1,414 matches
-
în special spre aplicații practice. 2.2. Nivelul discursiv Proiecția sistemului abstract al limbii în planul vorbirii, al interacțiunii într-un context determinat, pune în evidență diferențe de natură discursivă între limbi. 2.2.1. Scripturile culturale Procesul comunicării are subiacente scripturi culturale, pe care le activează și le evocă secvențial. Scripturile culturale reprezintă un ansamblu de norme care organizează interacțiunile verbale, conferindu-le semnificație. Ele includ elemente de comportament social, de gândire, de comunicare verbală și nonverbală (Hymes, 1968; Gumperz
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
empatiza cu solicitantul. Mărcile textuale ale empatizării cu interlocutorul sunt încurajările verbale, semnalele fatice, împărtășirea sentimentelor interlocutorului, sprijinul comunicativ acordat acestuia. 2.6.6. Emoția Codarea și decodarea unui mesaj presupune interacțiunea complexă a două: cognitiv și emoțional. Emoția este subiacentă oricărei interacțiuni verbale și joacă un rol decisiv în reglarea relațiilor stabilite între membrii societății. Emoțiile sunt ancorate cultural: pe de o parte, sunt expresia culturii, iar pe de altă parte dobândesc semnificație în contextul dinamic creat de cultură. Diferențele
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cauciuc) și un manometru cu mercur sau cu capsulă aneroidă (cu cadran). Tensiometrele moderne au construcție similară, dar folosesc un traductor de presiune și afișaj numeric. Pulsațiile arteriale pot fi detectate palpator, prin compresia ușoară a arterei pe planul dur subiacent. Distensia ritmică astfel percepută (pulsul arterial) este produsă de expulzia sângelui din ventriculul stâng în aortă. Ea este transmisă în peretele arterial cu o viteză de cca. 5 m/s (3 5 m/s în aortă, 7 10 m/s
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și se extind către ventriculul controlateral prin intermediul miocitelor, pe căi de conducere nespecifice (3). La pacienții la care întâlnim mai mult de o ESV pe electrocardiograma de repaus, efectuată de rutină, ne putem gândi la probabilitatea existenței unei afectări cardiace subiacente sau la un risc crescut de pro - ducere a acesteia în viitor (tabelul 30.1). La voluntarii sănătoși din trialul BLSA (Baltimore Longitudinal Study on Aging) fără modificări ischemice (segment ST) la testul de efort s-a remarcat apariția în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
polimorfe) sau reintrare (realizată prin obstacole fixe ce creează zone de conducere lentă prin ariile de separare a miocitelor de zone de fibroză specifice cica - tricilor postnecrotice din cardiopatia ischemică, dar și din alte cardiomiopatii sau afectări ale conexinei);boala subiacentă: ischemică sau non-ischemică;morfologia QRS și regularitate: TV poate avea originea în unul sau mai multe focare în oricare dintre ventriculi (TV monomorfă sau polimorfă). Morfologia complexului QRS definește și câteva forme particulare de TV: torsada vârfurilor, TV bidirecțională și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
larg cu mecanism neclar (5). Evaluarea ecocardiografică poate evidenția prezența bolii structurale. Monitorizarea Holter ECG sau loop recorder-ul implantabil sunt utile pentru evaluarea originii supra - sau ventriculare a originii palpitațiilor, precum și a complexității aritmiei. La vârstnicii fără boală cardiacă subiacentă TV polimorfă indică un risc crescut de moarte subită. Testul de efort este util în diagnosticul aritmiilor ventriculare generate de efort (TV catecolaminergică), precum și la pacien ii vârstnici cu numeroase extrasistole ventriculare. 30.4.3. Tratament TV este de obicei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Cristian Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91947_a_92442]
-
ci doar o anumită reprezentare a acesteia, o imagine proprie unei anumite epoci sau societăți, distorsionată de ecranul subiectiv al cercetătorului, al surselor sau, pur și simplu, al timpului interpus. Toate doctrinele de filosofie a istoriei (mai puțin, poate, cea subiacentă pozitivismului istoriografic) recunosc, Într-un fel sau altul, mai mult sau mai puțin, doza de relativitate a adevărului istoric „obiectiv”, indiferent dacă o atribuie deformărilor de ordin ideologic sau unor dificultăți gnoseologice de apropriere cognitivă a realității. Altfel spus, se
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aspecte din personalitatea străinului care permit observatorului să se definească mai bine pe sine... Descoperirea alterității, acceptarea „celuilalt” favorizează comunicarea și schimbul de valori, contribuind la dezvoltarea personalității observatorului. Paradigma de cercetare a istoriei culturale pleacă de la investigarea discursului mental subiacent operei de artă, pentru a evidenția conceptele și imaginile dominante ale acestuia. Asamblarea acestora permite relevarea unor structuri mentale, care conduc la mecanismul producerii imaginilor și la repertoriul imaginarului. În rândul reprezentărilor dominante va fi identificată „imaginea celuilalt”, necesară autodefinirii
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
despre un raport, și evident că aceste lucruri au fost rostite mai apăsat. Vladimir Tismăneanu: Este vorba de reformarea și asigurarea independenței judiciarului, o chestiune care s-a discutat mereu după 1990: problema corupției, ce are, fără Îndoială, ca problemă subiacentă, epurarea serviciilor secrete - pentru că ele merg mână În mână. Ai amintit Iugoslavia - același lucru se Întâmplă și În România. Dacă s-ar face un Who’s Who al marilor firme vizibile și invizibile din România, s-ar putea observa cum
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
5. Caracteristicile magiei Magia și vrăjitoria, în viziunea lui Gheorghe Pavelescu, comportă anumite diferențe. Cele două nu sunt identice. Astfel, magia ar fi un ansamblu de elemente spirituale și afective la care „participă” întreaga comunitate. Este mai curând o mentalitate subiacentă și acceptată. vrăjitoria, în schimb, este o tehnică individuală, apanaj al unor specialiști. vrăjitorii sunt elita magicienilor. Ei trăiesc mai VIu, intens și dramatic mentalitatea magică. Magia nu este o simplă supraviețuire a unor culturi vechi, precreștine. Nu se transmite
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
al toleranței. Situația este sugestiv și profund descrisă de andrei Pleșu prin următorul exemplu: minoritarul etnic, sexual și religios solicită să i se recunoască diferența, dar, în același timp, să te comporți față de el ca și cum diferența n-ar exista. Principiul subiacent este următorul: „Diferența care ne desparte e secundară față de umanitatea care ne unește”. Prin urmare, tolerantul este prizonier într-un cerc vicios: dacă acceptă diferența - discriminează; dacă acceptă egalitatea - minimalizează diferența. XXIV.3. Toleranță și intoleranță în context internațional incontestabil
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
generalizat, poate asigura informațiile necesare deciziilor la toate nivelurile acestuia: de la echipele reprezentative de seniori la echipele de copii și juniori. Modelul generalizat, obligă ca în cadrul sistemului cibernetic ierarhizat al jocului de volei, să se opereze cu subsistemele și elementele subiacente acestuia ca premise ale unor informații ontice și obiective necesare modelării în activitățile respective. Modelarea prin intermediul modelului generalizat poate recolta informații ontice de la toate activitățile specifice jocului de volei, le poate prelucra, transmite, valorifica și verifica, în condiții obiective, păstrând
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
permanent caracterul ontic și obiectiv al informațiilor, cerință necesară a realizării unei modelări corecte, științifice. Având de fiecare dată, ca punct de plecare modelul generalizat (baza conceptuală fundamentală a domeniului), în jocul de volei se poate opera permanent cu modele subiacente, concrete, capabile să preia toate informațiile necesare și să le transpună în practica de zi cu zi, antrenament de antrenament, competiție de competiție. Modelul jocului de volei cuprinde conținutul acestuia sistematizat în structuri determinate de aspectele cheie (esența jocului), așa cum
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
legenda literară ori mitomania psihotică: mitul este o "povestire populară sau literară punând în scenă ființe supraumane și acțiuni imaginare, în care sunt transpuse evenimente istorice, reale sau dorite, sau în care se proiectează anumite complexe individuale sau anumite structuri subiacente ale raporturilor familiale."15 Nu se pune problema de "a-i face dreptate" mitului. Mitul există independent de preferințele unui analist ori ale altuia 16, este o realitate umană vie, în permanentă vibrație mentală, M. Jourdan afirmând răspicat că "noi
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sfidare la adresa liderului, atunci când nu respectă întocmai acest ritual impus), iar repetarea obsesivă a aceluiași ritual ucide responsabilitatea individuală, deoarece subiectul moral nu mai este individul, ci grupul.305 Nazismul constituie un astfel de exemplu, cu suita sa de mituri subiacente, ca cel al liderului providențial Hitler în chip de Moise german, cel al arianului cu originea teutonică și misiunea sfântă sau al Reich-ul de 1000 de ani, un alt milenarism 306. Labarthe și Nancy considerau nazismul tocmai o "răzbunare" crudă
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de tipizări, de "încarnarea ideilor extrase din legăturile sociale, autoritate, ideal"; gândirea politică este provocată să simbolizeze idei și valori, să întărească opinii prin valori complementare asociate, adeziunile ori refuzurile noastre provenind din analogii, idei conotate, nuclee simbolice și arhetipuri subiacente, viața politică favorizând conduite de creație și transmitere de mituri, care servesc drept rezervă de direcție, de grilă de lectură, de "cămin narativ" pentru popor.396 Imaginarul politic este structurat pe trei niveluri: în primul rând este un dat, o
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
acesta, poate contribui la înțelegerea mai bună a sa. Așadar, comunismul a însemnat printre altele și o "emisie continuă de mituri oficiale", promovate prin intermediul școlii, al învățământului de partid, al mass-media aservite, căci "totalitarismele moderne s-au construit pe realitatea subiacentă a Răului ce trebuie exorcizat, a mântuirii ce trebuie asigurată", după cum opinează Gabriela Adameșteanu.917 Miturile oficiale (al "vârstei de aur", al "revoluției salvatoare", al "complotului malefic"), dar și contra-miturile subversive 918 (al "salvatorului", mai exact al americanilor eliberatori, mit
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
se construiește prin invocarea unui trecut mitificat. Fiecare mit este multifuncțional, metamorfozându-se după cerințele cauzei." Ibid, p. 91. 327 Ibid., p. 93. 328 Idem, Jocul cu trecutul, pp. 152. De fapt, infernala deflagrație a generat o sumedenie de mituri subiacente, pe toate planurile, istorice, culturale, sociale, și chiar artistice. De exemplu, mitul Rezistenței franceze a oferit și fundamentul imaginar pentru republicile gaulliste a 4-a și a 5-a, mit care "satisfăcea necesitatea solidarizării francezilor în spiritul unei istorii comune
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
face parte din ceea ce identificăm de obicei sub numele de analiza discursului. Ambele se ocupă de corpusuri largi și variate de discursuri autentice, pe care le raportează la condițiile lor socioistorice de producție și de circulație și le actualizează ideologia subiacentă. Analiza textuală depășește totuși limitele analizei discursului în măsura în care ambiția ei este nu numai să descrie discursul prin intermediul mijloacelor lingvistice sau paralingvistice mobilizate, ci și să construiască un demers de înțelegere a modului în care este generat sensul, adică operațiuni necesare
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
luîndu-le drept rateuri, cînd, de fapt, dacă le păstrăm, putem observa, cel puțin aici, încălecările dintre aplauze și o vorbă care reușește cu greu uneori să se facă auzită (trecerile de la § 1-2, § 4-5, § 6-7, § 9-10, § 15-16). Printre urmele unei scripturalități subiacente, sau cel puțin ale unei elaborări anterioare și ale unei memorări de părți mari sau chiar a întregului discurs, trebuie să menționăm sintaxa complexă a paragrafelor 6 și 7, precum și ritmul periodic ternar din § 5, § 9-11 și § 14. 3.4
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
6 dat de Littré, ceea ce-l interesează pe Ponge în valoarea (tipo-) grafică a cuvintelor nu sînt posibilele caligrame, ci materialitatea limbii și a vorbirii poetice. În caracterele de plumb care alcătuiesc rîndurile, regăsim nu numai parangonajul, ci și exploatarea subiacentă a celui de al patrulea sens al cuvîntului "Maimuță" pe care-l propune dicționarul Littré: "Nume dat în glumă zețarilor în ateliere". Dacă ne gîndim la faptul că zețarul este cel care aliniază semnele, nu putem omite că singe [maimuță
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
să admită apoi o premisă minoră corespunzătoare presupoziției din T44: Or TG [C] este ziarul cel mai citit [A]. Ajungem astfel la concluzia vizată de argumentație DECI TG [C] este cel mai bun ziar [B]. Acesta este răspunsul la întrebarea subiacentă la aserțiunea: Atunci de ce, dacă nu întîmplător? Pentru că TG este cel mai bun ziar. Desigur, genul acesta de explicație fondat pe ceea ce nu este spus face loc unei alte explicații: ziarele cele mai citite cantitativ sînt cele mai populare, au
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la gratuitatea fundamentală a acțiunii lor? Contextul e recunoscut doar pe moment [este adevărat că p sportivii se vînd] pentru a pune mai mult accent pe enunțarea cauzei/motivului (q). Enunțul (q) reintroduce o valoare pozitivă: libertatea, care rezolvă problema subiacentă. De altfel articolul se încheie astfel: Libertate, cuvînt cheie pentru el și confrații săi. Deoarece, odată cu riscul, ea este esența însăși a sporturilor extreme. Și justifică întregul interes al sponsorilor în căutare de senzații tari pentru produsele lor care, paradoxal
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un semn de punctuație. Între punctuație și conector, cele două puncte /:/ semnalează o legătură conjunctivă fără conector. Cuvîntul DESIGUR care vine după cele două puncte subliniază că [e3] (ne asumăm riscuri) este un fapt și un argument pentru o concluzie subiacentă la negația din propoziția precedentă: s-ar putea crede (deci) că "noi [..] sîntem [...] niște kamikaze" ( C). Interpretantul este invitat să tragă această concluzie din [e3] (p). DESIGUR subliniază o primă mișcare de adeziune la înlănțuirea [e3 DESIGUR p >> deci >> concluzie
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cel care rezumă evenimentele povestite în text" (1979: 380). Rezumatul ales ne permite să ajungem la fabulă/ întâmplare, termen de preferat în fața celui de "povestire", așa cum este folosit de către A. Kibedi Varga, care pare să se bazeze pe un silogism subiacent: Premisa majoră: Omul care nu-și apără onoarea nu merită să fie fericit. (m1= [a]+ [b]). Premisa minoră: Or, Orso (datorită lui Colomba) a știut să-și apere onoarea (m2 + m3 +m4 = [c], [d], [e], [f]). Concluzie: Deci Orso merită
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]