4,310 matches
-
observa că este o metodă mult mai amplă decât investigația și care necesită un timp îndelungat de elaborare. Ceea ce este comun celor două e modul de realizare: individual sau în grup. Construirea proiectului are două etape importante: culegerea datelor și structurarea lor într-un tot care să fie produsul final. Cele ce pot fi urmărite în realizarea unui proiect de către elev sunt: timpul necesar, stabilirea modului în care va decurge activitatea sa de la început și până la final, perseverența în detectarea și
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
mod necesar. Și acest lucru poate fi afirmat în condițiile în care s-a tratat în cadrul său exact tema specificată în titlu. Se urmărește modul de tratare a temei și argumentația. completitudinea vizează complexitatea tratării temei, conexiunile și paralele făcute structurarea proiectului . Acestă calitate pune în evidență coerența prezentării temei, argumentării, corectitudinea ipotezelor și a concluziilor desprinse de elev, respectarea unei ordini a ideilor. calitatea materialului utilizat: se poate sesiza analizând sursele de obținere a datelor pe care se bazează întreaga
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
jocul de rol. Putem afirma că: “*” Primă etapă a învățării prin descoperire este confruntarea cu situația problemă și declanșarea dorinței de căutare, exploatare; confruntarea se produce atunci când se descoperă clepsidra, instrument vechi de măsurare a timpului. Realizarea actului descoperirii presupune structurarea și interpretarea datelor, utilizarea operațiilor gândirii și evidențierea noului - etapa a doua. “*” Verbalizareaa treia etapă, verbalizăm generalizările făcute, formulăm concluziile. “*” În ultima etapă, exersăm ceea ce am descoperit, aplicând cele descoperite în noi contexte educaționale. Strategii de învățare prin cooperare Învățarea
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
ecologică este una din noile educații care contribuie la dezvoltarea gradului de conștiință și a responsabilității oamenilor față de mediul natural , folosirea rațională a resurselor naturale și sporirea resurselor , gestionarea responsabilă a deșeurilor. Școala are un rol important în formarea și structurarea unei culturi ecologice, în perspectivă interdisciplinară (științe ale naturii, abilități practice, ed. tehnologică, ed.plastică, geografie, biologie, economie, chimie, sociologie) ceea ce presupune : stăpânirea unor cunoștințe de bază necesare înțelegerii interdependențelor între factori și efectele în lanț, care să faciliteze accesul
Eco-educaţia, necesitate a mileniului III. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dolcoş Gheorghiţa () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1202]
-
punți epistemice Între actus reus și mens rea, care, deseori, depășind dreptul, promovează drepturile omului la reinserție socio-umană. Premizele etico-științifice ale expertizei medico legale psihiatrice Expertiza medico-legală psihiatrică Își afirmă, În primul rând, conținutul său epistemologic de Înțelegere științifică a structurării și destructurării comportamentului uman grație unor constructe naturale sau sociale plasate de la genetic la nosologic. Criteriologia științifică a diagnosticului psihiatrico-legal poate deveni fiabilă numai prin stabilirea corespondenței de realitate dintre fapta comisă și judecata perturbată ca și prin consonanța de
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
al unei schizofrenii, adesea violența de limbaj mergând până la agresiune fizică, chiar omor. Aceste comportamente sunt cu atât mai greu de acceptat și de Înțeles, cu cât se produc imprevizibil, nemotivat și discordant, În relație directă cu angoasa psihotică de structurare a conștiinței, contextul halucinator și trăirea delirantă. Între criteriile pentru tulburarea de personalitate antisocială, conform DSM IV, se specifică organizarea patologică marcată de impulsivitate și instabilitate, până la devianță socială: 1. Eșecul de a se conforma normelor sociale referitoare la comportamente
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
de atmosfera de Încredere de bază (basic trust) a cadrului familial. Perturbările dinamicii familiale se reflectă În perturbările procesului stadial al dezvoltării psihice care se pot manifesta uneori tardiv sub forma violenței. În acest mod familia reprezintă cadrul primar al structurării psihismului și socializării primare, dar și al violenței. Caracterul de sistem deschis al familiei către grupul social căruia Îi aparține transformă relația duală mamă-copil Într-o relație lărgită, care se dezvoltă progresiv În procesul de socializare. Interacțiunea complexă cu mediul
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
familiei descurajează și desecurizează adolescentul care se simte obligat de a prelua sarcinile dificile ale familiei și poate reacționa printr-o violență activă, ca mesaj agresiv de semnalare a acestui grevaj. Dinamica factorilor psihologici individuali și familiali În generarea și structurarea conduitelor violente este În permanență relaționată de interacțiunea factorilor sociali care influențează procesul socializării primare și secundare. Factorii sociali care intervin În conturarea violenței se raportează la schimbările rapide de valori și ale mutațiilor rapide din societatea contemporană, la anomia
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
din punct de vedere medical, ca pe un bolnav, ca pe un caz clinic, consemnând simptomatologia, grupând-o în serii sindromologice și încadrând-o în grupe nosologice prin intermediul raționamentului clinic care este reprezentat de diagnostic. În sensul acesta remarcăm următoarea structurare a „gândirii clinice” în psihiatrie: fig. p. ms. 28 Suferința ca mod de trăire a bolnavului Gândirea medicală sau raționamentul clinic Boala ca suferință clinică Observarea clinică a bolnavului Sinteza fenomenologică a observației clinice Diagnosticul clinico-psihiatric Fundamentând observația clinică a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Înțelegerea dinamicii proceselor psihice morbide, în sfera psihopatologiei, depinde de modul în care este conceput și înțeles sistemul personalității, ca mod de organizare. Pentru P. Sivadon, înțelegerea organizării, a structurii sistemului personalității, se realizează în conformitate cu următoarele principii: diferențiere și integrare, structurare, constanță și adaptare. Diferențierea semnifică faptul că funcțiile, primitiv confundate, se vor separa în forme distincte, individualizate, cu caracter complimentar și apariție succesivă. Integrarea ulterioară, într-o structură coerentă a diferitelor modalități funcționale, va constitui personalitatea. Prin structurare se înțelege
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și integrare, structurare, constanță și adaptare. Diferențierea semnifică faptul că funcțiile, primitiv confundate, se vor separa în forme distincte, individualizate, cu caracter complimentar și apariție succesivă. Integrarea ulterioară, într-o structură coerentă a diferitelor modalități funcționale, va constitui personalitatea. Prin structurare se înțelege că personalitatea este o totalitate organizată, o „formă” sau o „configurație” (Gestalt), respectiv, un ansamblu relațional, care este cu totul altceva decât suma părților și care tinde să se perpetueze, reechilibrând și completând treptat deformațiile sale (P. Sivadon
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Eului personal” datorită unor carențe de educație, influențelor exercitate de modelele negative, frustrări, stări complexuale ideo-afective, traumatisme emoționale din perioada copilăriei etc. Factorii menționați care concură la instalarea acestui tip de deficiență sunt implicați direct în procesul formării sau al structurării Supra-Eului personal ca instanță de „cenzură morală” a personalității. În sensul acesta distingem următoarele tipuri de deficiențe de adaptare-integrare: starea de dependență familială sau socială, reprezentând o inadaptare pasivă a individului, starea de inadaptare activă caracterizată prin conflicte, conduite de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tipul de „personalitate etno-culturală”, identitatea, modelul de gândire, formele de comportament, acțiunile, aspirațiile, reacțiile emoționale etc. Dacă aceste aspecte sunt absolut clare și universal admise în psihologie, remarcăm faptul că ele sunt la fel de valabile și în psihopatologie, în ceea ce privește modalitatea de structurare a bolilor psihice, forma de manifestare și evoluția clinică a acestora, atitudinea față de bolnavii psihici și boala mintală, metodele de tratament etc. Fiecare societate „produce” proprii săi bolnavi psihici, în conformitate cu normele modelului socio-cultural, după cum, în egală măsură, produce persoane normale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în școală un agent al schimbării sociale și consideră că orice curriculum trebuie ghidat de nevoile de dezvoltare ale societății. Curriculumul apare ca o „fabrică de bunuri sociale”; • orientarea academică: Adepții susțin importanța disciplinelor și a culturii, fiind preocupați de structurarea cât mai coerentă a acestora în raport cu creșterea cunoașterii și cu formarea personalității prin cultură 47. Cartografierea lui Kliebardtc "Cartografierea lui Kliebard" În 1986, Kliebard a identificat „patru grupuri de interese” cu „agende diferite de acțiune” în dezbaterile privind curriculumul educațional
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și aruncă o lumină neașteptată asupra fenomenelor și proceselor care însoțesc formarea omului în societate de-a lungul întregii vieți. Factori multipli și extrem de diverși se află la originea acestora. Toți concură, direct, indirect sau subliminal și chiar insidios la structurarea unei realități educaționale diferite de cea descrisă de pedagogia clasică și de teoreticienii curriculumului din prima jumătate a secolului XX. O societate serenă era înlocuită cu o realitate nouă, dramatică, incertă, halucinantă chiar. A fost anticipată, încă din anii ’70
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fie corectate, fie abandonate, dar în nici un caz impuse forțat). Factorii de influență Ce factori determină conținutul unui program școlar și ce factori influențează deciziile privind proiectarea, adoptarea sau schimbarea lui? Diagrama din fig. 12.3 exprimă modelul modern de structurare a acestor factori. a) Factorii legislativi acționează în România la nivelul național pentru întregul sistem de învățământ (de exemplu, Legea învățământului). Pe această bază, Ministerul Educației a impus chiar un curriculum național construit mai ales pe criterii teoretice și prin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
anii ’30 de O. Decroly. Paradigmele curriculare „intermediare” sunt, în esență, forme de depășire a exclusivismului pedagogic al paradigmelor extreme. Schema de mai jos sugerează exact felul în care paradigmele intermediare se poziționează față de extreme. Fig. 12.5 - Tendințe de structurare ale curricula Curriculumul corelat (correlated curriculum), mai aproape de „centrarea pe materie”, este totuși superior acestora, fie prin „desființarea” granițelor dintre discipline în vederea aplicării unora la studiul celorlalte, fie prin gruparea lor în „anii de formare”: a) corelarea materiilor/disciplinelor a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să o recunoască. Concilierea modern-postmodern, pe care o încearcă Wilson (1994) în domeniul designului curricular și instrucțional, se află în această situație. După el, există punți epistemice și tehnice între gândirea modernă și gândirea postmodernă, între univocitate și plurivocitate, între „structurare” și „destructurare”, între convergență și divergență pe teritoriul proiectării pedagogice. 15.4.3.4. „Deconstrucția” modelelor de design instrucționaltc " 15.4.3.4. „Deconstrucția” modelelor de design instrucțional" Wilson (1994) s-a folosit de un exemplu de „deconstrucție” postmodernă a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
îl iubesc și îl voi iubi!”. Accentul bine pus în propoziție spunea totul. Acesta, adică, atenție, acesta pe care l-am prezentat, mă entuziasmează, nu acela pe care îl știm toți. Alții renunțau complet la elementele personale din exprimare, accente, structurare și așa mai departe. Preferau să li se dicteze ceea ce trebuie spus ori să preia - fără nici o reținere - texte verificate și scrise de alții. Calea de mijloc era cel mai des folosită, pentru că nu este deloc ușor să mimezi ori
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
largi și în mod cotidian (atunci când ele există, cum e cazul anilor ’80 în România). În argumentarea acestei ipoteze, voi porni de la principiile prin care se legitimează regimurile de tip comunist, urmând să pun în evidență faptul că modul de structurare a cozilor și existența magazinelor speciale contravine flagrant acestor principii, situație capabilă să pună sub semnul îndoielii încrederea în regim. Sub o formă sau alta, numeroși autori sunt de acord că regimurile comuniste se legitimează în raport cu echitatea, cu dreptatea socială
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cele mai profunde consecințe. Astfel, consecințele unora dintre ele au schimbat viața respectivelor femei (Anexa 9). Evocare și reconstrucție în memoria individuală În cercetările cu referință la memorie, Ebinghaus (1885) și succesorii săi au ajuns la concluzia că funcția de structurare, de organizare constituie unul dintre aspectele esențiale ale activității mnezice. Într-o definiție mai recentă a memoriei, Flores (1974) reiterează „relațiile funcționale care există între două grupe de conduite observabile, separate printr-un interval de timp cu durată variabilă”. Primele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
credințele sau ideologiile funcționale într-un anumit grup. Reiese astfel că atât stocarea, cât și redarea se datorează vieții sociale, nu individul, ci grupul din care face parte fiind depozitarul memoriei. Aproape simultan cu Halbwachs, F.C. Bartlett a dezvoltat teoria structurării memoriei de către cultură și interese. Pierderea informației în timp nu se datorează uitării, ci restructurării de sens a memoriei, informațiile mnezice organizându-se în jurul unui element semnificativ. Cultura contribuie la organizarea semnificațiilor, reamintirea trecutului fiind justificativă nu pentru trecut, ci
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
amintirea represiunii politice așa cum este reflectată în memoria foștilor deținuți politici. Analiza memoriilor legate de principalele momente ale represiunii a dus la identificarea unor cadre de apreciere asemănătoare în povestirea acelor evenimente. În consecință, am procedat la analiza modului de structurare a discursului acestora (folosind analiza structurală aplicată interviului narativ). Într-o ultimă etapă, studiul a evaluat și existența tulburării de stres posttraumatic, a depresiei și anxietății la foștii deținuți politici în comparație cu aceleași elemente investigate la persoane în vârstă care nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a fost existența biologică - perioadă în care și-a definitivat structurile anatomo-fiziologice și și-a edificat comportamentul reflexual și instinctual care l-a ajutat să-și rezolve nevoile vitale, biologice, acel comportament biologic. O dată cu dezvoltarea și evoluția sistemului nervos, cu structurarea cortexului cerebral, a apărut și structura psihologică, structură ce l-a scos pe om din anonimatul biologic și l-a plasat în istorie - urmat de a doua perioadă: existența istorică a omului, la care și noi suntem părtași. Când împrejurările
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o serie de urmări atât asupra echilibrului vieții interne a persoanei respective, cât și în planul relațiilor cu cei din jur, fapt care poate determina includerea persoanei cu deficiențe într‑un cerc vicios, afectând, uneori destul de puternic, procesul dezvoltării și structurării armonioase și echilibrate a personalității acesteia. În literatura psihopedagogică recentă se întâlnesc frecvent o serie de alți termeni care se referă la problematica persoanelor cu cerințe speciale 1: 1) Dizabilitatea este termen de bază utilizat în legislația și practica românească
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]