1,074 matches
-
ale fluviului Nil, precum și întăriturile ridicate de Vesosis mai înainte împotriva etiopienilor, l-ar fi prins și ucis pe acesta chiar în patria lui. Dar fiindcă n-a putut să-l învingă din cauza fortifi- cațiilor, s-a întors și a subjugat aproape toată Asia, obligînd pe supuși să plătească tribut scumpului lor prieten Sornus, rege al mezilor. Unii dintre ostașii biruitori din armata sa, văzînd că provinciile supuse strălucesc prin rodnicia lor, și-au părăsit de bună voie unitățile și au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
așa avem paharnic de la pahar, sfetnic de la sfat, birnic de la bir, canonic de la canon, slugarnic de la slugă și altele. În Annales Polonorum vetustiares scrise între anii 1248-1282 se găsește menți- unea următoare pentru invazia tătarilor din anul 1259: ,,Tătarii după ce subjugară pe Bessarabeni, pe Litvani, pe Ruteni și alte neamuri, au luat cetatea Sandomir (Thartari subiugatis Bessarabenis, Litvanis, Ruthenis, etc; Sandomir era cetate în Polonia). Să nu mai umblăm cu părul în ochi și să căutăm cai verzi pe pereți, denumirea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
de umanistul ardelean Nicolaus Olahus, cuvîntul unguresc olah pentru român. Toate teritoriile din estul și sudul Carpaților care au fost sub suzeranitate ungară au trecut sub controlul tătarilor. Cronica franciscanului Paulin de Veneția ne lasă însemnările: ,,Iar tătarii după ce au subjugat părțile orientale se îndreaptă spre cele nordice și apusene, împărțin- du-se în două oști; una intră in Polonia și Ungaria dinspre Rusia, alta de-a lungul țărmului mării Pontice trecînd munții Rifei pe care ungurii îi numesc Pădurile (Silvas
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
au fost naziști. Ei au fost o formație naționalistă cu profund caracter creștin. Ei voiau să ridice România la nivelul cultural, industrial și de civilizație la care se aflau atunci Germania și Japonia și nu căutau să înjosească sau să subjuge alte neamuri. Ei voiau ca cele mai oropsite clase sociale din România să fie ridicate la o viață demnă. Ei voiau să facă dreptate socială. . Să nu uităm că marea majoritate a legionarilor erau oameni cu studii superioare. Ei se
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și noi”, versuri, 1904 cu extrase din presă despre autor), de traduceri („Carmen Sylva, Poeziile unei regine, traduse”), și chiar de eseuri, precum „Boala veacului”, 1895. La Fântâna Blandusiei făcea critică literară discutând mai ales poezia, pe care o vedea subjugată de spiritul eminescian. Un spumos articol despre Alexandru Sihleanu îl arată pe acesta plagiator, și-l pune pe două coloane cu poetul de limbă greacă Panaiote Șuțu, „nepot de tată al lui Mihai și Alexandru Șuțu cari au domnit la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
luni, alții În jumătate de an, un an. Gata ai fost! Pur și simplu te-o lichidat... Toate relele după mine au venit de la Răsărit, pentru că au fost niște popoare primitive, care pur și simplu nu știau altceva decât să subjuge și să fie ei stăpâni. Ce munceați la Grădina? Când am fost eu la Grădina, eram pe malul Dunării și am lucrat să protejăm malul. Pământu’ de acolo era făcut ca un zid, ca să protejeze Împotriva inundațiilor. Și cum se
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sferele de influență, temându-se, totodată, de expan siunea, în aceeași zonă, a Rusiei țariste. 35. Guvernul Lascăr Catargiu se pronunțase pentru o strictă neutralitate în conflictul care izbucnise în Balcani, simpatizând însă, cum era și firesc, cu lupta popoarelor subjugate de aici pentru libertatea lor națională și exprimând totodată cu hotărâre dorința de independență a românilor (într-o notă circulară trimisă agenților noștri diplomatici din străinătate la 4/16 ianuarie 1876, Lascăr Catargiu preciza că România 292 bucureștii de altădată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
viața economică a țării și securitatea populației; se creau astfel condițiile ca războiul ruso turc să se desfășoare peste Dunăre și se puneau bazele unei posibile colaborări militare româno-ruse în vederea dobândirii independenței depline a țării noastre și a eliberării popoarelor subjugate din Balcani. 42. În Adunarea Deputaților Nicolae Blaremberg afirmase că înțelegerea cu Rusia constituie „o sinucidere națională“; el își va depune mandatul în ședința Camerei din 18/30 aprilie 1877, Adunarea primindu-i demisia cu 63 voturi contra 31 și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cititorul contemporan este sensibil la un anume tip de retorică, violent autopromoțională, patetică. El instituie astfel o literatură de consum cu două niveluri: primul, al narațiunii secundar -, al doilea, al retoricii. Povestea poate interesa cititorul naiv, retorica, Însă, Îl va subjuga. În culisele acestui spectacol nu se află nimic Însă, afară doar de "sinceritate", o convenție narativă dar mai ales enunțiativă pe care Beigbeder o joacă pînă la capăt: cititorul atent va ști să citească indiferența (cinismul, vulgaritatea, aroganța) afișată a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Am decupat doar câteva astfel de exemple, dar ideea revine de zeci de ori în opera lui Seneca, precum și a altor stoici 84. Inorogul a atins, în aparență, această liniște sufletească, reușind să se sustragă grijilor care pe ceilalți îi subjugă: de aceea, el este cu adevărat liber sau, cel puțin, așa pretinde. Petru Vaida observă foarte bine că abia acum a asimilat Cantemir esența doctrinei stoice, lipsite de deformarea în cheie creștină: "Este atitudinea plină de demnitate a stoicului, atât
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
este de a crea o senzație amestecată, de uimire și teamă în fața vremurilor viitoare sau a universurilor posibile și străine: sense of wonder 4. Acesta din urmă se naște, urmând exemplul științei și al filosofiei după Aristotel, din mirarea care subjugă imaginația împingând-o spre admirație. Celălalt scop al SF-ului este să plaseze cititorul în poziția de observator privilegiat al realităților posibile prezente, trecute sau viitoare -, determinându-l să adopte unghiul de vedere al unui etnolog virtual, eventual plasat într-
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ideologia dominantă era cea a cuceririi piețelor: s-a instituit imperialismul sub pretextul de a aduce libertatea și democrația popoarelor de pe teritorii în realitate colonizate. Științele "dure", îndeosebi astronautica și fizica, inventau mijloace de a călători departe și de a subjuga alte popoare, grație dezvoltării tehnice fără precedent. Științele și tehnologiile aferente erau percepute drept niște simple mijloace care le permiteau comercianților și militarilor să-și facă meseriile cu succes. Cititorii revistelor pulp visau, pe deplin conștienți, la extinderea posibilului. Noile
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
inversat", amintind de teoriile imitației de realitate, de la Aristotel la Käte Hamburger, despre asta vorbește: genialitatea e legată de reprezentarea unui univers închis în sine, o lume ideală constituită prin imaginație de un autor-demiurg. Ea implică puterea poetului de a subjuga societatea prin forța fanteziei sale, de a proiecta pentru ceilalți ficțiuni seducătoare, capabile să devină cadre ireale de existență. Or, întrebarea pe care trebuie să ne-o punem ca să înțelegem aici "noutatea" e legată de locul pe care îl ocupa
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
negustorii locali dar și pentru alții. Piața de desfacere devine mai largă, pentru că însăși populația târgurilor și a orașelor este mai numeroasă, către ea vine adesea și satul învecinat ori mai îndepărtat. Regulamentul Organic avea să desăvârșească fenomenul, munca se subjugă tot mai mult capitalului, breslele se desființează, ca și monopolul lor. Spiritul capitalist intră liber în viața industrială, astfel că pe la 1851 străinii, punând stăpânire pe organizarea muncii și desfacerea produselor, ei reușesc să „specularizeze" meseriile, să „smonească" calfele, să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Referindu-se la o velniță și la o vinarsăriță, Antimia, care prin august 1675 își avea locuința pe Ulița Hagioaiei din târgul Iașilor, Ion Neculce face trimitere la „o tânără și frumoasă rachierită, care, prin farmecul ei, reușise să-l subjuge și să-l compromită pe bătrânul domn Dumitrașcu Cantacuzino" (Buletinul..., V, 1925, p. 166), nimeni altul decât cel care la 1674 oferise protecție coloniștilor Episcopiei de la Huși. De altfel, orășenii și târgoveții aveau obligații domnești în favoarea trimișilor domnești și ai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
așa cum a fost înțeleasă la noi, este un excelent paravan pentru găștile de infractori universitari. Adică oameni care au învățat un pic mai multă carte decât infractorii de drept comun, dar care au același comportament. Pe acest fond totul este subjugat politicului, un politic veros și corupt, dar fudul și dornic de demnități universitare. Mulți oameni politici sau apropiați de politică au folosit sau și-au folosit puterea politică pentru a accede în universități, pentru a le conduce sau pentru a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și de recunoaștere a acestui instrument monetar. Din această cauză moneda din hârtie a fost privită tot timpul cu scepticism dacă nu cu ostilitate. Frédéric Bastiat crede că statul a inventat banii din hârtie din simpla dorință de a-și subjuga cetățenii. Cum să consideri introducerea hârtiei ca semn al valorii, decât ca pe un gest abuziv, ce ascunde gânduri rele? El arată: ,, Dacă poporul suferă aceasta se datorează faptului că nu are destui bani. Trebuie creați mai mulți bani. Și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
bun de la natură și fericit de la natură. Dacă nu ar fi așa evoluțiile culturale și de civilizație ar fi fost imposibile. Întreaga civilizație și cultură umană stă pe lupta dintre bine și rău și faptul că răul nu ne poate subjuga. În caz contrar, lumea noastră ar fi una confuză, animalică și sălbatică, în care în fiecare moment l-am nega pe cel de lângă noi, negându-ne întreaga viață și personalitate. Ori, omul a construit și construiește, a creat și creează
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
banii nu aduc fericirea, deoarece ei sunt deja fericire prin ei înșiși, sub formă de teancuri de bancnote, de aur, de tezaure"35. Sfânta foame de bani36 nu poate fi și nu trebuie să fie dominanta vieții noastre. O viață subjugată în mod definitiv căutării banilor, nu este viața pe care un om normal, rațional, și-ar putea-o dori. 7.2. Virtutea ca premisă a stării de fericire 37 Dincolo de o anumită limită, faptul de a fi bogat nu mai
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pe care o aduc perșii începe contemplația în ordinea spiritului, prin care spiritul se desparte de natură. De aceea ne lovim aici pentru prima oară (...) de faptul că ceea ce este obiect rămâne liber, cu alte cuvinte că popoarele nu sunt subjugate, ci lăsate să trăiască în bogăția lor, cu constituția și religia lor". G.W.F Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, Editura Humanitas,București, 1997, pp. 211-212. 6 Gheorghe Drăgan, Modele culturale comparate, Editura Institutul European, Iași, 2005, p. 58
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
înfrângă Imperiul Romei, ba să și pună pe tronul ei câțiva împărați de-ai lor, iar în secolele celelalte, să ridice un alt imperiu, teuton, fără să renunțe la ideea romană. A fost, într-adevăr, obsesia acestei națiuni puternice să subjuge Continentul... Dar nici Arminius... nici vreunul din Caroli... până la imperatorul Wilhelm întâiul, al primului război mondial, fără a-l uita pe Hitler, cu al doilea, visând la o Germanie milenară, ... nici unul din aceștia nu a înțeles, - fie și după atâtea
Descrierea Germaniei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12603_a_13928]
-
aer din nimic, și drumurile care lasă satul în urmă, și ierburile groase de pe marginea drumurilor înțesate cu scaieți puternici a căror floare uimește ochiul de la mare distanță, toate acestea răzbat cu putere din viața câmpiei și pătrund înăuntrul omului subjugându-l. El încearcă să prindă vraja, s-o păstreze cu sine mereu, și fiindcă nu izbutește lovește caii cu biciul și aleargă posomorât spre locul lui de grâu. Iată însă că animalele se opresc la pas, suflă cu putere pe
Marele singuratic II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11322_a_12647]
-
ochii larg deschiși la miracolul și frumusețea vieții. Cum se poate realiza însă această trezire în condițiile în care ritmul vieții contemporane este unul tot mai accelerat care lasă prea puțin timp pentru meditație, presiunea mijloacelor de informare în masă subjugă personalitatea individului, iar publicitatea este tot mai agresivă. Soluții la nivel de grupuri umane nu există. Actualul sens al progresului în plan material nu lasă loc la prea multe iluzii. De aceea trezirea trebuie făcută din aproape în aproape, din
Filozofie și civism by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11381_a_12706]
-
timp, din această cauză, de efectele ð„dosarului de dalmațian”, Al. Săndulescu, fără a fi pătimaș, scrie cu o tensiune specială despre experiențele „universului carceral”, astfel cum sunt ele evocate de eroii acestuia. De fapt despre experiențele întregii societăți românești, subjugată de totalitarismul roșu. Cartea despre Memorialiștii români este și o carte despre el însuși a lui Al. Săndulescu, prezență discret strecurată în pagini, dar lesne de identificat.
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
întreținute cu sîrg și de unii cronicari sau critici de teatru, se întind peste fenomen. Strîmbăm din nas fără argumente în fața valorii și, din snobism, teribilism, complexe sau chiar din incultură, pur și simplu, inventăm nume, pe care ni le subjugăm unei puteri doar de noi cunoscute, facem fixații și poluăm viața teatrală cu impostură. Perseverăm chiar și atunci cînd devenim conștienți de greșeală, ca și cînd ar fi dezonorant să-ți recunoști și să-ți asumi eroarea. Orgolii, vanitate. De
Regele e gol! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14314_a_15639]