2,837 matches
-
neagră, iarbă de tăietură, cu frunze de limba oii, de nebuneală, oleandru, părul porcului, pelin, cu fructe de "roșcove" de la salcâmii cu țepi mari. Legători cu: cu buricul pământului, cu cărbune de tei pisat, cu fiere de porc, hoștină de la stupi, iarbă mare amestecată cu lapte și tărâțe de grâu, cu seu de oaie sau de cerb. În caz de cangrenă, aceasta se ardea cu fier Înroșit În foc sau cu piatra iadului, apoi se ungea cu o alifie făcută din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
SCRÂNTITURĂ (scrânteală, entorsă, luxație) Deplasarea unui os din articulația sa, cauzată de mișcări greșite, căzături, etc. Tratamente populare Se trag părțile sărite și se așează la locul lor, printr-o smucitură ori se calcă, după caz. Legători cu hoștină de stupi, cu cărămidă pisată și amestecată cu albuș de ou, cu ceapă pisată amestecată cu rachiu sau spirt medicinal, cu clisă și oțet, cu spirt și făină de secară, cu huște, cu ceapă zdrobită și săpun ras, stropit cu rachiu sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
nespălată, cu pământ de la rădăcina unui prun, cu miere de albine, cu smântână și seu de oaie, cu captalan, holeră, tătăneasă (cel mai bine), cu mentă, mutătoare, otrățel. Aceste plante se amestecă cu tărâțe de grâu sau cu hoștină de stupi. Oblojeli cu păr de capră roșie și rachiu de drojdie, cu fiertură de pătrunjel sau tinctură de tătăneasă, preparată astfel: se iau cîteva rădăcini și se pun la macerat, timp de 6 săptămâni, În rachiu tare de drojdie, alcool. Tinctura
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Plinius, În Naturalis historia, spunea: „La apropierea unei femei În această stare mustul se acrește, atinse, semințele viitoarelor roade devin sterile ș...ț, plantele din grădini sunt arse, fructele copacilor sub care se așază cad ș...ț, albinele mor În stupi”1. Chiar și În anul 1878, un membru al Asociației medicale britanice a trimis un comunicat către British Medical Journal, În care declara: „E un fapt de netăgăduit că, atunci când o femeie aflată la menstruație atinge carnea, aceasta se alterează
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
pasive? Nimănui și, În același timp, tuturor. Limbajele, asemenea unor culturi, sunt creații colective, fagurii unui roi de albine mai special, În care fiecare dintre insecte e un subiect independent, care poate introduce schimbări mai mici sau mai mari În stup. O necesitate universală și omniprezentă - cea de a comunica - duce la crearea unor modalități din ce În ce mai eficiente de a o face, care sunt acceptate și cizelate de comunitate. Inteligența socială este o bogată rețea de interacțiuni ale unor subiecți inteligenți. Fiecare
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
porumbul. Tot așa, nu găsim rod la caise, zarzăre și prun pentru că mugurele de rod a înghețat. La via nobilă ochiul de rod e și el mort, iar florile de primăvară n-au avut și nu au nectarul necesar încât stupii sunt fără vreun fel de adunătură iar albinele-s rele și neprimitoare. La Gârceni am văzut grupuri de țărani ieșiți la marginea unor loturi (mici) de arat, discuit și semănat. Chiar am pus mâna pe coarnele plugului cu 2 cai
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
viața mea e pierdută. Literatura franceză e sfârșită, la fel ca și Întreaga literatură În general În lume, ca toată arta și toată creația. Umanitatea e bătrână și se grăbește să-și pregătească sfârșitul Într-un furnicar sau Într-un stup. Pe de altă parte, viața mea individuală e sfârșită. S-a sfârșit cu femeile, cu viața senzuală. Romanul meu (Gilles, n.n.) va apărea În indiferența generală. Mai rămâne reculegerea, ocultarea ultimelor măreții. Dar această meditație, care ar putea umple o
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
iluminatul tradițional. Din fagurii scurși de miere, puși cu apă călduță la fermentat, se făcea o băutură foarte apreciată - mursa. În trecut produsele apicole constituiau produse apreciate la export. Am expus câteve imagini cu albinăritul tradițional precum și următoarele piese: știubei, stup primitiv din scânduri, stup cu rame, centrifugă din lemn, sloi de ceară. Pescuitul este o străveche ocupație care a fost favorizată de bogata rețea hidrografică din județ. Amintim câteva specii de pești care populează apele județului: păstrăv, clean, mreană, scobar
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
scurși de miere, puși cu apă călduță la fermentat, se făcea o băutură foarte apreciată - mursa. În trecut produsele apicole constituiau produse apreciate la export. Am expus câteve imagini cu albinăritul tradițional precum și următoarele piese: știubei, stup primitiv din scânduri, stup cu rame, centrifugă din lemn, sloi de ceară. Pescuitul este o străveche ocupație care a fost favorizată de bogata rețea hidrografică din județ. Amintim câteva specii de pești care populează apele județului: păstrăv, clean, mreană, scobar, știucă, crap, somn etc.
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
a reînceput. Dacă vreți să vizitați satul, cred că trebuie să angajați un ghid! Nimic nu mai este cum a fost cândva. Noroiul a fost înlocuit cu asfalt, căruțele cu cai au fost înlocuite cu mașini de teren sau microbuze, stupii și stânele de oi au dispărut în totalitate odată cu pășunile. Dar casa în care am locuit noi, mai există oare? Ai văzut-o? Cum o fi arătând? Chiar vreți să aflați? În momentul de față chiar la ea mă gândeam
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
câte și mai câte minunate flori pe care le așterni ca pe un covor multicolor ce îmbie harnicele albine în fermecătorul lor zumzet să zboare și să culeagă nectar și polen pe care apoi să le ducă în fagurii din stupi. ..Primăvară, tu cu mâna-ți fermecată faci un semn spre miază-zi în albastra zare și chemi să se întoarcă toate păsările migratoare care astă toamnă au plecat spre țările calde de frica gerului de iarnă. Stoluri, stoluri se întorc la
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
aceste calități, ocrotind generos furnicile și albinele. Prin milă și înțelegere frățească, HarapAlb își câștigă și alți prieteni carei vor fi ajutoare prețioase în confruntarea cu împăratul Roș. Chiar dacă acțiunile sale nu sunt spectaculoase (protejează furnicile trecând prin vad, construiește stup albinelor), ele contribuie la desăvârșirea experienței inițiatice și la dobândirea calităților definitorii pentru eroul basmic. Item 3: ilustrarea a patru elemente de structură și de compoziție ale textului narativ studiat semnificative pentru con strucția personajului ales Parcursul inițiatic al lui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mult mai nobile, după cum se sugerează prin replica finală a albinei: "...tot ceea ce am adunat, am adunat prin trudă multă și căutare, prin cutreier în toate ungherele firii; deosebirea este că, în loc de venin și bale, am ales mai curând pentru stupii noștri, mierea și ceara; în acest fel dăruind omenirii două dintre cele mai de preț lucruri de pe pământ: dulceața și lumina"88 Mânuirea dialogului în favoarea albinei clarifică și mai mult atitudinea subiectivă a autorului care alunecă totuși într-o absolutizare
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
în împrejurările date, viața și averea îi erau în pericol. Dările grele, pentru care nu se da națiunii nici o compensare, erau dări pentru îmbogățirea personală și armata nu mai exista de fel. Moldova pierde două provincii. Pierde vatra așezării ei, stupul de unde au pornit roiurile care au împoporat Țara de Jos, mormintele domnilor, vechea sa capitală, Mitropolia sa veche. Moldovenii au avut nenorocirea de a vedea înstrăinat pământul lor cel mai scump, și nu prin război prin vânzare. Într-adevăr, se
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de metafore deschis înconjurimii, "pomi verzi", "vântul galben", "berzele neduse", plopi și paltini, păsări și fluturi, ploi, ninsori și herghelii. Vegetalul pune în contact cu miracole, cu bucurii de plein air. În "bărbile-ncâlcite" ale bătrânilor sihaștri "albinele-și fac stup" (Psalm I). Pretutindeni, însemne ale paradisiacului palpabil: "ochii arborilor", "păduri de ochi", "păsări care apun", "ploi dulci de prune ucise", "mirosu-nțelept de gutuie..." Peisajul, motiv de întoarcere la izvoare, se rezumă la fulguranțe, uneori la pete de culoare; reflecția devine
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
stabile, puternice și diversificate. Elevii lor vin la școală deschiși la suflet, fără rețineri, cu plăcere, își pregătesc temeinic temele, participă activ și cu mult interes la lecții. Clasa de elevi a unui bun învățător oferă, în timpul lecțiilor imaginea unui stup de albine. Fiecare copil muncește sârguincios, iar la fiecare întrebare se ridică o pădure de mâini agitându se, care exprimă dorința fiecărui copil de a răspunde. Mobilurile sau motivele potențează energetic și afectiv activitatea de învățare (ca de altfel orice
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
numita me soție au vîndut moșia sa Orășănii, cinst. Gheneralnicii Epitropii, a casei Sv. Spiridon. Așadar pentru arătațăi bani, siguripsăsc pe soția me în tot venitul moșii Ipotești, precum și în toată averea me mișcătoare; adecă în producturi, vite cornorate, mascuri, stupi și alte deasemenea, precum și în venitul moșiii Dornești și în altă averi a me, ce ar fi pi ia, și care va prisosi de la data cîștiurilor. Deci dar, spre a avea acest înscris legiuita și neprihănita legii putere, prin această
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Au identificat mai multe probleme - drum de legătură cu alt sat, [...] amenajarea iazului, dar de asta se ocupă primăria - au strâns deja bani de la oameni, au turnat ceva ciment. [...] O idee mai timidă a venit de la cineva care are mulți stupi, dar nu a prins. Au mai spus de o microfermă de porci, folosind o clădire a fostului CAP... Se mai gândesc și la o aducțiune de apă.... Au discutat să meargă prin tot satul, să adune lumea și să stabilească
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
pur; rațiune; repede; rochie; roz; sacou; salam; super; trecere; tricolor; tricou; tristețe; văzduh; verzui; vis; Voroneț; de Voroneț; zare (1); 792/107/40/67/0 albină: miere (281); ac (76); harnică (50); înțepătură (35); insectă (34); hărnicie (34); harnic (18); stup (18); viespe (16); galben (15); muncă (12); floare (11); zboară (9); înțeapă (8); durere (7); bondar (6); frică (6); polen (6); roi (6); zumzet (6); flori (5); muscă (5); mică (4); muncitor (4); rea (4); bîzîit (3); dulce (3); înțepa
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
zburdalnic (1); 779/155/61/94/0 miere: dulce(413); albine(121); albină(116); dulceață(21); urs(14); albini(9); ceai(5); lapte(5); zahăr(5); borcan(4); sănătate(4); albina (3); aliment(3); bucurie(3); bună(3); gustoasă(3); stup(3); de albine(2); delicios(2); diabet(2); galben(2); galbenă(2); greață(2); mere(2); plăcere(2); polen(2); sare(2); acru; de albină; albinuță; amar; apă; bărbat; bun; bunătate; ca; cafea; calm; ceai de vanilie; clei; desert; dorință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și pe care le vedem. Nu pretind să vorbesc despre corpuri În general, căci aceste noțiuni generale sunt de obicei prea confuze, ci despre unul particular. Să luăm ca exemplu această bucată de ceară, care tocmai a fost scoasă din stup...”. Lucru determinat, bucata de ceară, are o seamă de proprietăți „care pot ajuta la cunoașterea cu claritate a unui corp”. Dar, apropiind bucata de ceară de căldura unui foc, una după alta proprietățile bine determinate și atât de concrete de
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
și pe care le vedem. Nu Înțeleg să vorbesc despre lucruri În general, căci aceste noțiuni generale sunt de obicei mai confuze, ci despre unul anume. Să luăm, de pildă, bucata asta de ceară care tocmai a fost scoasă din stup: ea n-a pierdut Încă dulceața mierii; păstrează Încă ceva din mirosul florilor din care a fost culeasă, culoarea, forma, mărimea ei sunt vădite; e tare, rece, poate fi atinsă, iar dacă o lovești, scoate un sunet. În sfârșit, toate
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de aur, bălăiori, / Lâna lor e ca mătasea! / Gospodare... / Iepele ți-au fătat, / Căiuți mândri ți-au fătat, / Cu coame aurii, cu steluțe-n frunte, / Sirepi cu zvelte crupe! / Iar albinele toate ți-au roit, / Câte trei roiuri la fiecare stup, / Pe fiecare ramă câte patru faguri, / Vor da miere, bliduri pline..."325 La polonezi (poloni), în colinde, motivul păsării (cucul) este însoțit de alte două motive, prezente în mitologia universală, motivul aurarului și motivul paharului de aur, care ilustrează o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aceste calități, ocrotind generos furnicile și albinele. Prin milă și înțelegere frățească, HarapAlb își câștigă și alți prieteni carei vor fi ajutoare prețioase în confruntarea cu împăratul Roș. Chiar dacă acțiunile sale nu sunt spectaculoase (protejează furnicile trecând prin vad, construiește stup albinelor), ele contribuie la desăvârșirea experienței inițiatice și la dobândirea calităților definitorii pentru eroul basmic. Item 3: ilustrarea a patru elemente de structură și de compoziție ale textului narativ studiat semnificative pentru con strucția personajului ales Parcursul inițiatic al lui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
este bine a le lăsa să iasă afară în ziua de Bunavestire [25 martie] printr-un gîtlan* de lup; ș-apoi ele devin foarte rele, ucid albinele vecinilor și le fură mierea. Dacă vei pune o păpușă în grădină la stupi, nu ai bai de deocheat. Cînd albinele roiesc și nu se prind degrabă de un copac sau altceva, atunci să stai jos, să te prinzi cu mînile de iarbă și să zici: „Cum m-am prins eu cu mînile, așa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]