57,908 matches
-
deveni apoi un candidat plauzibil la funcția de premier ori s-ar putea întoarce la Ministerul de Externe, în calitate de neînlocuibil. Dar întrebarea e dacă va reuși Mircea Geoană să-i facă pe bucureșteni să creadă că el va avea același succes în a-i scăpa de grijile zilnice, ca și cu răzbaterea României în NATO sau cu promisiunea intrării în Uniunea Europeană.
Ecuația Geoana by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12865_a_14190]
-
parte a lumii nu cer în articole de ziar procesul comunismului, ci doar bani de votcă sau cărți mai ieftine pentru a-și putea consuma voios eșecul. Teatrul le dă șansa unei priviri lucide și în corecta ei direcționare stă succesul lui Mircea Cornișteanu. Într-o emisiune de televiziune dedicată spectacolului, actorii și actrițele își exprimau satisfacția de a fi dat viața acestui material dramatic. Nu era nimic de conveniență în vorbele lor, pentru interpreți, piesa e deosebit de ofertantă și toți
Femei în tranziție by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12858_a_14183]
-
și-a împlinit latențele dramaturgice prin dramele muzicale wagneriene, acolo unde se asociază cuvântului, situației scenice. Wagner însuși numea motivele sale epic-muzicale "Grundthema", temă fundamentală, însă "laitmotivul" lui Wolzogen, referindu-se la acele teme wagneriene, a avut mult mai mult succes în istoria muzicii. Emblemă sonoră desemnând personaje, sentimente, obiecte sau gesturi din derularea acțiunii teatral-muzicale, laitmotivul ajunge prin Wagner la o stufoasă și rafinată complexitate. Cunoscătorii Tetralogiei detectează rețeaua complicată de laitmotive, asociate nu mai puțin complicatului angrenaj de personaje
O sută de ani între o Tetralogie și o Heptalogie by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12860_a_14185]
-
scufundat. Categoric, în aceste povestiri ale lui Cristian Teodorescu, bietul muritor se află sub vremi, iar sentimentul care se degajă este cel al destinului pascalian al omului în vremuri de tranziție. Îngerul de la benzinărie reia, în bună măsură, rețeta (de succes) din Povestiri din lumea nouă. Aceleași destine în tranziție, recognoscibile ca prototipuri umane (românul emigrat în timpul ceaușismului reîntors după revoluție în calitate de investitor, victimele erorilor judiciare și învingătorii timpului nostru, securiștii, șantajiștii, încornorații, aurolacii, ratații, boschetarii, cei dispuși să-și sacrifice
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
al vieții. Viață, fatalitate, destin sunt accepții foarte diferite pentru una și aceeași biografie, în funcție de viziunea sau filosofia care le descifrează, le relevă sorgintea și finalitățile. Starea biografiei ca specie a istoriei literare, în alte părți o opțiune editorială de succes, mă interesează și voi face câteva sondaje privitoare la reușitele ei parțiale sau la indeciziile și inabilitățile ei la noi. Emil Manu, poet și critic, desprinde un episod din cea mai bună carte a sa de istorie literară, Eseu despre
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
ar merita enumerate aici. Iată doar imaginea mamei după ore de stat la coadă: îMama se întorcea acasă cu ceva, ca o lupoaică cu vânatul prins cu greu, cu paltonul mirosind a frig, mâinile înghețate, obosită, dar fericită. Avusese doar succes la vânat. Sezonul era propice, zilele următoare avea să vâneze din nou. De dimineața până seara. Fără oprire, până la epuizare.î Cea mai eseistică secvență îi aparține lui Ioan Stanomir. Atent supravegheat, demersul lui memorialistic este declanșat, ca într-un
Cutia neagră a comunismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12887_a_14212]
-
al vieții. Viață, fatalitate, destin sunt accepții foarte diferite pentru una și aceeași biografie, în funcție de viziunea sau filosofia care le descifrează, le relevă sorgintea și finalitățile. Starea biografiei ca specie a istoriei literare, în alte părți o opțiune editorială de succes, mă interesează și voi face câteva sondaje privitoare la reușitele ei parțiale sau la indeciziile și inabilitățile ei la noi. Emil Manu, poet și critic, desprinde un episod din cea mai bună carte a sa de istorie literară, Eseu despre
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
mediul familiar de acasă, presupune un șoc existențial, stări de anxietate, nopți de depresie, deziluzii care te pot doborî. în cazul unui scriitor care nu stăpînește limba țării care l-a adoptat de o manieră care să permită continuarea cu succes a operei în cultura care îl găzduiește (nu toată lumea se naște cu calitățile lui Cioran sau Ionesco), exilul poate deveni o probă de anduranță, a cărei miză este, în cele din urmă, însăși supraviețuirea. Iar dacă țara de refugiu se
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
conduși de Mel Gibson, actorii nu mai reinventează, surprinzător și proaspăt, toată povestea, ei o știu dinainte și o afișează previzibil. În acest sens, și Maia Morgenstern e redusă la o emblemă vivantă de "mater dolorosa". Oricum, filmul e un succes comercial de care se face prea mult caz, și care încinge în jurul lui mai multe polemici decît merită. În fond, atîtea lucruri discutabile și controversate s-au făcut în numele Crucii, de 2000 de ani încoace. Filmul lui Mel Gibson nu
Dublura de cauciuc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12915_a_14240]
-
unor actori fără pereche. Jack Nicholson joacă fără pic de autoironie, dar cu seriozitatea unui clovn în arenă, în exercițiul funcțiunii, o anumită “masculinitate” de care, se pare, nu e străin nici în particular, în afara ecranului: un bărbat plin de succes și de bani, un seducător bătrîn și liber, plimbîndu-și prin lume, cu o voioșie orgolioasă, incapacitatea de a se fixa la vreo femeie; un om care, cale de-o viață, n-a văzut dezbrăcată nici o creatură feminină care să fi
O femeie de iubit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12935_a_14260]
-
lui e lucrul cel mai bun care i s-a putut întîmpla ei: Ea, femeia care poartă helancă și vara, - femeia care, după propria formulă, credea că “a închis prăvălia” și că se va rezuma la a scrie piese de succes într-o reședință luxoasă, pe o plajă pustie, în fața unei ferestre spre ocean -, Ea - un nume care apare în 8000 de site-uri pe Internet - află pe neașteptate că ar avea și altceva mai bun de făcut! Ar putea iubi
O femeie de iubit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12935_a_14260]
-
unui spirit realist, care nu umblă după himere cînd are în față o lucrare de executat. I s-a dat o șansă prin angajarea timpurie la cea mai însemnată publicație literară a țării și a știut s-o fructifice cu succes. Dar cronica literară înseamnă o provocare. A o aborda înseamnă a păși pe un teren minat. Prin însăși condiția ei de reacție primară, ea implică riscuri ce reduc de la sine torpoarea, comoditatea, rutina subînțelese măcar ca nuanțe în suita „echilibrului
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
înțelegem ceea ce ne prefacem cu atîta emfază că așteptăm cu sufletul la gură? Pentru că, pînă la urmă, așa ne-am comportat tot timpul. Dar dacă înainte de 1990 sărbătorile oficiale erau întîmpinate stereotip cu expoziții fotodocumentare și cu scheme grafice ale succeselor în producție din ultima perioadă, după 1990 exact același comportament a fost dirijat către marile sărbători creștine la care s-a primit, pe neașteptate, slobozenie. Dintre acestea, așa cum era și de așteptat, Crăciunul și Paștele ocupă un loc privilegiat și
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]
-
de fapt întrebarea, nu dacă Slatina nașterii scriitorului se află în România. * Revista ALTFEL (nr. 53, martie) o evocă pe Pearl Buck (1892-1973), una din puținele scriitoare care au primit Nobelul. Uitată astăzi, Pearl Buck s-a bucurat de oarece succes în anii ^30 ai secolului trecut (Nobelul i-a fost atribuit în 1938), mai ales pentru romanele a căror acțiune se petrece în China, țară unde americanca (născută în Virginia de Vest) și-a petrecut tinerețea. Cînd te gîndești că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
nu știu dacă mai e cazul să reamintesc cum se bătea CVT cu pumnii în piept, pînă nu demult, în calitatea pe care și-o atribuise el singur, de tribun al românilor. Și cum se lăuda și se laudă cu succesul lui la electorat. Cerșetoria politică la care se pretează el trădează dispreț total față de alegătorul din România. Dar și o atitudine extremistă față de resursele democrației autohtone. Cum poate fi altfel categorisită cererea lui CVT adresată israelienilor de a-i da
Interviu de două ori scandalos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12967_a_14292]
-
că așa se va întîmpla, nu e de minimalizat momentul în care România a devenit membru al NATO cu drepturi depline. Dar nici de exagerat. E un eveniment fast, totuși să nu ne extaziem în contemplarea lui, ca și cum în comparație cu acest succes toate problemele nerezolvate ale țării ar fi mai puțin presante. Să nu uităm că România a fost primită în Alianța Nord Atlantică sub promisiunea că va continua reformele, nu ca o recunoaștere că le-a încheiat. A folosi acest succes
Semnalele viitorului anterior by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12993_a_14318]
-
succes toate problemele nerezolvate ale țării ar fi mai puțin presante. Să nu uităm că România a fost primită în Alianța Nord Atlantică sub promisiunea că va continua reformele, nu ca o recunoaștere că le-a încheiat. A folosi acest succes pentru a da de înțeles că Uniunea Europeană e mai mofturoasă decît NATO și că din cine știe ce motive ascunse nu se grăbește să ne primească în rîndurile sale, ar fi o mare greșeală. Semne ale acestei ieftine tentații au început să
Semnalele viitorului anterior by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12993_a_14318]
-
și valoarea sa excepțională ca deschizător de poteci neumblate pe aria literaturii. De la cele dintâi apariții ale sale în public, Sartre nu lăsa pe nimeni indiferent. Incita parcă la o ripostă, provoca scandalul. Era invidiat pentru audiența la public, pentru succesul rapid și statornic. S-a pus la cale de îndată sabotarea lui, a fost împroșcat cu clevetiri și calomnii dintre cele mai joase. Un scriitor afiliat cercurilor de dreapta (Alfred Fabre-Luce) își aduce aminte că i-a zărit pe Sartre
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
ne hazardăm însă în pronosticuri pesimiste. În fond, și despre opera lui Caragiale s-a spus că nu poate fi înțeleasă decît în contextul societății românești de la 1900. Dar posteritatea este o altă poveste. Deocamdată îi dorim lui Radu Paraschivescu succesul în contemporanitate pe care îl merită. Radu Paraschivescu, Bazar bizar, Ed. Mașina de scris, București 2004, 190 pag.
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
NATO din București, Aprilie 2008, un grup de romani-americani care au sprijinit acțiunea, printre aceștia făcând parte și Lia Roberts. Am subliniat că nici SUA nici Partidul Republican nu va avea nimic de plătit sau organizat, sprijinitorii fiind entuziaști ai succesului. Deoarece nu am primit nici un răspuns, de fiecare dată când mi s-a mai cerut sprijin financiar am aratat de ce refuz să o mai fac. Ca si cum n-aș fi făcut-o, primesc și astăzi cereri de sprijin pe care le
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
la cărțile de istorie, mai ales la studiile de istorie, la analize, ca de exemplu cea a lui Lucian Boia, apărută recent în limba engleză la o editură londoneză, o carte, într-adevăr, foarte originală, care s-a bucurat de succes. Cu scriitorii, însă, se pierde destul de mult în traducere, dar asta nu înseamnă că anumiți autori români nu merită să fie cunoscuți, sau mai bine cunoscuți, în Occident. Mă gândesc de exemplu la cazul lui Bacovia, un poet care a
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
asanare a gliei artistice, domnul Șușară pornește tocmai de la mine, care nu reprezint, în autorizata-i opinie, nimic. Nu știu cu “mintea (mea - n.n.) de om cu orizont mărunt” unde va ajunge pornind de la o ficțiune. Eu personal îi doresc succes deplin! Nu se știe, poate vom asista în sfârșit la implementarea unui nou stil după atâta tranziție a culturii printre curente, mișcări, maniere... Până atunci, însă, spre a nu abuza și eu de spațiul dumneavoastră, mai ales că nici nu
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
revista dlui Iliescu”. Așa gîndeam și noi. Am adăuga că nici o altă Românie literară nu va fi, chiar dacă echipa de redactori și mulți colaboratori sînt bine cunoscuți cititorilor noștri. Ideal ar fi să fie, pur și simplu, Cultura. Îi urăm succes! * În LUCEAFĂRUL nr. 9, dl Horia Gârbea consacră o pagină inepțiilor unor autori (așa-zicînd cu acte în regulă, căci au publicat cărți cu ISBN, nu în edituri fantomă) de poezie, eseu și proză. Nici măcar umor involuntar n-au autorii cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
care avea importanță practică<footnote Henri-Irénée Marrou, op. cit., 284-285. footnote>. Restul, recte cultura de tip filosofic, Augustin o păstrează înlăuntrul culturii sale creștine. Cultura literară este primejdioasă pentru că, tocmai în ciuda deșertăciunii ei, a caracterului insipid și decadent, avea un teribil succes la intelectualii timpului. Din tocmai acest motiv era ea o rivală primejdioasă pentru religia creștină. Literatul roman, în genere, era greu de convins că a avea cultură nu înseamnă mare lucru dacă adevăratul ideal era altul decât sfințenia. Așa se
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
produse de lux, căutate în primul rînd pentru prestigiul social pe care îl demonstrează. Pentru ambele sensuri, sfera semantică tipică este cea a snobismului, a aparențelor: nu orice mofturi sînt fițe, ci în primul rînd acelea care devin ostentație a succesului social. În primul sens adjectivul apare, la masculin și la feminin, cu o componentă de evaluare negativă (chiar dacă nu tocmai gravă): “bărbați cu studii superioare (...), fițoși, pretențioși și fără nici un gînd de copii și căsătorie” (mami.ro/forum); “nu îmi
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]