2,985 matches
-
într-o rețea de instituții distincte dar interdependente" (Selznick, 1992: 370). Această perspectivă este deosebit de relevantă pentru locul comunității în societatea de masă modernă caracterizată printr-o mobilitate crescută, prin experiențe fragmentare, angajamente reciproce slabe ș.a.m.d. Aceste practici subminează instituțiile și de asemenea comunitatea. Efectele negative ale acestora pot fi însă contracarate de instituțiile care rezistă și își dezvoltă resursele de continuitate. Instituțiile ar fi punctul de sprijin necesar privirii ca reper atunci când suntem bulversați de amețitorul vârtej al
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
naturii umane ne îndepărtează de o abordare realistă. Orice comunitate trebuie să recunoască legitimitatea egoismului ca aspect de bază al umanității și prin urmare ca un punct de plecare necesar pentru viața grupului. Negarea acestui aspect este în măsură să submineze toate acțiunile ulterioare. Adevărata funcție a comunității ar fi să regleze, să disciplineze și să canalizeze comportamentul propriu, astfel încât să îl lege cât mai mult posibil de idealuri și interese comprehensive. Ceea ce avem noi de câștigat și de impus în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vota oamenii este cunoașterea modului în care au votat părinții lor. Deplina liberalizare a ordinii sociale, producerea și reproducerea indivizilor care se "inventează" singuri poate lua mult timp, mult mai mult decât credeau chiar liberalii. Fiind o doctrină care se subminează singură, liberalismul are nevoie periodic de o corecție comunitaristă, care nu ar putea fi în fapt decât o întărire selectivă a acelorași valori. "Dar nu este o formă de corecție deosebit de utilă să sugerăm că liberalismul este de-a dreptul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
chiar să îl nege în ultimele decenii, stabilitatea teritorială favorizează apariția relațiilor comunitare. Legat de acesta mai este un element corelat, și anume consumarea ne-traumatică a etapelor de evoluție. Variațiile mari ale populației, observate des în spațiul românesc, au subminat aceste procese. Referindu-se la Iași, Dimitrie Cantemir (1967: 82) arăta: "Cu cincizeci de ani mai înainte, când s-a făcut o numărătoare, s-au aflat în el 12.000 de case, dar în vremile care urmară a fost pustiit
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
constată că în prezent nu sunt întrunite condițiile necesare fuziunii. Caracterul conflictual al relațiilor președintelui Băsescu cu PNL, contradicțiile de fond între viziunile constituționale ale PNL și PD, ca și numeroasele dispute din interiorul Alianței, la nivel central și local, subminează grav baza consensuală a acesteia, cu atât mai mult a unei potențiale fuziuni. PNL consideră că premisele fundamentale ale fuziunii sunt baza doctrinară asumată în comun și buna colaborare în Alianță, precum și buna colaborare cu președintele Traian Băsescu. În condițiile
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
faptul că societățile postcomuniste au o societate civilă slab conturată fapt evidențiat pe deplin de cercetări extensive, realizate pe toate țările Europei. Acest lucru se datorează în principal unui cumul de trei factori: neîncrederea în organizațiile comuniste, care continuă să submineze încrederea în orice fel de organizații și în ideea de apartenență și de voluntariat în sine în perioada postcomunistă; persistența rețelelor informale (de prietenie, rudenie) în perioada comunistă, care continuă să fie și astăzi puternice, astfel că nevoia de apartenență
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
exemplu, Bogdan Voicu, 1999). Tradiționalismul poate fi definit ca un comportament manifestat prin atașament puternic față de familie și înaintași, față de obiceiuri și cutume, prin respectul pentru autoritate și prin respingerea unor principii (cum ar fi drepturile individuale și libertatea), care subminează autoritatea tradițională și normele (Kamano, 1999). Sau, așa cum îl definește Bădescu, citându-l pe Weber, "tradiționalismul reprezintă acel etos contrastant cu etica achizitivă" (Bădescu, 2002: 538). Alți autori (Horowitz, 1992, apud Kamano) consideră că există 3 aspecte ale tradiționalismului: * Comportament
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sociali specifici culturilor comunitare. Ea slăbește puterea valorilor colectiviste prin impunerea altor valori cum ar fi căutarea neîncetată a câștigului material și a libertății personale (Stevens, 2002:12). Globalizarea tensionează la extrem relația dintre individ și comunitate, prin aceea că subminează forța unor unități sociale coezive ca familia, neamul, asocierea voluntară, vecinătatea. Există însă și autori ce afirmă că nu întotdeauna globalizarea are ca rezultat dezvoltarea unor societăți omogene, uniformizate și că în unele părți ale lumii globalizarea produce mai degrabă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
toate angajare și atașament: angajare în sensul de implicare în construirea comunității și menținerea forței ei coezive și atașament pentru membrii ei, pentru valorile, normele și cultura ei. Din acest motiv, trebuie amintit efectul regimului comunist asupra comunității. Acesta a subminat comunitatea din ambele puncte de vedere. Demersul comparativ al lucrării de față a arătat o diferență netă între modul în care oamenii percep ideea de comunitate și experimentează această realitate în cele două comunități rurale vizate. Este de presupus că
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
două elemente fiind esențiale pentru cel de-al treilea. Munca sezonieră a omului de la țară, realizată după ritmuri ancestrale, respectând obiceiuri bine înrădăcinate, pe un pământ care îi aparține și de pe urma căruia culege roadele, constituie unul din substraturile identității sale. Subminând fiecare din aceste elemente, comunismul a subminat de fapt identitatea oamenilor din rural: a deposedat țăranii de pământ, i-a făcut incapabili să se bucure de roadele muncii lor și i-a îndemnat să sustragă din aceste bunuri pentru a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
al treilea. Munca sezonieră a omului de la țară, realizată după ritmuri ancestrale, respectând obiceiuri bine înrădăcinate, pe un pământ care îi aparține și de pe urma căruia culege roadele, constituie unul din substraturile identității sale. Subminând fiecare din aceste elemente, comunismul a subminat de fapt identitatea oamenilor din rural: a deposedat țăranii de pământ, i-a făcut incapabili să se bucure de roadele muncii lor și i-a îndemnat să sustragă din aceste bunuri pentru a putea supraviețui, le-a răpit bucuria muncii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Csaki, Feder, 2002:43). Studiind efectele măsurilor luate de regimul comunist în legătură cu proprietatea funciară, devine evident ce rol important are proprietatea în general și proprietatea pământului în mod special, asupra socialului, cât de intim este ea legată de viața comunității. Subminând proprietatea privată în rural, regimul comunist nu a făcut altceva decât să submineze potențialul economic, demografic și cultural al satului. Iar măsurile în scopul distrugerii proprietății funciare private din rural s-au constituit într-un adevărat război împotriva țărănimii, război
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
funciară, devine evident ce rol important are proprietatea în general și proprietatea pământului în mod special, asupra socialului, cât de intim este ea legată de viața comunității. Subminând proprietatea privată în rural, regimul comunist nu a făcut altceva decât să submineze potențialul economic, demografic și cultural al satului. Iar măsurile în scopul distrugerii proprietății funciare private din rural s-au constituit într-un adevărat război împotriva țărănimii, război în adevăratul sens al cuvântului, pentru că se estimează că aproximativ 30000 de țărani
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
oamenii se raportează la comunitate în contextul proceselor de globalizare de astăzi, relevă și el concluzii interesante. Din nou apar diferențieri în conceptualizarea și experimentarea raporturilor comunitare în cele două sate. Diferențieri care sunt de înțeles, atâta timp cât experiența comunismului, ce subminează profund comunitatea, a afectat Ludoșul în mod mai pregnant, în timpul anilor de colectivizare. Astfel, locuitorii Tălmăcelului se raportează la comunitate invocând în mai mare măsură decât cei din Ludoș sentimente pozitive față de aceasta (atașament, dorință de implicare, mândrie) și sunt
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și Eva au fost alungați din grădina Edenului luni 10 noiembrie (au stat în rai 13 zile). Aceste date n-au nicio pretenție științifică fiind vorba de documente canonice. Este o pură fabulație, o ficțiune literară care nu pretinde să submineze sau să perturbe credința. Personajele: Adam (adamh = praf de pămînt), Havvah (Eva) (hayhaw = viața); primul nume era Ishshah, adică "bărbată", fiind făcută din bărbat (Ish). Iahve Dumnezeu: "nu este bine ca omul să fie singur; vom face o însoțire potrivită
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
bani. Era cel mai sofisticat dintre sofiști. Socrate socotea că Anytos nu este capabil să-și educe proprii copii, nicidecum pe tinerii atenieni (așa cum pretindea). În "Norii", Aristofan instiga împotriva lui Socrate, care ar fi îndrumat greșit tineretul, era sofist, submina moralitatea. Cele două capete de acuzare n-au fost decât pretexte. Socrate spunea: "cred în propria mea rațiune și deci, cu atât mai mult trebuie să cred în zei, care sunt spiritele inteligente ale universului". Arta de a scoate adevărul
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
În lanț asupra inflației. Politicile de dereglementare, liberalizare și privatizare nu au avut efectul scontat, acela de a genera o creștere economică sustenabilă, reducerea șomajului, reducerea inflației, nemaivorbind despre protecția socială. Există acum un contracurent care justifică intervenția instituțiilor statului, subminând astfel ceea ce se numește curentul de fundamentalism al pieței. În plină criză, evidențele sunt mai mult decât convingătoare că În economiile În care statul a jucat un rol de arbitru sever, a se vedea Germania, Țările nordice și Polonia, nu
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
însă să se întrebe asupra posibilității lor de a fi transpuse în fapt. Or, exact această dublă poziție strategică a filozofilor-regi (parte a modelului și ancoră în realitate a modelului în ansamblu) este inexplicabilă din perspectiva celor care vor să submineze semnificația politică a Republicii. Platon credea, prin urmare, în realismul și aplicabilitatea modelului său, așa cum o arată și demersurile sale pe lângă tiranii sicilieni, istorisite de el însuși în Scrisoarea a VII-a, unde este formulată într-o manieră foarte asemănătoare
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
îndrumare a filosofilor. Legitimarea pretențiilor de superioritate ale dialecticianului nu reprezintă însă o sarcină deloc ușoară. De unde atunci ascendentul filosofului asupra poetului și artistului în genere? Platon nu se află într-o situație deloc comodă când se vede nevoit să submineze prestigiul artelor. Producând imagini mimetice, artiștii nu contribuie efectiv la cunoaștere. Dacă o imagine nu pretinde simultan și o valoare de adevăr (măcar prin ceea ce transcende imaginii în sine), atunci ea nu reprezintă o cunoștință. Și nu toate imaginile sunt
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fost trecute în rezervă sub marca derizoriului. Uneori, proiecte conceptuale mediocre au făcut vogă istorică doar pentru că au fost scoase la lumină în conjuncturi favorabile, în „haine de gală”. Arta este un preparativ mentalitar care anunță și pregătește revoluțiile. Adică subminează conservatorismele tradiționale. Politicienii lucizi n-au pierdut nici o clipă din vedere arta. Autoritatea morală și civică de care se bucură artistul este argumentul sub semnul căruia (din păcate) se petrece orice mecenat cultural. De aceea, orice mecenat are o conotație
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în lume ca atare. Or, acest lucru nu ar avea importanță, dacă această ipoteză nu ar pune în lumină o opoziție cu degenerarea statelor, în cazul căreia căderea se face plecând de la o situație ideală, și nu reală, lucru care subminează paralela extensivă între individ și cetate”. Nivelul de înțelegere de unde pleacă o asemenea opoziție, mai ales într-un comentariu la Platon, nu pare a fi adecvat chestiunii. Cf. Republica, 546d: a)gnoh/santej oi( fu/lakej - paznicii, ajungând ignoranți... Cf.
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
autori din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea drept condiția sine qua non a geniului și creativității - la preocuparea explicită a Royal Society față de legitățile naturii și descoperirea beneficiilor practice de pe seama științei. Se considera că asemenea beneficii subminau validitatea legilor naturale și importanța experimentelor științifice în lumea fizică (prin urmare, în lumea naturală). Dezbaterile inițiale și speculațiile cu privire la proveniența „ideilor” care au conceput un astfel de program au fost curând depășite prin creșterea încrederii în forța creativă a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativ; în capitolul de față avem posbilitatea de a ne disocia de studiile individuale și a adopta problematica mai vastă a aspectelor reprezentative. Dependența de criteriile experimentale convenționale și de prezumțiile convenționale referitoare la validitatea intrinsecă a avut darul să submineze eforturile de cercetare valoroase pentru complexul creativității. Prin criteriile standard s-a stabilit că numai unele aspecte ale creativității pot fi supuse investigației. În termeni psihometrici, apare problema validității de conținut, atunci când într-un test sau în procesul de evaluare
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care au fost îndemnați să apeleze la propriile definiții ale creativității. Faptul că evaluatorii nu au avut posibilitatea să recurgă la un ansamblu specific de criterii și definiții 3 comportă o semnificație experimentală, pentru că o astfel de abordare ar fi subminat controlul experimental. Care sunt referințele preluate de evaluatori în analiza produselor? Din ce motiv ei nu primesc informații precise menite să asigure utilizarea unui sistem standard de evaluare? Teoria utilizării opiniilor personale ale evaluatorilor facilitează nivelul ridicat de fidelitate și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de creator, o chestiune omisă sub anumite privințe. În primul rând, nu cunoaștem în ce proporție munca individului se încadrează într-o paradigmă vizavi de proporția în care este situată conștient în afara ei - în cazul lui Darwin și Piaget - și subminează paradigma. În al doilea rând, dacă presupunem că două sau mai multe persoane creatoare activează doar în cadrul aceluiași set de paradigme, atât secvențele și preocupările, cât, în special, intenția extraparadigmatică ar fi distincte. De exemplu, în anii ce au urmat
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]