5,716 matches
-
chip negativ pe prima. Însă acum, mi se pare, numai aceasta din urmă a mai supraviețuit - prima s-a spulberat” (p. 19). Așadar, obsedat de legătura dintre vii și morți (p. 40), Stratis luptă cu decadența, dedicându-se unui ideal sublim: doar atingând absolutul, omul va ști ce are de făcut în lume, operă neîndoielnic supraomenească, dar cu finalitate grecească. Spiritul trebuie să se afle pe sine însuși, nemișcat (p. 42), pentru ca, mai apoi, „lucrurile exterioare” să se miște (armonios și
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
înseși posibilitățile de manifestare ale divinului. O lume închisă bate la ușă, cea a lui Saturn, părintele denaturat ce-și înghite copiii, metaforă (translatată de Culianu în trecut) a dictaturii. Împreună, membrii Academiei fac dovada că dialogul este nu doar sublim, ci și util: ei reușesc să prevină câteva ucideri, precum și distrugerea tabloului, ce joacă rolul-cheie în această narațiune, fiind, după cum credea Ficino, o imago mundi, veritabil talisman. Într-o confruntare finală cu Thomas, complotistul Pico spune, înainte de a cădea în
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
mamă la mamă, banii strecurați cu umilință, privirea înlăcrimată și apoi plânsul care le descarcă pe ambele femei și pe Traian Angheliu (Adrian Titieni), tatăl îndurerat. Nimic nu rezistă regiei imbatabile și instinctului de carnasier al Mamei-lupoaică, deopotrivă odioasă și sublimă în acest teatru abject destinat salvării propriului său fiu. Singura sa vulnerabilitate este însă chiar acest fiu decis să taie cordonul ombilical, să se rupă de matrice. Este singurul adversar care îi ține piept, singurul pe care nu-l poate
Mama și fiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3426_a_4751]
-
zece ani invincibil, la Troia! Agamiță, cel aflat, de la ’48, într-o luptă lipsită de orice victorie, apare în cetatea coanei Zoițica extrem de copleșit de înțelepciunea morții din el și de dorința de a ființa o nouă religie, a iubirii sublime, aflată dincolo de derizoriul și obscenitatea politicii! Fără vorbe late și fără gesturi teatrale, ca un magician suprem, Agamiță reușește să transforme comunitatea belicoasă, din orașul blestemat de ideologii pragmatice, într-o unitate de îngeri cântăreți, de făpturi verticale, în haine
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
mitologia Troiei, agamitic, agamițic, este făuritorul omului contemporan, care-și eliberează trupul de suflet, punându-și trupul la dispoziția sufletului, înlocuind, astfel somnul torturant, absurd și aleatoriu al conștiinței cu umanismul democratic al religiei comunitare și sexuale, semn al libertății sublimei civilizații contemporane. Scrisoarea magică găsită de Agamiță transformă labirintul închisoare de maximă siguranță- căsătorie! - într-o mânăstire înaltă - un loc al iubirilor nemuritoare și un loc de pomenire a datelor biografice necesare, în alegeri, la vot!.. Aducând buna înțelegere și
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
Dar ce importă locul? Cît despre data vechimii ei, N. Iorga credea că n-ar atinge două sute de ani, pe cînd alții o cred obîrșită din adîncimi imemoriale. Cert este numai că dacă încă din prima ei formă, balada conținea sublima evocare a Morții nupțiale, autorul anonim a fost un poet de geniu, în cadrul literaturii orale universale. Dacă însă succesivele momente ale baladei sînt opera timpului și a colaborărilor mereu anonime, valoarea ei excepțională ar reflecta geniul întregului popor și atunci
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
a colaborărilor mereu anonime, valoarea ei excepțională ar reflecta geniul întregului popor și atunci n-ar mai fi de mirare că recunoscîndu-se în trăsăturile miticului cioban o întreagă colectivitate, intelectualii nu i s-au putut, ei mai ales, sensibili la sublim, sustrage. Sîntem și noi, tous tant que nous sommes,11) fascinați de ceea ce ne depășește, logic cîntărind faptele. De ce nu-și ia ciobanul, vizat și avizat, măsurile de apărare? Este adevărat că dispozițiile lui testamentare sînt condiționate de eventualitatea morții
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
ești năzdrăvană Și de-o fi să mor..." Orice tentativă de asasinat stă sub semnul întrebării: poate izbuti sau nu. Ciobanul nu pare foarte convins de necesitatea absolută a morții lui, pe cale violentă. Din acel moment, el divaghează, la modul sublim, în tot ce lasă "cu limbă de moarte", însă ca într-o transă. Moartea, cu lăcașul ei "în mijlocul turmei", la stînă, i se pare tot ce poate fi mai firesc. Universul său nu este însă univoc. în sufletul său de
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
atracția și la repulsia pe care o exercită între ele diferitele părți ale corpului ei mereu surprinzător, la risipirea, la cristalizarea, la răcirea și arderea simultană a acestei nebuloase adorate care e iubita mea într’o continuă devenire, într’o sublimă negare a întregei ei făpturi mereu inventate, trezindu-mă în fiece dimineață cu o altă imagine a iubirii pentrucă în această iubită mereu inventată se întâlnesc toate acele fragmente vii găsite pe ruinele biologice ale umanității dispărute, fragmente de corpuri
Ceva cum nu s-a mai văzut by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3559_a_4884]
-
Sweeny Todd: The Demon barber of Fleet Street (2008) filmul lui Tim Burton, iar costumele îi fac și mai exotici subliniind încă o dată caracterul de farsă a intervenției lor. Tocmai acest burlesc, acest enorm cabotinism devine în mod fericit contrapunctul sublimului profesat cu abnegație de regizor, dar generează și un efect pervers, subliniind încă mai tare caracterul butaforic al acestui sublim. Pentru că Thénardierii cei răi apar ca un cuplu de ticăloși de o vervă cuceritoare și de un ludic teatral și
Revoluție și postișe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3701_a_5026]
-
subliniind încă o dată caracterul de farsă a intervenției lor. Tocmai acest burlesc, acest enorm cabotinism devine în mod fericit contrapunctul sublimului profesat cu abnegație de regizor, dar generează și un efect pervers, subliniind încă mai tare caracterul butaforic al acestui sublim. Pentru că Thénardierii cei răi apar ca un cuplu de ticăloși de o vervă cuceritoare și de un ludic teatral și, încă o dată, ei lasă impresia pe care întreg filmul o generează până la urmă, aceea de teatru filmat. Tom Hopper a
Revoluție și postișe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3701_a_5026]
-
morților, în Apocalipsa lui Ioan, în Cartea lui Iov, ca să mă refer la textele vechi, dar și la poeții moderni începînd cu T.S. Eliot, Ezra Pound și la alți mari poeți ai lumii. Și, desigur, putem depista acești germeni ai sublimelor revelații și în opera lui Nichita Stănescu, de la a cărui naștere, iată, s-au scurs de curînd optzeci de ani, în cele 11 Elegii Laus Ptolemeu, în Oul și sfera etc., etc. Ceea ce l-a preocupat pe Nichita au fost
Cîte ceva despre Nichita Stănescu și matematica sufletului by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/3707_a_5032]
-
de la PNL, ci săptămâna viitoare ! Fără să mai fie nevoie de vreo discuție în BPN, travestit în pluton de execuție. Ciudat e că această mentalitate cazonă, stalinist-fesenistă, nu a funcționat nici la MAI pe vremea lui Blaga: cine poate uita sublimul moment de indisciplină al polițiștilor care-și trânteau caschetele de pământ, în fața palatului Cotroceni ?", a scris, luni, pe FB Baconschi, pentru ca, la nicio zi să revină cu un nou comentariu, ironic, la adresa lui Vasile Blaga. În sfârșit, citesc o revista presei
Baconschi, Preda și Paleologu sar la gâtul lui Blaga by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37257_a_38582]
-
scriitoricești. Alexandru Vlad urmărește oamenii, nu colegii de breaslă. Apar aici patroni de lanțuri hoteliere în Alaska; pescari amatori refuzați de societatea de tranziție; foști deținuți politici trăindu-și ultimii ani pe șantiere, printre muncitori, în ipostaze aproape șamanice; ratați sublimi; greviști dezabuzați ai mizeriei. Lume de tot soiul și de toată teapa, lume multă, toată lumea, ar fi spus altcineva, un prozator de demult. Pe toți, Alexandru Vlad se străduiește să-i înțeleagă, să-i arhiveze intim, altfel decât funcționă rește
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
la mai multe petreceri ale unor prieteni comuni. În anii ’80 bănuiesc că era altfel, dar cum arăta acest altfel? Dan C. Mihăilescu: Dragă Daniel, una e când ești coleg de celulă, sau de cazarmă, cu cineva, împărțind ororile, paradoxurile sublimului domestic și revelațiile înduioșătoare sau dezumanizante ale recluziunii - și cu totul altfel arată realitatea, viața, odată ieșit pe poarta pușcăriei, a unității militare ș.a.m.d. Dacă succesul generează invidie, suferința naște solidarizare, mai ales la români, experți în ajutorul
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
opera lui Homer, autorul jurnalului se arată interesat și de alte scrieri clasice. Radu Petrescu traduce lucrarea lui Sallustius De bello Iugurtino și consemnează progresele întreprinderii sale. Totodată, el face unele aprecieri despre autorul tălmăcit. Deși mai puțin captivant decât sublimul Tacit, acesta îi dă satisfacții serioase prin felul cum își strânge cu severitate micile capitole, compunândule din nimicuri încordate savant, și prin alternarea capitolelor scurte cu cele lungi (p. 33). Reține unele observații surprinzătoare ale istoricului latin (p. 37), afirmă
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
cînd o vagă aluzie ironică, nu poți să nu identifici autoportretul autorului. El îmbină întro perfectă simbioză cercetătorul, istoricul, memorialistul, cu detectivul - care, mînat de o prezumție inexplicabilă caută obsedat urmele unei bănuite spînzurători Bußwinkel (Colțul penitenței) - sau cu lunatecul sublim, băiatul din povestirea Zaunholzgasse (Strada Joagărului), cățărat pe-un gard înalt de unde cade, spunîndu-le celorlalți că a privit în cer și toți își bat joc de el. Ca în mai toate textele acestui prozator, semnificatul iese din corsetul semnificantului. În
Domnul Hermannstadt și fișierele memoriei by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3603_a_4928]
-
le face între aparență și realitate, suprafață și adâncime, trecut și prezent, adevăr și falsitate oferă posibilitatea constituirii sensului, iar structura ficțiunii detective e o manifestare a acesteia” (Scaggs, 2005: 72). Detectivul din specia Philip Marlowe are rolul, ingrat și sublim, de a înnobila efortul autorului și de a stabili punți de comunicare cu un cititor pentru care toate aceste preocupări maniacale rămân, pur și simplu, ininteligibile. Și e inevitabil să fie așa: cititorul intră în contact cu lumea sordidă prin intermediul
Fărâme despre Raymond Chandler by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3807_a_5132]
-
din Evanghelie (Ioan 10), care și-a pus întreg sufletul său pentru mântuirea păstoriților săi; inimă primitoare, face din păcatele păstoriților propriile sale vini, căutând să le vindece ca pe propriile sale răni. În viziunea Sfântului Ioan, activitatea preotului este sublimă și complexă. Se cere ca păstorul de suflete să fie înzestrat cu calități deosebite, pregătire {\footnote 30 Bruno H. Vandenberghe, Saint Jean Chrysostome et la Parole de Dieu, Les Editions de Cerf, 29, Paris, 1961, p. 25.} {\footnote 31 J.
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
în vremea sa tot ce a avut mai bun Biserica, tot ce avea mai bun lumea. Peste larma vulgară, peste mizeriile, mașinațiile de culise, clientelismele, platitudinile și turpitudinile timpului, peste simțita delăsare morală, se ridică figura lui impunătoare, eroică și sublimă. În lumea lui el a reprezentat idealul moral creștin și a săvârșit o operă măreață și salutară, de apostol și reformator 36. {\footnote 32 Sfântul Ioan Gură de Aur, Cuvântarea XXV-a la Epistola I către Corinteni, 3, în P.
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
înaltă demnitate din univers. Ea, prin originea ei dumnezeiască, e mai presus de regalitate, mai presus de orișice închipuire de slavă omenească, mai presus chiar decât slujirea îngerilor 44. Și Sfântul Grigorie de Nazianz socotea preoția o taină atât de sublimă și o răspundere atât de mare și sfântă încât a stat mult în cumpănă până să o primească, socotindu-se nevrednic și nepregătit pentru o slujire așa de aleasă. În cele din urmă, Sfântul Ioan a primit și preoția și
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
un final de destin asemănător cu al acelui nobil de la care cumpăraseră simbolul "de Roma". Moartea dramatică a lui Camil de Roma, și apoi, vânzarea ultimului imobil de pe strada Turcă, către un profesor brăilean și către o doamnă care măiestrea sublim goblenuri cu motive inspirate după pictura lui Repin, o doamnă sensibilă ca un balet rus, continuatoare a unei vechi încrucișări de fatum, peste care strălucește zâmbetul tușei Frosa, și ea provenind dintr-o ramură de nobili ruși care se retrăseseră
Conții de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8475_a_9800]
-
o avea, fiind trimis nu spre evrei, ci spre păgâni. Referindu-se la felurile prieteniei și pricinile pe care se întemeiază ea, Sfântul Ioan prezintă în termeni encomiastici prietenia duhovnicească ce nu urmărește foloase personale, ci slujește dezinteresat unor idealuri sublime: pentru că oamenii se unesc între ei pe temeiul acestor pricini trecătoare, de aceea nici prieteniile dintre ei nu sunt nici călduroase, nici nu dăinuiesc. Se întrerupe dragostea de se iscă între ei insulte, pagube de bani, invidie, dragoste de slavă
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
Matas, Simon Leys și, de bună seamă, Bolaño sunt nume date de-a valma, „deodată toate”, ca în cunoscutul poem al lui Philippide. Ceea ce, departe de a-l transforma pe Murillo Ponti într-un personaj ridicol, îl face, dimpotrivă, unul sublim. Aici e arta lui Marin Mălaicu-Hondrari.
Ezitările artistului la tinerețe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3181_a_4506]
-
semnează pentru el, cu mic, cu mare, deoarece îl iubesc ca actor. Capitalul acesta de simpatie populară, dl Diaconu îl deturnează pentru a se cocota deasupra legii în această țară. Într-o continuare uluitoare a Filantropicii, dl Diaconu a ajuns sublimul „cerșetor politic". Scriitorul îi recomandă în registru ironic lui Diaconu, daca nu va ajunge europarlamentar, să candideze la președinția României. "Cum ar zice maestrul jafului prin milă, Pavel Puiuț, în rostirea inimitabila a lui Gheorghe Dinică: 'Fii profesionist până la capăt
CTP: Diaconu a ajuns un 'cerșetor politic' by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31389_a_32714]