1,856 matches
-
ni ‑l transmite prin artiști, spre exemplu Michelangelo. Orice operă de artă este firește rezultatul unui produs de creație dar, o dată creată, ea se desprinde de actul producerii sale și cere să fie văzută după cum afirmă Heidegger în pura sa subzistență de sine ca operă. Mulți creștini cu nostalgii ale creștinismului originar susțin că Renașterea a fost începutul decadenței. La fel există și teoreticieni ai artei care văd modernitatea începând paradoxal cu Renașterea. Situația pare foarte similară cu pașii făcuți de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
lumea spiritului și cea a materiei. În spațiul său, aceste coordonate se află în contiguitate, una prin mișcare descendentă (kenosis) și alta prin asceză. Potrivit teoriei Sfântului Maxim Mărturisitorul, oglinda reflectă chipul lucrurilor originare pe care nu le cuprinde în subzistența lor descoperită. Oglinda este o mediere care revelează și ascunde, în același timp; ea se pliază pe modul cognitiv al omului decăzut. Inapt de a cunoaște adevărul prin intuiție, omul decăzut trebuie să se mulțumească cu percepția reflexului său pe
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
domenii, așa cum este,, producția vegetală (în special porumb și oleaginoase), însă, privind nivelul dezvoltării actuale a agriculturii, se evidențiază și un alt mod de valorificare și anume obținerea de produse ecologice În România există în prezent, un model agricol de subzistență, față de un model comercial, existent în UE. De exemplu: în UE valoarea producției agricole finale exprimată în USD/ha este de 2,2 ori mai mare față de România. Diferențe semnificative se înregistrează și în ceea ce privește producția agricolă finală pe cap de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
alimentare / 76 1.5.1. Disponibilitatea alimentară / 76 1.5.2. Accesul la hrană / 78 1.5.3. Stabilitatea alimentară / 80 1.5.4. Utilitatea alimentară / 82 1.6. Vulnerabilitățile insecurității alimentare / 83 1.7. Strategii de adaptare, mijloacele de subzistență și subnutriția / 84 Capitolul 2. Structura și importanța unei evaluări a securității alimentare / 87 2.1. Principiile unei evaluări în sens general / 87 2.2. Obiectivul unei evaluări a securității alimentare / 88 2.3. Când este nevoie de o evaluare
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
Descrierea și particularizarea securității alimentare actuale / 118 4.1.3. Etapa 3: Formularea ipotezelor cheie / 119 4.1.4. Etapa 4: Impactul asupra surselor de venit / 121 4.1.5. Etapa 5: Impactul asupra surselor de hrană din gospodăriile de subzistență / 123 4.1.6. Etapa 6: Elaborarea ipotezelor de răspuns / 125 4.1.7. Etapa 7: Măsurarea securității alimentare la nivel de gospodării/ferme / 126 4.1.8. Etapa 8: Măsurarea securității alimentare la nivel regional / 127 4.1.9
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
practici agro-ecologice pentru integrarea rezultatelor economice, sociale și ecologice. În al doilea rând, subvențiile, comerțul, accesul la terenuri agricole și disponibilitatea hranei trebuie să se raporteze continuu la nevoile micilor fermieri. De exemplu, cea mai mare parte a fermelor de subzistență nu pot accede pe piața agroalimentară, ceea ce pe termen lung le-ar putea afecta veniturile și nivelul de trai. În plus, industria de input-uri creează indirect o competiție neloială prin obligarea agricultorilor la utilizarea unui anumit soi de semințe
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
și agricultura de familie, deși cea dintâi se referă la toate fermele care comercializează produsele sau achiziționează materii prime, fiind cuprinse aici inclusiv fermele mici de familie. Dacă obiectivul principal al agriculturii de familie este de a asigura nivelul de subzistență al membrilor ei, atunci trebuie dezvoltat un cadru favorabil vânzării de produse proprii procesate sau cultivate, în scopul de a le crește veniturile și de a crea activități remunerate, având ca scop prevenirea și combaterea insecurității alimentare. Prin urmare, susținerea
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
terenurilor agricole, creându-se o interdependență între cele două sisteme: veniturile din cultura agricolă devenind sursă de finanțare pentru creșterea efectivelor de animale, în timp ce ele pot reproduce și genera noi surse de venit, din care se poate asigura nivelul de subzistență al familiei, în timp ce o parte poate fi comercializată. Tipologiile sistemelor mixte agro-pastorale asociate agrobusiness-ului se pot particulariza prin modul de exploatare al fermelor de familie: rudimentar sau modern. De fapt, agrobusiness-ul regrupează operatorii economici a căror activitate este de a
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
disponibilitatea, utilitatea și stabilitatea hranei....23 În concluzie, este nevoie de creșterea competitivității la nivel local și orientarea spre gestionarea și securizarea optimă a resurselor rare: terenuri agricole, pășuni, apa potabilă, conservarea forței de muncă, alocarea de capital fermelor de subzistență etc., iar acest lucru se poate implementa doar printr-un agribusiness inovativ și performant sub forma sistemelor agropastorale mixte la nivel rural. În contextul actual al globalizării, o abordare interdependentă între agribusiness și sistemul mixt agropastoral, devine o soluție și
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
o insecuritate alimentară, ce poate fi măsurată din punct de vedere al gradului de risc în care membrii unei familii sau a unei comunități, de la nivel regional/local, familial sau individual, s-ar putea simți amenințați la nivelul mijloacelor de subzistență. 1.1. Nevoile alimentare și consumul Nevoile alimentare reprezintă cantitatea de energie și de nutrienți necesari unui individ, aflat în stare bună de sănătate, pentru a se dezvolta și a duce o viață normală. Aceste nevoi sunt în general exprimate
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
identifice corect și la timp vulnerabilitățile unei crize alimentare. Din punct de vedere al definiției, vulnerabilitatea măsoară gradul de risc la care sunt supuși membrii unei familii sau o comunitate dpv al amenințărilor asupra vieții lor și a mijloacelor de subzistență. Vulnerabilitatea unui grup este determinată de capacitatea lui de a trece peste anumite provocări: secetă, inundații, politici guvernamentale defavorabile, conflicte geopolitice sau anumite boli (HIV). Gravitatea și durata crizei alimentare unde ea se produce, devin factori importanți în evaluarea gradului
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
ar putea fi mult mai afectate și s-ar adapta mai greu la o criză alimentară. Astfel, într-o situație de criză este important să se facă diferența între sărăcie și insecuritate alimentară. 1.7. Strategii de adaptare, mijloacele de subzistență și subnutriția În toate situațiile de criză, comunitatea și familia, săraci sau mai puțin săraci, recurg la strategii de adaptare pentru a reduce impactul asupra condițiilor de trai și a mijloacelor de subzistență. Aceste strategii de adaptare devin soluții alternative
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
1.7. Strategii de adaptare, mijloacele de subzistență și subnutriția În toate situațiile de criză, comunitatea și familia, săraci sau mai puțin săraci, recurg la strategii de adaptare pentru a reduce impactul asupra condițiilor de trai și a mijloacelor de subzistență. Aceste strategii de adaptare devin soluții alternative la care grupul afectat recurge pentru a supraviețui în anumite circumstante de criză alimentară. Acestea pot fi sub forma: creșterii consumului de hrană neprocesată achiziționată direct din natură, migrarea forței de muncă, iar
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
masă, poluarea mediului, migrațiile în masă, exploatări excesive ale resurselor naturale etc. Din aceste motive, este important să protejăm și să susținem securitatea alimentară înainte să epuizăm toate opțiunile unei strategii de adaptare în situație de criză alimentară. Mijloacele de subzistență sunt activități care asigură existența grupului țintă, înglobând capacitatea oamenilor de adaptare, sursele de venit și activitățile dezvoltate pentru subzistență. Ele sunt construite și prevăzute în mod durabil în scopul de a trece peste criză și alte dificultăți prin diminuarea
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
să susținem securitatea alimentară înainte să epuizăm toate opțiunile unei strategii de adaptare în situație de criză alimentară. Mijloacele de subzistență sunt activități care asigură existența grupului țintă, înglobând capacitatea oamenilor de adaptare, sursele de venit și activitățile dezvoltate pentru subzistență. Ele sunt construite și prevăzute în mod durabil în scopul de a trece peste criză și alte dificultăți prin diminuarea anumitor nevoi și cu efect și asupra generațiilor viitoare. Iată câteva exemple de mijloace de subzistență: * Producție agricolă proprie combinată
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
și activitățile dezvoltate pentru subzistență. Ele sunt construite și prevăzute în mod durabil în scopul de a trece peste criză și alte dificultăți prin diminuarea anumitor nevoi și cu efect și asupra generațiilor viitoare. Iată câteva exemple de mijloace de subzistență: * Producție agricolă proprie combinată cu un venit de lucrător agricol. * Producție agricolă proprie combinată cu un venit de non-lucrător agricol. * Producție agricolă proprie combinată cu o activitate de zootehnist. * Producție agricolă proprie combinată cu o comercializare din producție proprie. * Venituri
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
agricolă proprie combinată cu o comercializare din producție proprie. * Venituri din activități agricole fără producție proprie. * Venituri non-agricole fără producție proprie. * Activitate de crescător de animale fără producție proprie. * Activități pastorale. Producția agricolă cuprinde culturile destinate vânzării și culturile de subzistență (destinate consumului propriu). Insecuritatea alimentară poate cauza nu doar o deteriorare durabilă a generațiilor viitoare și a mediului înconjurător, ci și afectarea sănătății fizice a individului deoarece aceasta declanșează subnutriția. Este important să fim conștienți că insecuritatea alimentară poate duce
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
alimentare 2.1. Principiile unei evaluări în sens general A face o evaluare, în mod general, înseamnă a judeca, măsura, estima și aprecia o situație de criză și a identifica riscurile care aduc atingere vieții, demnității, sănătății și mijloacelor de subzistență. Pe parcursul unei evaluări se poate determina, consultând autoritățile competente și comunitatea, dacă este necesar să se intervină pentru a evita degenerarea situației într-o catastrofă. O evaluare este utilă ca instrument pentru implementarea unui program sau pentru a supravechea/evalua
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
adopte statul? În toate evaluările securității alimentare, ar trebui să se clarifice situația fiecărui grup monitorizat pentru a prevedea o criză alimentară iminentă sau durata unei situații de insecuritate. Este necesar să se înțeleagă cum indivizii își asigură nivelul de subzistență: prin producerea de alimente proprii, muncind contra unui salariu sau o combinație între cele două? Mai precis, trebuie să se știe cum își satisfac nevoile alimentare. Astfel, trebuie să se stabilească care sunt resursele de care ei dispun - cât teren
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
insecuritate alimentară, însă nu este obligatoriu ca toate grupurile să fie afectate în aceeași măsură. Se întâmplă să-și piardă brusc bunurile - mai ales în situații de catastrofe sau crize puternice - și să se găsească rapid privați de mijloacele de subzistență. Schema de mai jos arată cum securitatea alimentară poate fi afectată în timp, în funcție de tipul crizei. Comunitatea va recurge la diferite mecanisme de adaptare pentru a-și menține securitatea lor alimentară. Semnalele de alarmă de insecuritate alimentară vor varia: reducerea
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
alimentare și programe de adaptare 2.4. Principiile unei evaluări a securității alimentare 1. Definirea clară a obiectivului pentru a putea obține informații utile și relevante despre nivelul de securitate alimentară. 2. Focalizarea pe întrebările esențiale: * Care sunt mijloacele de subzistență? * Cum își satisfac nevoile? * Care sunt resursele de care dispun? * Cine are acces la aceste resurse și în ce moment? * Care este diferența între o situație normală și una de criză? * Grupul afectat poate ieși din criză fără programe sociale
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
sursă de venit. 7. Formare profesională pentru a favoriza crearea locurilor de muncă. 8. Distribuirea de echipamente - de vânătoare sau de pescuit pentru a permite indivizilor să-și procure hrana. 9. Proiecte agricole locale combinate cu producția comercială și de subzistență - favorizarea creșterii de animale și dezvoltarea de sere (beneficiarii pot produce pentru consum, dar pot și comercializa surplusul). 10. Tichete alimentare pentru a crește accesul la hrană. 11. Proiecte microfinanțate - credite agricole, donații, fonduri pentru crearea de cooperative agricole. 12
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
vor colecta informațiile primare, ce întrebări se vor pune și ce metodă se va folosi. 3.1.2. Definifirea obiectivului unei evaluări a securității alimentare În situația unui grup aflat în criză alimentară, dar fără să aducă atingere mijloacelor de subzistență, sănătății și demnității, se va determina ce ajutor și ce fel de intervenție este necesară pentru a se reveni la stare inițială de echilibru prin mecanisme de adaptare personalizate. Iată câteva din întrebările la care ar trebui să se găsească
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
Structura sociopolitică și politicile care afectează securitatea alimentară - politicile guvernamentale cu privire la producție, subvenții, restricții de transport, prețul carburanților, grupurile defavorizate la nivel național/local. Pentru a se face o idee asupra limitelor și obstacolelor ce pot afecta populația. Mijloace de subzistență și zonele de producție agroalimentară - cum își asigură veniturile indivizii și alte mijloace de trai (salarii, producție proprie, comerț, creșterea de animale etc). Pentru a se face o idee asupra modului în care indivizii își asigură subzistența și nivelul de
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
populația. Mijloace de subzistență și zonele de producție agroalimentară - cum își asigură veniturile indivizii și alte mijloace de trai (salarii, producție proprie, comerț, creșterea de animale etc). Pentru a se face o idee asupra modului în care indivizii își asigură subzistența și nivelul de vulnerabilitate al acestora la diferite situații de criză. Localizarea și funcționarea piețelor agroalimentare - unde se găsesc piețele, în ce zile funcționează, cum se ajunge acolo, care sunt prețurile la alimentele de bază și care este disponibilitatea lor
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]