2,801 matches
-
Europeni (ECR). La nivel ideologic, PPE-ul se definește precum "curentul principal al forțelor politice de centru și centru-dreapta din statele membre ale Uniunii Europene"30. Acesta se pronunță în favoarea unei aprofundări a integrării europene care să respecte principiul de subsidiaritate și de independență a instituților democratice. PPE-ul pune accentul pe prezevarea valorilor, în mod particular a familiei, apărarea drepturilor economice, continuarea procesului de finalizare a pieței unice și coordonarea politicilor economice, crearea unei politici comune de imigrație, precum și promovarea
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
și o descentralizare a practicilor democrației directe. O majoritate a membrilor săi, cu excepția unor aleși regionali și a verzilor suedezi, este eurofilă și se declară în favoarea unei aprofundări a integrării europene, bazată pe solidaritate, pe libertatea popoarelor și respectul principiului subsidiarității. Verzii sunt prezenți în Parlamentul European încă din 1984 și s-au asociat foarte rapid cu aleșii regionali: în timpul alegerilor europene, șapte deputați verzi au fost aleși în Germania, doi în Belgia și doi în Olanda. Aceștia au format atunci
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
10 Vicepreședinți și din Secretarul General 55. Din punct de vedere ideologic, Alianța Liberă Europeană este promotoarea drepturilor națiunilor, popoarelor și regiunilor fără stat. Susține întărirea transparenței procesului de luare a deciziilor, precum și aplicarea cât mai frecventă a principiului de subsidiaritate. Între altele, ALE își dorește o Europa socială, ce respectă diversitatea culturală 56. 4.2.6. Partidul Democrat European PDE-ul este un partid creat în 2004, în contextul alegerilor europene, când 25 de deputați părăsesc grupul și partidul din
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
din perioada Tratatului de la Maastricht și acordă întreaga responsabilitate pentru conținutul și organizarea educației și formării vocaționale statelor, rolul Uniunii fiind dezvoltarea calității educației prin încurajarea cooperării în interiorul Europei, prin susținerea și completarea acțiunilor întreprinse la nivel național, conform principiului subsidiarității. Comparatismul internațional în educație devine, în acest context al regionalizării și globalizării, o mare încercare pentru responsabili și decidenți datorită faptului că diferențele semnificative între sistemele educaționale fac dificilă identificarea unor date comparabile. Eforturile educaționale în creștere ale Uniunii Europene
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
să se încline în favoarea nivelului local și mai ales urban." (Banner, G., 2002217) Într-o analiză comparativă a raporturilor central-local în guvernarea țărilor din spațiul european, Gerhard Banner (2002) notează faptul că, bazându-se tot mai mult pe principiul subsidiarității potrivit căruia guvernele locale sunt cele care ar trebui să își asume responsabilitatea îndeplinirii sarcinilor în măsura în care au această competență, constituțiile care există în spațiul continental acordă autorităților locale un grad înalt de autonomie și responsabilitate generală în ceea ce privește problemele locale. Pe
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
poate îndeplini mai bine decât statul. Așadar, recunoscându-i statului virtuțile în special în asigurarea calității procesului educativ prin standarde de calitate, a echilibrului și coerenței politicilor educative la nivel național, o asemenea relație de parteneriat ar presupune respectarea principiului subsidiarității 18. Conform acestui principiu deciziile politice nu trebuiesc luate la un nivel mai înalt decât este nevoie, vizându-se o organizare descentralizată a responsabilităților, încât să nu se încredințeze unei unități sociale mai largi ceea ce poate fi mai bine realizat
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sensul recunoașterii normelor morale dominante, ca și o forță practică considerabilă: întrucât există moduri structurate ale relațiilor dintre oameni sub forma comunităților bazate pe solidaritate, intervențiile statului trebuie să acționeze în acest cadru social fără a le afecta caracterul pozitiv. Subsidiaritatea este structurată nu numai pe preferința individului față de comunitate, ci și pe favorizarea politicilor locale. În consecință, deciziile de bază în domeniul educației trebuie să se contureze cât mai aproape de cei vizați, la nivelul comunităților locale și al conducerii școlii
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ci distincte: economiștii consideră educația ca un tip de investiție ce conduce la anumite rate individuale sau sociale de revenire; sociologii, pedagogii, psihologii, demografii disting între indicatori ai dezvoltării sistemului și cei ai dezvoltării personale (cf. L. Vlăsceanu). 18 Principiul subsidiarității a atins o relevanță deosebită în dezbaterile organizate la nivelul Uniunii Europene alături de principiul proporționalității care prevede că între cele patru nivele (european, național, regional, local) trebuie să fie o astfel de proporție încât să nu se afecteze identitatea fiecăruia
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
pregătirea elevilor; spirit de echipă în respectarea regulamentului; conduită rațională, nonperversă, nonmanipulativă, nonpartizană; motivație adecvată situației și personalității elevului; echilibrul competiție-cooperare; relații interpersonale mature etc. 7.7. COMUNITATEA, SOCIETATEA CIVIL): (văzute ca factori cu statut de parteneri educaționali): atitudine proeducațională; subsidiaritate; inițiativă; voluntariat în participare; implicare nonpartizană; relații cu mediul educațional bazate pe responsabilitate etc. 7.8. TEHNOLOGII EDUCAȚIONALE: spectru larg; complementaritate; adecvație; nonsaturație, acces larg, gestiune deschisă elevilor, profesorilor, comunității. 7.9. CONTEXT/MEDIU: complementaritate; calitate; adecvare, controlul calității la
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
realizarea acestui obiectiv strategic. Diferențe notabile apar atît în ceea ce privește finanțarea cât și rezultatele obținute, între țările europene. Sistemul european comunitar de inovare nu reprezintă nici simpla însumare a sistemelor naționale și nici un sistem supranațional, care să înlocuiască sistemele național. Principiul subsidiarității și al coeziunii subliniază contribuția tuturor națiunilor europene la reducerea decalajelor regionale prin modernizări și dezvoltare regională. România a negociat capitolul “Știință și cercetare”, iar obiectivul UE și acquis-ul comunitar preluat obligă la respectarea lor. Sunt progrese pe linia elaborării
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
între statele membre din această regiune cât și relațiile cu statele asociate la Zona Economică Europeană (European Economic Area), Norvegia și Islanda, si Rusia. Dimensiunea Nordică este implementată în cadrul Acordului de Parteneriat și Cooperare și pune un accent special pe subsidiaritate și cooperare transfrontalieră, finanțarea fiind asigurată prin TACIS și Interreg. Țările participante la program sunt situate între Islanda și nord-vestul Rusiei, în nord cuprinzând marea Norvegiei, Barenț și Kara, iar în sud coasta mării Baltice. Populația aproximativă a acestei zone
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
trebuie stabiliți înainte sau în faza incipientă de implementare a politicii în așa fel încât să existe posibilitatea colectării datelor relevante și necesare pentru procesul de monitorizare. II Principalele criterii de evaluare a opțiunilor de politică fiscală sunt necesitatea, proporționalitatea, subsidiaritatea, transparența, responsabilizarea, accesibilitatea și simplitatea. Criteriile de evaluare vizează: măsura în care rezultatele implementării politicii fiscale corespund cu cele stabilite în etapa de formulare a acesteia; raportul dintre costurile obținerii rezultatelor și cele preconizate în etapa de formulare a politicii
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
ridicate, capabile să facă față competiției atât pe piața unică europeană, cât și în exteriorul UE”. La baza Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea mediului de afaceri au stat șase principii: Principiul participării și transparenței, Principiul continuității și coordonării, Principiul răspunderii, Principiul subsidiarității, Principiul bunei guvernări, Principiul cooperării și coerenței. Strategia vizează configurarea unui mediu de afaceri deschis, transparent și atractiv, caracterizat de predictibilitate și de un cadru normativ clar, stabil și coerent, susținut de un cadru instituțional adecvat, în concordanță cu practica
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
trebuie stabiliți înainte sau în faza incipientă de implementare a politicii în așa fel încât să existe posibilitatea colectării datelor relevante și necesare pentru procesul de monitorizare. II Principalele criterii de evaluare a opțiunilor de politică fiscală sunt necesitatea, proporționalitatea, subsidiaritatea, transparența, responsabilizarea, accesibilitatea și simplitatea. Criteriile de evaluare vizează: măsura în care rezultatele implementării politicii fiscale corespund cu cele stabilite în etapa de formulare a acesteia; raportul dintre costurile obținerii rezultatelor și cele preconizate în etapa de formulare a politicii
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
ridicate, capabile să facă față competiției atât pe piața unică europeană, cât și în exteriorul UE”. La baza Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea mediului de afaceri au stat șase principii: Principiul participării și transparenței, Principiul continuității și coordonării, Principiul răspunderii, Principiul subsidiarității, Principiul bunei guvernări, Principiul cooperării și coerenței. Strategia vizează configurarea unui mediu de afaceri deschis, transparent și atractiv, caracterizat de predictibilitate și de un cadru normativ clar, stabil și coerent, susținut de un cadru instituțional adecvat, în concordanță cu practica
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
era un progres, dar nu o soluție semnificativă la problema șomajului din Uniunea Europeană 603. Plecînd de la o analiză sumară a problematicii, PSOE ajunge la concluzia că trebuie realizată o politică europeană pentru locurile de muncă. Coordonarea între statele membre și subsidiaritatea constituie cele două cuvinte-cheie ale acestei politici. Pe de o parte, este necesară mai ales favorizarea creșterii. În acest sens, PSOE a recomandat alocarea unui procent din PIB pentru investițiile publice. În plus, Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol a preconizat redistribuirea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Alte țări au voința de a-și apropia cetățeanul, de a descentraliza, de a simplifica structurile și procedurile. Statul modern, modest spunea M. Crozier în cartea cu același nume este garantul ultim al binelui comun, respectă principiul autonomiei și al subsidiarității (intervine în caz de neputință sau lipsă de voință; acolo unde inițiativele cetățenilor sunt eficiente, statul le încurajează)96. Arhaismul sistemelor și al practicilor, situația economică proastă, deteriorarea calității vieții, dezagregarea capacității de gestionare justifică reforme structurale esențiale. În unele
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fi implicați efectiv (inclusiv Agenția Națională pentru coeziune socială, Fondul de integrare și luptă contra discriminărilor, Direcțiile departamentale pentru tineret și sport, Direcțiile pentru acțiuni sanitare și sociale etc.). Importante mijoace bănești au fost alocate cercetării sociologice. Statul a privilegiat subsidiaritatea activă și pilotajul strategic. Într-un raport de informare privind contractele orașului se analiza ce s-a întâmplat cu acestea începând cu 2000256. Aflăm că politica de contractualizare a fost promovată datorită crizelor din cartiere și a deciziilor inadaptate luate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a proiecta și a ne gospodări durabil. Suntem gata să ne asumăm responsabilitatea pentru sarcina de reorganizare durabilă. Limitele la care orașele sunt capabile să se ridice până la nivelul acestei provocări, depind de drepturile sale, de autoguvernarea locală, în conformitate cu principiul subsidiarității. Este esențial, ca la nivel local, să fie lăsată suficientă putere, încât autoritățile locale să aibă o bază financiară solidă. Noi, orașele, ne angajăm să îndeplinim Agenda 21 document cheie, aprobat la întâlnirea la nivel înalt de la Rio de Janeiro
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
reședința în România. Principiile ce stau la baza legii sunt: respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului; prevenirea și combaterea discriminării; egalizarea șanselor; egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă; solidaritatea socială; responsabilizarea comunității; subsidiaritatea; adaptarea societății la persoana cu handicap; interesul persoanei cu handicap; abordarea integrată; parteneriatul; libertatea opțiunii și controlul asupra propriei vieți, a serviciilor și formelor de suport de care beneficiază; abordarea centrată pe persoană în furnizarea de servicii; protecție împotriva neglijării
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
allemand: existe-t-il? A-t-il des chances de survivre?", în C. Crouch și W. Streeck (dir.), Les capitalismes en Europe, Paris, La Découverte, 1996 96 Înrădăcinată în tradiția filozofică de la Aristotel la personaliști, trecând prin Toma d'Aquino și enciclopediști, ideea de subsidiaritate a fost aplicată sistematic pe parcursul construirii Uniunii Europene și ea cere ca autonomia cetățenilor și ordinea socială justă să coabiteze. 97 Polidano, C. și D. Hulme, "Public Management Reform in Developing Countries: Issues and Outcomes", în Public Management: An International
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
strategii privind armonizarea structurii impozitelor și a cadrului general privind deținerea 405 și circulația produselor (băuturi alcoolice, tutun prelucrat, produse energetice și energie electrică). Spre deosebire, reglementarea impozitelor directe este lăsată, În principiu, la latitudinea statelor membre În baza principiului subsidiarității, dar dacă acestea au impact asupra liberei circulații a mărfurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor, statele membre trebuie să revizuiască sistemul de impozitare, În concordanță cu această cerință. Asemănător este tratată și problema dublei impozitări a veniturilor sau cea a activităților
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
era un progres, dar nu o soluție semnificativă la problema șomajului din Uniunea Europeană 603. Plecînd de la o analiză sumară a problematicii, PSOE ajunge la concluzia că trebuie realizată o politică europeană pentru locurile de muncă. Coordonarea între statele membre și subsidiaritatea constituie cele două cuvinte-cheie ale acestei politici. Pe de o parte, este necesară mai ales favorizarea creșterii. În acest sens, PSOE a recomandat alocarea unui procent din PIB pentru investițiile publice. În plus, Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol a preconizat redistribuirea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
politice și stabilirea termenelor precise pentru realizarea monedei unice, a Băncii Europene etc. El a pus Uniunea Europeană pe direcția creării treptate și într-un timp convenabil a cadrului unității decizionale la nivelul Uniunii și, în același timp, a afirmat principiul subsidiarității, prin care se dă seama de diversitatea factuală a situațiilor și problemelor de rezolvat. Uniunea Europeană are competențe diferite, concordante cu scopurile înscrise în tratatele care o constituie, în timp ce componentele au nelimitată sfera de acțiune și competențe recunoscute în problemele ce
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
o structură europeană cu care N.A.T.O. să-și împartă atribuțiile și să colaboreze. Uniunea Europeană tinde să-și asigure instituții care să se ocupe de toate problemele ce apar, în orice domeniu, exact ca într-un stat (aplicând totuși principiul subsidiarității, ca un compromis față de statele care nu doresc o integrare prea adâncă). Este normal să se ocupe și de securitatea membrilor săi. În concluzie: - o ipoteză de acțiune a statelor membre ale U.E. și U.E.O. ar fi că P.E.S.C.
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]