334,708 matches
-
fervoarea, abnegația opusă aroganței (de cele mai multe ori inculte) și atitudinii excesiv subiective. Evident, în citirea textului, interpretul trebuie să țină seama de principiile de notație și de gradul de libertate permisă, specifice epocii compozitorului respectiv; așa cum și în armonie, anumite structuri acordice creatoare, într-o vreme, de puternice tensiuni s-au tocit față de evoluția sensibilității și a percepției disonanței; sau rupturi melodice cu totul impresionante ale unor epoci, par astăzi lin conduse față de contururile frânte, contorsionate, ale unor lucrări mai noi
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
perioade, de anumiți compozitori (și mai ales editori, cum am văzut) și atunci au folosit, nu semne specifice care nu existau, ci s-au servit tot de arsenalul articulației, semănând confuzie. Dinamica, acolo unde nu este notată expres, rezultă din structură și trebuie aplicată ca atare, cu strictețe mai ales pe detaliu - chiar dacă pe arhitecturi mai largi opțiunea personală rămâne decisivă. Notația în acest domeniu informează de regulă numai asupra macrostructurii, lăsând detaliul (micro-dinamic) în grija intenției expresive și cunoașterii presupuse
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
Schott, Mainz, 1995 footnote>. Se poate obiecta la aceasta că, dacă argumentul ar fi fost valabil și pianele ar fi permis într-adevăr, pedalizările lungi ar fi putut fi mai frecvente, mai generalizate, nu legate doar de anumite efecte și structuri. Arthur Schnabel pretindea cu fermitate, ca regulă, respectarea tuturor cerințelor beethoveniene. El deosebea folosirea „instrumentală” - coloristică a pedalei, de cea „muzicală” - când efectul este esențial pentru structură - considerând indicațiile Titanului ca făcând parte din această din urmă categorie. Schnabel a
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
putut fi mai frecvente, mai generalizate, nu legate doar de anumite efecte și structuri. Arthur Schnabel pretindea cu fermitate, ca regulă, respectarea tuturor cerințelor beethoveniene. El deosebea folosirea „instrumentală” - coloristică a pedalei, de cea „muzicală” - când efectul este esențial pentru structură - considerând indicațiile Titanului ca făcând parte din această din urmă categorie. Schnabel a experimentat instrumente contemporane creației sonatei și a constatat că efectul de neclaritate este același ca și pe pianele moderne<footnote Am repetat experiența personal, cu aceleași concluzii
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
1914); C.H. Cornill, Music in the Old Testament (1909); S.B. Finesinger, Musical instruments in the Old Testament (1926); K. Sachs, History of Musical Instruments (1940); Dicționar Biblic (Oradea: Cartea creștină, 1995). footnote>. 3. Monodia sacră Departe de a mai reprezenta structura originală, dar conservându-se până azi, psalmodia ebraică trecută prin filtrul creștinătății romane și rămânând apanajul bisericii bizantine a căpătat o formă evoluată și stabilă cunoscută sub numele de coral gregorian, Papa Grigore cel Mare (590-604) fiind cel care va
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
anume Irmos (legătură). În secolul al VI-lea și al VII-lea, sirianul Roman Glasdulce va scrie așa numitele Condacuri, care erau poeme ale căror strofe (18-24) erau legate între ele prin acrostihuri (o combinație între inițialele versurilor). Condacul ca structură este format dintr-un cuplet și un refren. Dezvoltarea creației de imnuri a dus în secolul al VIIlea și al VIII-lea la apariția canoanelor. Canonul era format din nouă ode, alcătuite fiecare din mai multe strofe ce concordau ritmic
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
apropiat de motetul francez și cantata germană, forma inițială fiind a cântului alternat, iar scriitura sa se evidențiază prin folosirea frecventă a imitațiilor melodice ale diverselor voci, ca factor de unitate. Termenul de anthem derivă din antifonie, fiind specific englez. Structura anthem-ului este foarte diversificată datorită textului (biblic, psalmi, imnuri, poeme) tradus în limba engleză. Legat de evoluția liturghiei anglicane, anthem-ul va cunoaște începând cu secolul al XVI-lea și până în secolul al XIXlea, mai multe mutații radicale în ce privește forma și
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
diferite. Rezultatul a fost că multe melodii originale au fost compuse pentru psalmii metrici. Cântecul anglican este o melodie simplă armonizată pe texte asimetrice, în special psalmi și imnuri ale serviciului divin anglican. Modelul adoptat din punct de vedere al structurii este cel al cântecului gregorian în prima parte, iar apoi o formă bine definită metric în a doua parte. The English Hymnal (1906) a fost prima publicație care a introdus elemente de cântece folk în închinarea anglicană alături de melodii metodiste
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
muzică convențională sau de calitate inferioară, scrise de Andreas Hammerschmidt (16111675), Johann Rudolph Ahle (n. 1650) sau de Karl Wolfgang Briegel. Stilul german protestant se va impune mai ales în creația de Cantate și Pasiuni, genuri înrudite cu Oratoriul (ca structură și ca formație interpretativă), singura deosebire impunând-o natura textului (cu bază evanghelică în al doilea caz). Locul cantatei în liturghie era între citirea Evangheliei și Credo, înaintea predicii. Un alt tip de cantată dezvoltat în secolul al XVII-lea
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
evanghelică, bazată pe texte evanghelice și alte fragmente biblice, cu arii și linii melodice împrumutate din coral. După anul 1700 cantata era strâns legată de predică în cadrul serviciului religios protestant, poziția ei în cadrul liturghiei în alt loc fiind foarte rar. Structura cantatei a avut o influență foarte mare asupra Misei și Magnificat-ului. Istoria genului culminează indubitabil cu cantatele lui J. S. Bach, la care structura lor, calitatea înaltă și varietatea combinațiilor formale sunt unice. Majoritatea cantatelor compuse de Bach includ
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
predică în cadrul serviciului religios protestant, poziția ei în cadrul liturghiei în alt loc fiind foarte rar. Structura cantatei a avut o influență foarte mare asupra Misei și Magnificat-ului. Istoria genului culminează indubitabil cu cantatele lui J. S. Bach, la care structura lor, calitatea înaltă și varietatea combinațiilor formale sunt unice. Majoritatea cantatelor compuse de Bach includ cantata-coral și cantata-psalm, având texte de psalmi și de coral sau versuri poetice și combinații de texte scrise pentru cantate-funebre. În cantatele funebre, Bachtratează textul
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
tradițională, păstrându-se și astăzi în Țara Galilor, Scoția și în America de Nord. Dificultatea execuției se datora nepotrivirii cuvintelor cu progresia ritmică a melodiei, și mai cu seamă atunci când aveau cadențe diferite. Compozitorii muzicii anglicane au cunoscut în profunzime muzica liturgică, și structura liturghiei anglicane, fiind profund implicați în viața bisericii ca organiști și dirijori de cor. S-au scris numeroase cantate și antheme care au fost tipărite în Anglia la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea lărgind
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
a retoricii armoniei. Progresiile acordurilor armonice au adus mai mult modernism și diversitate mesajului decât era în unisonul gregorian<footnote Trăsăturile muzicii gregoriene sunt: muzică vocală, fără acompaniament instrumental, interpretare exclusiv bărbătească, desfășurată monodic, fără înveșmântare armonică sau polifonică pe structură riguros diatonică, în cadrul unui ambitus restrâns, cu o monotonie specifică ritmică, departe de a captiva prin atributele ei de expresivitate. Ioana Ștefănescu, O istorie a muzicii universale, vol. I, (București: Fundația Culturală Română, 1995). footnote>, reprezentând pentru biserica modernă un
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Cu puține excepții, muzica modernă a compozitorilor americani scrisă pentru sălile de concert este mai rar auzită în context creștin, decât muzica europeană sau britanică. Muzica lor întrunește gusturile conservatoare ale congregațiilor și formațiilor corale din bisericile și catedralele episcopale. Structura favorită pentru piesele lor muzicale este de anthem-imn sau fantezie corală țesută în jurul binecunoscutului imn-coral. Metodiștii, Prezbiterienii, Baptiștii, Congregaționaliștii, Romano-Catolicii, Luteranii și multe alte denominațiuni au editat multe cărți de imnuri sau cărți de cântări (numai cu text fără linia
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
ființial de Dumnezeu<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I, București, 1978, p. 297. footnote>, iar potrivit teologului Pavel Florensky este chiar ființa lui Dumnezeu, este actul Lui substanțial<footnote P. Florensky apud Pr.Prof. D. Stăniloae, Sfânta Treime, structura supremei iubiri, în Studii Teologice, Anul XXII (1970), Nr. 5-6, p. 337. footnote>. Dacă dragostea include orice faptă a lui Dumnezeu, orice relație cu Fiul și creaturile Sale, este pentru că ea face parte din natura lui Dumnezeu, această proprietate (dragostea
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
ființial de Dumnezeu<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I, București, 1978, p. 297. footnote>, iar potrivit teologului Pavel Florensky este chiar ființa lui Dumnezeu, este actul Lui substanțial<footnote P. Florensky apud Pr.Prof. D. Stăniloae, Sfânta Treime, structura supremei iubiri, în Studii Teologice, Anul XXII (1970), Nr. 5-6, p. 337. footnote>. Dacă dragostea include orice faptă a lui Dumnezeu, orice relație cu Fiul și creaturile Sale, este pentru că ea face parte din natura lui Dumnezeu, această proprietate (dragostea
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
copii concepuți în eprubetă înainte de interzicerea, în 2001, de către autoritățile S.U.A., a folosirii tehnicii F.I.V., dat fiind faptul că procedura generează în timp efecte terifiante asupra copiilor. Prin noua metodă a transferului citoplasmatic savanții au modificat genomul uman, alterînd practic structura speciei noastre. Primul copil care a fost conceput prin transfer citoplasmatic s-a născut în 1997 în urma unui experiment realizat de clinica Saint Barnabas din New Jersey și a fost diagnosticat în 2002 cu o tulburare de comportament similară autismului
Două ştiri şocante dau fiori pe mapamond! [Corola-blog/BlogPost/93785_a_95077]
-
de la Ploiești care instrumentează dosarul Moisescu-Chiliman-Ghita mai are în lucru peste 100 de cazuri. Prin suplimentarea posturilor, se degrevează de dosare. Prin Hotărârea de Guvern adoptată în ședința de miercuri, 30 iunie, posturi sumplimentare au primit Ministerul Justiției și alte structuri de parchet, cum ar fi DIICOT-ul, insă personal auxiliar. Ultimaoră.ro
De la Guvern, forțe suplimentare pentru DNA și Înalta Curte de Casație și Justiție [Corola-blog/BlogPost/93796_a_95088]
-
pentru serviciul național de informații un moment de derută. Pentru instituirea acesteia au acționat intens o propagandă bine orchestrată, precum și noua conducere politică a țării care nu putea să ignore această propagandă. Noul serviciu de informații s-a născut pe structura DSS. Aceasta este realitatea. Și nici nu se putea altfel. S-au schimbat însă orientările, așa după cum au dispus factorii politici ai vremii. Am apreciat atunci - și păstrez această gândire - că domnul profesor Virgil Măgureanu avea buna intenție de a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
se întoarcă la unitățile de unde fuseseră detașați, dar cereau să fie în schimb avansați în grad, „pentru a nu râde de ei vechii camarazi de arme”. Important era faptul că ofițeri de informații, care deținuseră anterior funcții de șefi de structuri din eșaloanele doi și trei ale comenzilor unităților, se aflau în spatele celor aduși din afară și puteau să suplinească lipsa de experiență a acestora.De altfel, unii dintre acești ofițeri cu experiență au fost selecționați și numiți ulterior la comanda
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
și singurele probleme ale României post comuniste ori post-decembriste - care, iată, de douăzeci și cinci de ani se zbate și se străduiește să-și caute locul, rostul, sensul și importanța în noua configurație geopolitică și geostrategică, în cadrul institituțiilor globalizante și globalizatoare ale structurilor europene și euroatlantice... Și te pomenești că, potrivit unora, Biserica cu ale Ei, ar sta în calea acestor demersuri sau ar încurca pe cineva în acest sens, că vedem că unii se tot împiedică de Ea, așa, în drumul liber
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
filosofic european: Platon, Aristotel, Descartes, Leibniz, Hume, Kant, Hegel, dar și mai aproape de noi, în veacul al douazecelea și începutul celui de-al douăzeci și unulea, Heidegger și Wittgenstein. Limba română este perfect aptă să primească toate aceste opere în structurile și în mediul ei. Așadar, limba română exprimă foarte firesc și natural filosofie de cea mai bună calitate. Aceasta nu ne împiedică, însă, să nu ne întrebăm - reflectând la experiența eminesciana a creării de limbaj - ce ar fi de dorit
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
motivele folclorice din Călin, Ce tele legeni codrule..., Revedere etc., simțământul tradiției culturale din Epigonii, al celei istorice din Scrisoarea a III-a și activitatea ziaristică de la Timpul, ca să nu vorbim decât de scrieri foarte cunoscute, alcătuiesc cea mai încheiată structură națională (s.n.). În continuare, Vladimir Streinu nuanțează, pe același ton calm, în care serenitatea pune surdină eventualelor ispite sentimental-patriotice: În cititorii de totdeauna ai poetului, naționalismul a putut răsuna profund, adunându-i în jur o țară întreagă de admiratori statornici
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
și internaționale, prezența specialiștilor români în alte țări etc.); Editarea de publicații proprii, destinate să facă cunoscută cultura română în exterior („The Review of Romanian Books”) și de serii (seria de volume „The Library of Romania”) în același scop; Normalizarea structurii de personal în exterior (prin desemnarea unor personalități profilate ale culturii române, sprijinirea noilor generații de creatori, utilizarea stagiului în străinatate pentru dezvoltare culturală, ocuparea posturilor prin concursuri, adecvarea personalului în raport cu performanțele, compatibilizarea cu practicile europene etc.); Normalizarea și sincronizarea
Prioritățile Institutului Cultural Român în 2013 [Corola-blog/BlogPost/93843_a_95135]
-
valoare și mai voluminoasă, fiind vorba de 270 de pagini, format mare, cum este cea de față, implică și trecerea în revistă a numelor celor antologați, zeci de poeți și prozatori, cu toții cunoscuți de cititorul român și nu numai. Conform structurii antologiei, să începem cu poeții: Adrian Botez, Adrian Erbiceanu (Montreal, Canada), Al. Florin Țene, Anca Florentina Popescu, Camelia Ioniță Mikesch (Elveția), Cristina Ștefan, Elena Angheluță Buzatu (SUA), Elena Trifan, Elisabeta Iosif, Emil Bucureșteanu, George Ioniță, George Roca (Australia), Ioan Adrian
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93839_a_95131]