995 matches
-
ca anxietatea este un semnal al pericolului și o cauză a comportamentului defensiv. Acesta credea ca sentimentele de anxietate apar datorită condiționarii clasice și experiențelor traumatice. Teoriile moderne susțin că anxietatea are la bază o componentă de mediu, respectiv factori stresanți și traumatizanți din mediu, precum și predispoziția genetică și dezechilibrele chimice de la nivelul creierului. Ultimele cercetări indică că dezechilibrele chimice din creier sunt rezultatul, și nu cauza comportamentului și sentimentelor negative din anxietate. 1. Conceptualizarea anxietății în sport Capacitatea de a
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]
-
negativă caracterizată prin nervozitate, îngrijorare, teamă și aprehensiune care se asociază cu un nivel mai ridicat de activare a organismului.Această stare apare atunci când individul se îndoiește de eficiența mecanismelor de coping de care dispune pentru a face față situației stresante. Anxietatea poate fi descrisă ca semnificând modificări specifice la patru nivele: subiectiv, cognitiv, comportamental, și biologic/fiziologic. Activarea (arousalul) reprezintă o stare generală de stimulare fiziologică și psihologică, a cărei intensitate variază pe un continuum de la somn adânc la stare
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]
-
ar locui lângă ei oameni de altă religie. Probabil unul din motivele pentru care există încă un puternic atașament față de valorile religioase este gradul ridicat de insecuritate al vieții cotidiene. Cum afirmă R. Inglehart, "Indivizi ce trăiesc într-un mediu stresant și marcat de insecuritate au nevoie de reguli rigide, predictibile, cum sunt cele oferite de sancțiunile religioase" (Inglehart, 1997: 40) În ambele comunități oamenii identifică cu ușurință elementele-cheie care susțin comunitatea. În Ludoș oamenii mărturisesc că ceea ce i-a ajutat
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
o varietate de probleme psihologice. Cu toate acestea și un eveniment pozitiv poate crea stresul care este asociat cu simptome psihologice. De exemplu, poate a fost promovat recent la locul de muncă și are de-a face cu responsabilități extrem de stresante. Simptomele care apar în urma unui eveniment specific duc la stabilirea unui diagnostic. De exemplu, un copil care este depresiv în urma separării părinților lui poate fi diagnosticat cu Tulburare de Adaptare cu Stare Depresivă, în vreme ce un copil care devine depresiv treptat
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
adaptează ușor sau mai greu în fața diferitelor strategii? Resurse sociale Are pacientul familie și prieteni care-l susțin? Cât de mult îl susțin relațiile cu colegii de muncă? Percepția față de sine și a simptomelor Își poate adapta comportamentul în situații stresante ușor sau greu? Care sunt concepțiile clientului față de starea lui medicală? Dar față de un tratament potrivit pentru simptomele sale? Fondul socio-cultural În ce cultură a fost crescut? De cât timp este în această țară? De ce a venit în această țară
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în cazul pacientului. Mai sunt încă cel puțin 4 alte tipuri de informații care pot facilita aplicarea unui diagnostic și a unui tratament bun tabelul nr. 2.2. a) Mai întâi, este necesar să știm cum a făcut față situațiilor stresante și ce reacții are la propriile simptome. Face apel la alți oameni în care are încredere pentru a vorbi cu ei sau se retrage în apartamentul său și bea când este stresat? Uneori, modul în care oamenii reacționează la factorii
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
timpul somnului. 2) Asociațiile imaginative spontane. 3) Reveria sau visul cu ochii deschiși. 4) Imaginația reproductivă, creatoare. Visul este parte componentă în economia somnului, având un rol important în menținerea echilibrului psihofiziologic. În unele boli psihice sau uneori în situații stresante, visul poate avea un conținut neplăcut, terifiant, care poartă denumirea de coșmar. Reveria sau visul cu ochii deschiși poate avea și valențe negative când separă individul de realitate, ancorându-l în aspirații nerealizabile, dar poate avea și valențe pozitive. Este
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este contingent cu răspunsul. Autorul acestei teorii compară expunerea la șocuri inevitabile cu pierderile traumatice care adesea precipită depresia (Wolman, 1990)180. Depresia este considerată a se naște ca rezultat al incapacității persoanei depresive de a controla în trecut evenimentele stresante și aversive și care generează sentimente de neajutorare. Aceste sentimente nu vor rămâne specifice pentru un anumit eveniment, ci vor fi generalizate și asupra altor evenimente Au fost realizate experimente analoage cu studenți care au fost expuși la zgomote inevitabile
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
principiile după care funcționează și cum va fi aceasta. Astfel, unele credințe pot duce la depresie, cum ar fi: "Pot fi fericit numai dacă persoanele importante pentru mine mă apreciază". Schemele includ cunoașterea, emoția și motivația persoanei. Evenimentele considerate ca stresante pentru persoană activează schemele, adică acea structură prin prisma căreia persoana interpretează realitatea, iar noua situație este evaluată în funcție de schema preexistentă, determinând biasări ale realității ceea ce duce la distres. Posedând în stare latentă anumite scheme cognitive maladaptative persoanele vor manifesta
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
trauma sunt mult mai predispuși la tulburarea de stres post-traumatic decât cei care nu au fost anxioși sau depresivi înainte de traumă (Davidson, Swartz, Storck, Krishnan & Hammett, 1985291; Nolen-Hoeksema & Morrow, 1991292). Există și anumite dovezi că stilurile de coping cu evenimente stresante și cu propriile simptome de distres pot de asemenea influența vulnerabilitatea oamenilor la PTSD în urma unei traume. Multe studii au demonstrat că anumite comportamente ale veteranilor care folosesc strategii de evitare prin coping, precum băutura sau autoizolarea sunt mult mai
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
personalității sau o boala psihică ci mai degrabă simptomele sunt văzute ca semne prin care individul experimentează o perioadă de tranziție în care suferința este relativă ca durată. Scopul este de a ajuta persoanele și grupurile să facă față perioadei stresante de tranziție. Cei mai mulți oameni care sunt în criză realizează că au nevoie de ajutor dar nu se percep pe ei înșiși ca fiind bolnavi. Modul în care percepe și interpretează un eveniment este un factor critic în determinarea faptului dacă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de noi aptitudini și mecanisme de coping care să facă față situației actuale de criză poate grăbi o dezvoltare psihologică și emoțională și să fie un beneficiu pentru individ când el sau ea se confruntă cu noi crize sau situații stresante în viitor (Fraser, 1998)352. Tabelul 11.2. Intervenția în timp de criză versus psihoterapia (Everly și Mitchell, 1999)353 Intervenția în timp de criză Psihoterapia Contextul Prevenirea, acuta nevoie de usuare, restaurarea Repararea, reconstruirea, dezvoltarea Cronometrarea Imediat, aproape ca
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
1998)352. Tabelul 11.2. Intervenția în timp de criză versus psihoterapia (Everly și Mitchell, 1999)353 Intervenția în timp de criză Psihoterapia Contextul Prevenirea, acuta nevoie de usuare, restaurarea Repararea, reconstruirea, dezvoltarea Cronometrarea Imediat, aproape ca timp de factorul stresant sau decompensația acută Târzie, distanța de factorul de stres sau decompensația acută Locația Aproape de factorul de stres sau de decompensația acută; oriunde este nevoie În siguranță, mediu protejat Durata De la una până la trei întâlniri de obicei Cât timp este nevoie
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
bine. * Manipularea: sunt folosite emoțiilor, dorințelor și principiile pacientului în favoarea procesului terapeutic. * Reinvestirea pozitivă: i se acordă răspunsuri pozitive pacientului la comportamentele adaptative reușite. * Sprijinirea mecanismelor eficiente de apărare: mecanismele de apărare sunt comportamente utilizate pentru a rezolva o situație stresantă, având rol de a menține integritatea ego-ului și stima de sine. Creșterea stimei de sine: ajutarea pacientului în recâștigarea sensului propriei existențe și asigurarea lui că este o persoană ce merită să fie ascultată si ajutată. * Explorarea soluțiilor: este necesar
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
din aceste schimbări nu erau neapărat un rezultat al politicii industriale guvernamentale, dar se puteau datora unor factori precum avantajul de a locui într-un climat plăcut ca acela din regiunea Midi (de exemplu, orașul Montpellier), în contrast cu condițiile de trai stresante dintr-o metropolă precum Parisul cu toate problemele legate de zgomot, poluare și criminalitate. Tabel 2.3. Mișcarea populației de-a lungul teritoriilor: intrări și ieșiri medii anuale pentru perioade de timp date 1962-1968 1968-1975 1975-1982 1982-1990 1990-1999 Île-de-France +63
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Ioan Țoca precizează: „Conflictul apare ca un efect al relațiilor interumane manifestate în 2 timpul procesului educațional sau al activităților auxiliare ale acestuia, având o evoluție gradată, de la starea germinativă la cea de maturitate, când, prin declanșarea sa, generează stări stresante, dereglări funcționale cu efecte negative, iar în unele cazuri, cu efecte de nebănuit asupra școlii” (pag. 127). Mariana Dietrich în „Management educațional”, vol. I - editate de Institututl Român de Management Educațional, Editura CDRMO, 2003, capitolul V, Managementul conflictelor, pag. 301
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
mai turbulente zboruri prin care trecusem vreodată. Înainte de călătoria cu pricina petrecusem trei ore plicticoase pe aeroportul din Oslo, În timp ce mecanicii de acolo Încercau să repare o valvă stricată. Toate călătoriile internaționale de după 11 septembrie ajung să fie epuizante și stresante, dar cea pe care tocmai o făcusem depășea cu mult astfel de limite. După ce, În sfârșit, m-am Întâlnit după-amiaza cu gazda mea din Copenhaga, nu mai voiam decât să fac o baie fierbinte, să beau un ceai și să
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
afecțiuni ale nasului. „E cel mai grav caz de iritație pe care l-am văzut vreodată!”, i-am spus râzând. A râs și Sandy, scoțându-și nasul fals. „Aici avem de făcut o treabă grea”, mi-a spus ea. „E stresantă, solicitantă și deseori lipsită de aprecieri. Așa Încât facem tot ce ne stă În puteri să mai aducem puțină voie bună În munca obositoare și monotonă de zi cu zi.” După care Sandy mi-a dezvăluit că nasul cel roșu făcea
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
întrecerii , care trebuie formată de timpuriu . Tot mai mulți specialiști atribuie acesteia o pondere de peste 50% în obținerea unei victorii . Șansa afirmării sau teama de eșec , de o eventuală dezamăgire , în cadrul unei competiții , reprezintă unul din cei mai puternici agenți stresanți pentru un sportiv. Ipoteză Lucrarea este o analiză a unuia din principalii factori psihici perturbatori ai performanței sportive: “stresul”. Aceasta s-a format ținând cont de importanța atribuită pregătirii psihologice a sportivului în vederea capacitării la maxim a acestuia și a
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
fi mai puțin sau foarte intense în raport cu potențialul psihic al sportivului , cu experiența sa competițională și cu nivelul de aspirație. Posibilitatea afirmării sau teama de eșec , de o eventuală dezamăgire, în cadrul unei competiții, reprezintă unul din cei mai puternici agenți stresanți pentru un sportiv. Tensiunea psihică oscilează, trecând de la stări depresive, de insuficiență, de agitație la stări de excitație , entuziasm, inspirație, extaz. Apar și stări conflictuale între tendințele sportivului și posibilitățile de realizare, între aspirația către performanță și tendința instinctivă de
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
sănătate. De aici și randamente mai scăzute în activitate, absențe datorate îmbolnăvirilor și, în final, pierderi ale firmelor (întreprinderilor) de miliarde de euro. În spațiul american, cam 40 % din populația activă a S.U.A. consideră munca derulată ca fiind “foarte stresantă”, iar mai bine de un sfert din aceasta consideră că munca este principalul factor stresant al vieții. Cu această ocazie, întărim prezentarea consecințelor stress-ului datorat activității profesionale (muncii), consecințe sau stări care, agravându se, pot induce o stare critică sub
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
pierderi ale firmelor (întreprinderilor) de miliarde de euro. În spațiul american, cam 40 % din populația activă a S.U.A. consideră munca derulată ca fiind “foarte stresantă”, iar mai bine de un sfert din aceasta consideră că munca este principalul factor stresant al vieții. Cu această ocazie, întărim prezentarea consecințelor stress-ului datorat activității profesionale (muncii), consecințe sau stări care, agravându se, pot induce o stare critică sub aspect profesional sau bio-psiho-social al individului. Astfel de consecințe, de ordin psihic: apatie negativism stânjeneală
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
exprimate, ea poate genera chiar satisfacție; impune a se face distincție între fapte, pe de o parte și deducții, presupuneri și dorințe, pe de alta. Managerii pot coordona în mod optim munca subordonaților, fără a genera un climat de muncă stresant, printr-o comunicare aerisită, clară, concisă, responsabilă, care evită atacul la persoană, agresivitatea verbală și confuzia în informații și sentimente. 2. Administrarea timpului, sau Time Managementul, se traduce sintetic prin gestionarea “lipsei de timp”. Dar, o astfel de atitudine are
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
de a acționa direct asupra sursei de tensiune. Este vectorul în care dispunem de cel mai ridicat nivel de control și să dispunem de puterea, tăria, de a putea face ceva, sau chiar ceea ce trebuie, într o situație dată. Situațiile stresante pot fi, astfel, depășite și folosite în favoarea individului. 2. Orientarea către segmentul trăirii emoționale, situație în care sigur că nu putem interveni eficient asupra sursei de stress, dar putem să gândim alternativ, în sensul că putem să schimbăm interpretarea situației
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
cunoscutul team-building). 2. Etapa a doua: realizarea intervențiilor Avem clară imaginea factorilor stresori și a surselor acestora, logic urmează stabilirea strategiilor de intervenție pentru prevenirea și reducerea impactului factorilor de stress și a situațiilor de presiune. Se analizează dacă manifestările stresante apărute au caracter local la nivel de birou, departament, secție-, sau dacă sunt generalizate la nivelul întregii organizații, situație în care se impun măsuri pe scară largă și mai energice. Dacă vorbim, însă, de prima situație expusă, atunci managementul firmei
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]