În neștiința și în conservatorismul meu, credeam că această nouă limbă - rezultat al „condimentarii” graiului strămoșesc cu expresiile unei civilizații transatlantice - este caracteristică
LIMBA NOASTRĂ, CEA DE TOATE ZILELE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373805_a_375134]
-
toamna cu frunzele de-a valma, Cu cețuri încâlcite printre copacii goi, Să-ți răvășească părul și să-ți înghețe palma, Să-ți ude iar obrajii cu lacrimi și cu ploi. Și-aduce în vârtejuri frunziș uscat și veșted, Așează strai de brumă pe parcuri și alei Și-un fir de lămâiță îți pune iar pe creștet Și-n gene iar îți prinde alai de funigei. Sosește iarăși toamna cu limba amăruie, Cu serile tăcute și pline de năluci Și-ți
TOAMNA CARE VA SOSI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373851_a_375180]
-
univers. Din când în când, în zboru-i dezvăluind secretul, Comdeiul se izbește în țărmuri de hârtie... Și s-a oprit din zbucium c-un freamăt de mândrie. "Ah, cine vrea să-i poarte cât mai curând sonetul?" Frumoasă, tăinuită în straie de solie, Durerea mea aleargă să-ți ducă bucurie... (Duminică și luni, 20--21 iulie 1958) *** Ce a ieșit? Judecă singur, cititorule! Sonettina CXXII - ovidiu oana-pârâu Ce-o face să ezite, azi, tremurânda pană? De ce nu'nfățișează din noapte gândul smuls
ASTA DA ÎNCHIPUIRE SAU CUM SE FACE? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373979_a_375308]
-
câpele”, iubitele și iubita-ți pe viață, mi-am zis să stau prin apropiere când o fi să se deschidă poarta cea mare, să intrăm amândoi odată și mă trezesc dată pe mâna inchiziției la schimb achiziției odihnei veșnice în straie cucernice și gând înghițit. Ș-aici basmul vrea să ia o nouă turnură pe prescură. Probabil nu simți zbaterea ghioceilor sub zăpadă, ți se arată legământul cel de pe urmă, al rugii și tăcerii, mie al curgerii, fugilor lui Bach și
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
unul de muzică folclorică și celălalt de muzică ușoară, sunt, fără să mire pe nimeni, doar că puțini o știu, rude de sânge), „este cea mai bună voce a muzicii ușoare românești; vocea muzicală a fost pentru Aurelian Andreescu un strai al sufletului, o pasăre ușoară care zbura în libertate fără să sfâșie liniștea!” Zbura mătăsos acea „pasăre”, ca și cum ar fi fost adăpostită în inima cântărețului și-ar fi plecat să plutească în aer, fără zgomot, cu o lină vibrație a
AURELIAN ANDREESCU. PRINŢUL UNEI GENERAŢII CU LUCEFERI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374037_a_375366]
-
vedere în ”copârșeu”, cu mâinile împreunate pe piept. Bocitoarele îmbrăcate în negru sporeau gravitatea sfâșietoare a momentului emițând strigăte disperate, învârtind, aș spune chiar voluptos, cuțitul în rană. O singură fotografie de la înmormântarea unei fete din satul tatei, îmbrăcată în strai superb de mireasă exista pe atunci în albumul de fotografii din casa bunicilor. O atingeam doar cu vârful degetelor, de teama de a nu comite cumva un sacrilegiu. Aceeași strângere de inimă am simțit-o recent, în timp ce fotografiam curioasă cortegiul
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
-m-ai aici să fac de strajă? drept falnică moșie-mi dai pustia: nici sfânt și nici martir nu-s - să-ți sap via nimicnicia de nisip m-a prins în mreajă pereche de-ochelari - dar nu și ochi un strai fără de trup - cu gaica ruptă: îți sunt în plus - un dop grotesc de plută pe apele-adormirii-n dedeochi... ...nici foaie - nici condei n-am să Te scriu și mă tot mir: de ce mă chinui viu? MĂ CAUT mă caut - mă caut
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
Port baston și sufăr mult, Dar să îl arunc nu-mi vine Cum nu-mi vine să v-ascult. Sunt convinsă că nu vreți Haina mea să o purtați Fiindcă știu că nu puteți În tăcere să-ndurați. Eu port straiul cu plăcere Fiindcă Bunul Dumnezeu Mă ridică din cădere Când mă doare și mi-e greu. Astăzi eu nu mă înfurii Căci poetul meu de sus Mi-a șoptit din colțul gurii Ieri m-a-ntâmpinat Isus. Dar voi astăzi vreți să
NU AȚI ÎNȚELES NIMIC... de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375425_a_376754]
-
latin, sub coordonarea lui N. Dabija săptămânalul Literatura și Arta iese în grafie latină. Fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească a fost practic unica din spațiul sovietic care a formulat scopul de bază al redeșteptării naționale revenirea la limba maternă în straiul ei natural - alfabetul latin, surghiunit îndată după ocuparea Basarabiei de regimul sovietic la 1940. De ce problemele limbii au fost prioritare, prevalând chiar și față de cele economice? Întotdeauna harnicul nostru țăran își câștiga (drept, pin multă sudoare) hrana materială. Ceea ce ia
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]