1,494 matches
-
și Mustață Aurica, cu domiciliul actual în Austria, 8552 Eibiswald, Eichberg 45, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, Str. Muncii nr. 14, sc. C, ap. 13, județul Caraș-Severin. 57. Bratan Agripina, născută la 15 decembrie 1958 în localitatea Straja, județul Suceava, România, fiica lui Coca Ilie și Silvia, cu domiciliul actual în Austria, 4910 Ried im Innkreis, Riedholzstr. 20/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Aleea Creației nr. 4, județul Timiș. 58. Valter Robert, născut la
HOTĂRÂRE nr. 1.026 din 19 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetă��enia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144727_a_146056]
-
F: Cabană Rusu - Masivul Parâng", a sectorului de drum în lungime de 6,000 km, situat în județul Hunedoara. Articolul 2 Se aprobă încadrarea în categoria funcțională a drumurilor județene, având denumirea "DJ 664 A: Lupeni (Braita) - Zona de agrement Straja", a sectorului de drum în lungime de 9,300 km, situat în județul Hunedoara. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul administrației publice, Octav Cozmăncă Ministrul lucrărilor publice, transporturilor și locuinței, Miron Tudor Mitrea Ministrul finanțelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu --------
HOTĂRÂRE nr. 641 din 6 iulie 2001 privind aprobarea încadrării în categoria funcţională a drumurilor judeţene a unor sectoare de drumuri situate în judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135637_a_136966]
-
saci de la moară, atunci să mugi așa.” (I. Creangă) În enunțuri cu structură analitică, interjecția poate realiza, ca termen subordonat, în relații de dependență, funcția de circumstanțial de mod: „Așa încet-încet, haidea-haidea, marțea următoare, pe la asfințit, a ajuns drumețul la straja Craiovei.” (I.L.Caragiale) în relația de interdependență, funcția de predicat: „Ș-apoi huștiuluc! și eu în știoalnă, de-a cufundul, să prind pe dracul de-un picior...” (I. Creangă) Când realizează funcția sintactică de predicat (interjecțiile volitive și onomatopeice) dezvoltă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-se spre ușă, gata să cadă.” (P. Dan, 7) • adverbe (locuțiuni adverbiale): „Încremenise. Inima îi zvâcnea puternic și loviturile ei se împlântau adânc în tăcere.” (P. Dan, 10) • interjecție: „... Așa încet-încet, haidea-haidea, marțea următoare, pe la asfințit, a ajuns drumețul la straja Craiovei.” (I.L. Caragiale, Mânjoală, 184) b. dezvoltat; se realizează prin diferite tipuri de sintagme: • constituite din repetarea aceluiași substantiv prin intermediul unei prepoziții: de, la, lângă, peste: „Sunt zece la număr Și, umăr de umăr, Se duc, câte doi, în coșciuge
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ochi aș avè cu atâta lucrurile toate dimprejurul meu ar părè mai mari.” (M.Eminescu, P.L., 24) • acuzativ: ca, cu, de, de la, de peste, de sub, din, dintre, fără, lângă, de lângă, printre, spre, dinspre etc.: „Din turnul verde de pază, de lângă pod, / straja mă vede.” (L. Blaga, 209), „Pasărea cu clonț de rubin / S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat.” (N. Labiș, 327), „... Și crede-mă că, de mii de mii de ori mai mici, numai proporțiile dintre ei să rămâie aceleași
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lac glaciar (Bucura) și cel mai adânc (Zănoaga) din Carpații românești; o parte a masivului este declarată Parc Național din 1935, cu zonă strictă de ocrotire de 1 840 ha. Munții Vâlcan, situați în sud-est, au înălțimi mai mici (vf. Straja cu 1 868 m), dar prezintă versanți abrupți, chei și vârfuri calcaroase. În sud-vest sunt Munții Cernei și Munții Mehedinți, formați din calcare și șisturi cristaline, care au altitudini reduse și sunt bine împăduriți. Între ei se află Valea Cernei
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
forma de cărămizi rotunde, perfor ate) ale așezărilor de la Bucovăț, Popești și Mărgăritești. Ambele variante comportau infrastructuri de lemn (Subcetate) Și, probabil, palisade, parapeți din pari juxtapuși, uneori crenelați, ridicați pe creasta valurilor, având la bază spre interior, turnuri de strajă. Panta exterioara a valului era uneori consolidată cu lespezi dispuse în așa fel încât să nu permită eroziunea (Stâncești, sec. VI-III i.e.n.; Teleac Jidova, sec. al V-lea î.e.n.; Cotnari, sec. al IV-III î.e.n.). Așezarea de la Cotnari, o adevărată
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Vremile-aurite” împreună cu „mitele albastre” oferă soluția utopică a sintezei viitorului cu primitivitatea arhaică. Revelarea istoriei prin cunoaștere magică se poate face numai inițiatic, sub semnul aurului. „Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur. Când posomorâtul basmu-vechea secolilor straja Îmi deschide cu chei de-aur și cu-a vorbelor lui vrajă...” Sintagma în aparență extrem de concretă, „păr de aur”, devine un simbol al forței solare, atribuit principiului feminin, în care Ricarda Huch vede esența romantismului german congener cu Eminescu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
1943 a fost organizată o șezătoare ”Limba Noastră” În Transnistria. De menționat manifestările culturale cu prilejul sărbătorii Intrării Maicii Domnului În Biserică, hramul Școlii Eparhiale de Fete. Au fost numeroase programele corale conduse de pr. Al. Cristea și organizate de ”Straja Țării”, ”Ateneul de la Nistru”, ”Astra”, ”Universitatea Populară”, ”Fundațiile Regale”, ” Uniunea Clericilor din Basarabia”, ”Tinerimea Română”, ”Radio București”, ”Chișinău” etc. (M.V. Ișaievă Despre data și prilejul când s-a născut pentru prima dată melodia ”Limba noastră” sunt mai multe ipoteze. Poate
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Romsilva și subunitățile acesteia. Ce mai contează?... Fundu Aței În Tarcăul lui Lipan trăiesc acum peste 3700 de suflete. Comuna e formată din satele Ardeluța, unde armata noastră are o superbă cabană, Schitul Tarcău sau Șichiva (Cichiva), Brateș, Cazaci, Tarcău, Straja, Lunca. Curentul electric a urcat până la Ardeluța și ROMTELECOM trage fire peste tot. Bugetari sărmani de la Constanța sau de la Vaslui își rostuiesc vile cât mai departe de ochii vindereilor de la Garda Financiară. Dacă nu vor să cotizeze? Așa a făcut
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și nu am băgat de seamă că undeva, în stânga șoselei, printre livezi și vii, se ițește o turlă de biserică. Să intrăm pe sfoara drumeagului de pe malul lacului Dorobanțul, care ne va conduce în curtea unei bisericuțe ce stă de strajă mormintelor din jurul ei. Din pisania așezată deasupra ușii aflăm că pe o temelie mai veche a fost ridicată această biserică, și a fost sfințită la 25 noiembrie 1925, cu hramul Sfânta Varvara. Afirmația din pisanie, că biserica a fost zidită
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
mândrim, ei, care au luptat în război pentru libertatea noastră, care au suportat greutăți, și-au sacrificat sănătatea prin ploaie, vânt, ger, foame, foc, gloanțe, cu moartea permanent în față, departe de casă, de cei dragi. Ei au stat de strajă o mare perioadă de timp spre liniștea familiilor noastre, la apărarea pământului românesc și îndepărtarea dușmanilor de la frontierele țării. O parte din veteranii noștri din orașul Siret, prin dârzenia lor s-au evidențiat în mod deosebit în lupte, fiind răsplătiți
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
fost călcat de ape întregul oraș Brive. Nu! Doar zonele mai joase. Într-o zonă mai joasă fusese amplasată și unitatea (sau subuni- tatea) de Pompieri. Se știe că la Armată, indiferent ce specific, se face, zi și noapte, de strajă. Adică de planton și de santinelă, ca să folosesc termenii specifici. La început, când surplusul de apă din Corrèze a început să reverse, santinela a crezut că e un fel de glumă. A dat importanță întâmplării abia atunci când a simțit că
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Lainici); - un număr mic de depresiuni intramontane; - număr redus de văi transversale (Olt și Jiu); - persistența pe o perioadă mai Îndelungată a zăpezii, aspect important pentru turismul alb, practicat cu bune rezultate la: Sinaia, Bușteni, Azuga, Bâlea Lac, Muntele Mic, Straja, Parâng, Vulcan etc; - existența primului și a celui mai mare Parc Național din țară, respectiv cel din Retezat; - prezența atât În partea de nord, cât și de sud a acestora, a unor numeroase și importante obiective turistice de ordin antropic
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Borăscu - 2159 m, Gugu - 2192 m, În Munții Godeanu; Țarcu - 2190 m, Pietrii - 2192 m, din Munții Țarcu, dar și unele vârfuri de interes turistic, sub altitudinea de 2000 m cum ar fi: Petreanu - 1895 m, În Munții Țarcului; VÎrfu Straja În Munții VÎlcanului; Baldoveni - 1800 m, Arjana - 1514 m, În Munții Cernei; VÎrfu lui Stan - 1466 m, Petrele Alba - 1335 m, În Munții Mehedinți. c) Pasurile de trecere sunt În general de mare Înălțime, cum ar fi: Predeal - 1032 m
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
iată elementele definitorii ce fac din unele puncte și zone ale Carpaților Meridionali adevărate „Împărății” ale zăpezii și ale sporturilor de iarnă (Sinaia, Predeal, Poiana Brașov, Păltiniș, Bușteni, Poiana Țapului, PÎrîul Rece, Poiana Mărului, Muntele Mic, RÎnca, Voineasa, Fundata, Bran, Straja, Parâng,Vulcani, Șureanu etc. ca și pe crestele și văile unor munți cum ar fi cele din Bucegi, Iezer-Păpușa, Făgăraș, Retezat, Cindrel, Șureanu etc.). De fapt polul românesc al frigului este apreciat ca fiind VÎrfu Omu (2505 m), din Bucegi
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
aspectul prin care cele mai renumite stațiuni de practicare a sporturilor de iarnă din țara noastră - unele din ele fiind de nivel mondial se află În Carpații Meridionali (Poiana Brașov, Predeal, Sinaia, Păltiniș, Muntele Mic), și vin rapid din urmă: Straja, Parâng, Șureanu, Iezer - Păpușa etc. 82 k) O densă rețea de lucrări hidrotehnice (hidrocentrale și baraje) compusă din 33 de amenajări În Carpații Meridionali din totalul de 51 la nivelul Întregului Arc Carpatic Românescetc. l) o rețea destul de reprezentativă de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din istoria sa, atît din punct de vedere organizatoric cît și a bazei tehnico-materiale s-a realizat În epoca contemporană. Au apărut practic multe stațiuni noi cum ar fi: Cozia, Voineasa, Poiana Mărului, BÎlea - cascadă inclusiv Poiana Brașov, Muntele Mic, Straja, Poiana Marului, Parâng, etc., iar pe de altă parte, baza tehnico-materială a fost aproape dublată cum ar fi cea de la: Sinaia, Bușteni, Predeal, Poiana Brașov, etc ca să nu mai aducem În discuție cea din pensiunile turistice rurale și agroturistice, care
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
oaspeți sau refugii); b) volumul insuficient al investițiilor și diminuarea continuă a acestora, În special după 1990 și inclusiv În condițiile actuale ale crizei economice; c) concentrarea excesivă a activității turistice, În anumite puncte, cum ar fi: Valea Prahovei, Brașov, Straja, Muntele Mic, Călimănești-Căciulata, Olănești și Băile Herculane, care pînă la un punct apreciem că fiind o acțiune corectă, pentru consolidarea cîtorva stațiuni, dar a sosit momentul unei largi dispersii În teritoriu, cu toate efectele pozitive ce decurg de aici pentru
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
gradului de confort ca și al amplasamentului unor noi baze de cazare În stațiunile balneare și de odihnă omologate; - prin amplasarea unor importante baze de cazare În anumite spații turistice, s-au creat practic unele stațiuni noi cum ar fi Straja, Parâng, etc. - noile baze de cazare din stațiunile balneare, dar și din cele de odihnă sunt dotate cu importante elemente specifice de gastronomie, tratament și agrement, capabile să asigure Într-o bună măsură În interiorul lor toate necesitățile pe care
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pensiuni), Oțelul Roșu (un hotel, o pensiune), Muntele Mic (3 hoteluri, 8 pensiuni, 7 cabane), Sarmizegetusa (o cabană, 3 pensiuni), Județul Caraș Severin; Uricani (1 hotel), Petroșani (3 hoteluri, o pensiune și o cabană), Hațeg (un hotel și 4 pensiuni), Straja (9 cabane, 4 vile, 7 pensiuni, 2 cluburi și un motel) Județul Hunedoara; Bala (un hotel și 2 pensiuni) Județul Mehedinți; Sinaia (32 hoteluri, 46 vile, 22 pensiuni, 2 cabane), Bușteni (6 hoteluri, 57 de vile, 46 pensiuni, 2 case
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Bran - 54, SÎmbăta de Jos (SÎmbăta - 34 locuri), RÎșnov (81 locuri), MÎndra (FÎntînița - 42 locuri) etc. județul Brașov; Runc (Sohodol), Peștișani (Hobița) județul Gorj; Herculane (Sera de Flori - 66, Pescăruș - 138, La Plopii fără Soț - 38) județul Caraș Severin; Lupeni (Straja - 98, Buta - 72), Sarmisegetusa - 22 județul Hunedoara; Balta județul Mehedinți; Comarnic (Cernica - 26 locuri), Azuga (40 locuri) județul Prahova , Olănești (236 locuri), Călimănești (Căciulata - 102 locuri, Seaca (170 locuri), Horezu (70 locuri), Județul Vâlcea. Taberele de elevi, constituite În general
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la bazele de cazare, și pe traseele turistice etc. Acestea pot fi Întîlnite la Brașov și Poiana Brașov (telecabine, telegondole, telescaune, teleschiuri), Sinaia - VÎrfu cu Dor (telecabine, telescaune și teleschiuri), Bușteni - Valea Ialomiței (telecabină), Predeal - PÎrîul Rece (telescaune, teleschiuri), Parîng - Straja (telescaune, teleschiuri), Păltiniș (telescaun, teleschi), BÎlea - Cascadă (telecabină), Muntele Mic (telescaun și teleschi), pasul Vâlcan (telegondolă) etc. Cu toate că dispun de o capacitate totală de transport destul de mare pe oră, totuși În unele puncte cum ar fi cele de la Sinaia și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
două Cap. V. Perspectivele dezvoltării turismului În Carpații Meridionali 160 segmente de vară și de iarnă. Am asistat În ultimii ani la apariția pe harta turistică a țării a unor noi stațiuni cu profil specific sezonului alb, cum ar fi: Straja, Sâmbăta de Sus, Bâlea Cascada, Muntele Mic, Parâng, etc și Încercările recente pentru valorificarea mai intensivă a condițiilor pe care le oferă PeșteraPadina din Bucegi, Munții Parâng, Șureanu, Cibin și Iezer-Păpușaîn special la Nămoiești, fiecare În parte și toate la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din piatră În curtea școlii Închinată eroilor din 1914-1918, satul VÎlcele Bune; LUPENI. - m. m.: „Lupeni’29”- monument omagial În piatră și bronz (realizator Ion Irimescu); - m. arh.: Biserica de lemn „Pogorîrea Sfîntului Duh” din Bărbăteni, secolul XIX; - schitul de la Straja; - stațiunea climaterică și pentru sporturi de iarnă ,,Straja”; - linie de telescaun; - pârtii de schi; - teleschiuri; - motel: Victoria; - Cabane: Montana II și III, Hudacu, Rustic, La Moșu, Cerbul, Vacanța, Platoul Soarelui, Buta; - Vile: Oana, Alpin, Maria, Harmony; - Pensiuni: Anca, Avati, Mesti
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]