1,099 matches
-
s-au rugat cu ochii în lacrimi la Cel de Sus, dar blestemul nu s-a risipit. Vitele abia se tîrau, laptele a secat, porumbul avea frunzele răsucite ca țigările de Havana, iarba era uscată ca tutunul, de îți puteai suci țigara cu ea. Blestem mare, oameni buni, conchidea bătrînul satului, moș Vasile Alistar. Noi, copiii, treceam hotarul satului și căram buruieni pentru vite de prin ogoare străine, de prin pădure și de pe marginea drumului spre Crasnaleuca. Cu părul alb și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
găsit și soluția. Ileana va duce în față Sfînta Cruce. Ferească Dumnezeu, eu nu mă duc deloc! Abia atunci pricepe moșul cîte ceva și iese precum a intrat. Cum eram în ogradă, moșul mă prinde de ureche și mi-o sucește zdravăn. Tu, mă, Scaraoțchi? Tu ai făcut beleaua, mă, tartore? Nu, moș Vasile, scîncesc eu fără să știu despre ce-i vorba. Să mor că n-am făcut-o eu. Da' știi? întreabă moșul serios. Ce să știu? Hai, du
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
adus anumite îmbunătățiri. A adăugat snopi, a făcut un pic de loc, a făcut și un soi de ușă pe care o astupa la nevoie și chiar un fel de pat. Ploaia la început bătea dinspre Miorcani, apoi s-a sucit și venea dinspre Prut. Nu după mult timp a întors-o și bătea dinspre Coțușca. Șuvoaie reci se strecurau pe dedesubt dar Costică nu stătea degeaba. Cîțiva snopi pe jos, puși cu socoteală, reușeau să țină puhoaiele departe de picioarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
scos doar un "au" și s-a prăbușit într-un leșin aproape mortal. Cucoană, nu muri! țipă omul speriat de moarte. Nu muri că mă bagi în pușcărie. Musolin o stropește cu o sticlă de apă clocită, o învîrte, o sucește, plînge, strigă după ajutor. Cîmpul e gol ca deșertul Sahara și cucoana Anica nu mișcă, nu respiră. Disperat, încearcă să pornească mașinăria ca s-o ducă la spital. Ca un făcut, hurdubaia nici vorbă să pornească. Musolin umblă la baterie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
că o fi și o păți?! Din nou apuc pistolul. Descarc tot încărcătorul în "acela" care a mutat bariera. Mă simt frustrat. Ce plăcere poți avea să tragi într-un A.N. (autor necunoscut!)? Poate cu sabia? Încerc și o sucesc și răsucesc în toate direcțiile. Să-i tai mîinile, picioarele și apoi gîtul. Iască, vax. Nu simt deloc o răcoreală în suflet. Altceva era cu sabia în Sorin și cu cei doi complici decapitați! Dar cum să tragi în niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
scrisă suma indicată de tine? Nu te cred. Sînt psiholog, Constantin, și știu ce spun. Libanezul pufăie lacom, ronțăie niște bomboane mentolate și-mi aruncă la plecare: Îmi asum consecințele, dacă nu iese cum am spus, evident. Mă frămînt, mă sucesc și răsucesc și pornesc spre biroul lui Benichou. Pe drum întîlnesc un coleg din Timișoara, care îmi promite că-l strînge și el de gît. Bună ziua, domnule director, spunem calm. Bună ziua. Luați loc, vă rog. Ne așezăm calmi și începem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mănînc puțin, luați de la mine jumătate. Nordicii se sufocă, rîd deschis, fără precauție. Mulțumesc, spun eu. Nu este cazul, o să-mi aducă și mie. De cealaltă parte a mesei bătrînul își pune casca pentru traducere. Tocmai se anunța ceva. Învîrte, sucește, și nu aude nimic. Se uită la doamna ministru (care asculta atentă) îi scoate aparatul de la cască și-l pune la casca lui. Aude, dar într-o limbă pe care nu o cunoaște. Se întoarce și dă să apuce aparatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
roagă politicos. Fuge la un alt vînzător de pălării. Vorbesc între ei, caută și aleargă cu o pălărie în mînă. Aceasta este cea mai mare care se face în Cuba, spune cu un ton ciudos. O încerc, o îndesăm, o sucim și o răsucim, dar pălăria se dovedește a fi... prea mică. Vînzătorul vecin vine și el la acest spectacol inedit. În spatele meu o aud pe vînzătoarea frustrată: Are un cap cît o coșarcă! Nu sînt sensibil la necazul vînzătorilor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cu părerea. Rafael a udat grădina din rezervorul cu apă. Strîng din dinți. Avem apă minerală. Merge, dacă n-ai încotro. Merg la garaj. Constat că n-am luat cheile care trebuie. Un retur scurt și aleg ce-mi trebuie. Sucesc cheia și se aude un iu, iu de două ori. Apoi tace. Insist și se mai aude un i... pauză... u... și gata. N-are cine să mă împingă și apoi nu doresc să mă dau în spectacol. Mă uit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
când colo pe dealul Ramsonului, m-apucă noaptea. N-ai umblat niciunul pe acolo, așa-i ?... o sălbăticie mare ! numai iacă... mă atacă o bandă de hoți, negri ca tuciu, tâlhari de drumul mare. Se uită ei la mine, mă sucesc, mă învârtesc, mă judecă în fel și chip în limba lor... Io, pace bună ! Mă uitam la ei ca mutu. Mă scotocesc ei prin buzunare - tufă ! De unde bani ? Era între ei unu înholbat, negru ca fundul ceaunului și cu buzele
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sau un geamantan. Să mergem la magazine. Iarăși am coborât. Janeta opta pentru o sacoșă sau un săculeț de pânză încăpător pe care-l zărise într-un magazin, dar nu mai știa unde. Ne-am tot învârtit, ne-am tot sucit până a găsit magazinul respectiv, dar ne-am dat seama că astfel de săculeț nu este chiar încăpător. Ce mai încoace- încolo, cumpărăm un geamantan și gata, am decis, ca să terminăm cu umblatul. O fi el mai scump, dar este
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
beau cafeaua, ori un suc în timp ce clienții merg și cercetează tot magazinul în voie până când se hotărăsc să cumpere ceva. Pe patroni nu-i deranjează acest lucru. Dacă ajung să cumpere ceva este foarte bine, dacă nu, deși i-a sucit pe vânzători să le-arate, să le-aleagă, pierzând timp, pentru ei, este tot atât de bine. Nu se enervează, nu fac caz, nu comentează. Asta mi-a plăcut foarte mult la greci. O atmosferă destinsă, familară în permanență. Foarte bine, dacă
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
sculat - că în general în camera mea suntem trei persoane, Paula face la fel. Are 54-56 de ani, a fost funcționară în meteorologie, este singurică, cu cocoașă în spate, adusă rău, cu boala parkenson, de tremură și i s-au sucit mâinile și picioarele, dar foarte respectuoasă și o ajutătoare de preț a mea, o fată de caracter, foarte curată, și asta face mult, și o altă colegă la 90 de ani care a fost în viața ei o încrezută și
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
o parte, să poată merge mai departe... Iaca, omul meu stătea în cumpănă; se întreba, se frământa: "Ca să-mi dea clădirea pentru colecție, mi-au pus o condiție: să sculptez, într-un anumit loc, busturile celor doi..." Am învârtit și sucit această idee, când pe-o parte, când pe alta. Am stat și am comentat diverse uimiri și clevetiri ale prietenilor și neprietenilor. Și într-un final: ce-am hotărât? "Ascultă, măi omule: n-au decât să poftească și să te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
au recomandat să fie transferat într-un alt loc de muncă, având de întreținut încă trei persoane: soția, Eugenia, copilul, Corneliu-Nicolae, mama soției, Varvara Eugen a găsit, în sfârșit, oleacă de înțelegere la autoritățile locale. Acestea au stat, s-au sucit și răsucit și-ntr-un târziu s-au gândit să-i ofere un loc de muncă mai liniștit. A fost dat ca muzeograf cu studii liceale, fiindcă cei patru ani de Drept (unde n-apucase să-și dea licența, deci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
castani, cu un foșnet blând... abia șoptit. Castanii, care ne-au ocrotit copilăria și adolescența la umbra lor deasă, împovărați de ani.. păreau niște moșnegi frânți de șale, istoviți și lipsiți de vlagă. Desfrunziți, cu trunchiul noduros și crengile strâmbe, sucite într-o coroană împuținată, păreau niște ființe fantastice încremenite, cătând spre cer. Era mult prea întristător, să-i revezi astfel.. Poate că.. ne așteptau!”, mă bătu un gând. Martori, veniți din alte vremi, îndepărtate, cu istoria și taina lor, știută
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
la materialitate, ci la spirit, după cum Virginia o spune dincolo de orice dubiu. De ce am accepta mai degrabă (pentru a câta oară o citez?) "nu te naști, ci devii femeie" și natura de construct cultural a feminității, pe care oricât am suci-o și am transforma-o în "armă de luptă" feministă, tot construct rămâne, eventual unul reciclat, și nu am accepta natura intelectual-spirituală a minții androgine propusă de Virginia? Inutil să dezbat aici ce rezonanțe și conotații extraordinare și pozitive avea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
la materialitate, ci la spirit, după cum Virginia o spune dincolo de orice dubiu. De ce am accepta mai degrabă (pentru a câta oară o citez?) "nu te naști, ci devii femeie" și natura de construct cultural a feminității, pe care oricât am suci-o și am transforma-o în "armă de luptă" feministă, tot construct rămâne, eventual unul reciclat, și nu am accepta natura intelectual-spirituală a minții androgine propusă de Virginia? (Dana Bădulescu). Dincolo de predeterminări sociale și culturale sau despre flexibilitatea rolurilor și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
etc.). Istoricul francez Fernand Braudel (1902-1985) a surprins fațetele conceptuale ale modei: Moda nu reglementează doar îmbrăcămintea. Le Dictionnaire sentencieux definește cuvântul: "Felurite chipuri de a se îmbrăca, de a scrie și de a se purta pe care francezii le sucesc și răsucesc într-o mie de deosebite maniere pentru a căpăta mai multă drăgălășenie, mai multe farmece și adesea pentru a deveni mai ridicoli". Această modă care contaminează totul; este un fel de a se orienta al fiecărei civilizații. Ea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în localitatea Mailat, județul Arad, România, fiul lui Pozsar Ștefan și Rozalia, cu domiciliul actual în Germania, Nurnberg, Findelwiesenstr. 13. 47. Scharrenbroich Stela, cetățean german, născută la 14 iulie 1954 în Medgidia, județul Constanța, România, fiica lui Vlăduț Nicolae și Sucea Elena, cu domiciliul actual în Germania, Leverkusen, Mittelstr. 34. 48. Martinovici Sinișa, apatrid, născută la 18 iulie 1957 în localitatea Zlatița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Mladenco și Merime, cu domiciliul actual în U.S.A. 3821 Devon, apt. 14, Royal
HOTĂRÂRE nr. 1.286 din 22 noiembrie 1996 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116402_a_117731]
-
să audă, să ia dorința drept realitate, însă și aici ar trebui să existe o limită, o măsură, ca să te suporte, trebuie să și dai, nu numai să iei. Goana după voturi și statul în frunte la bucate v-a sucit gâtul și tot ați dat, și pensii, și alocații, și scutiri, și făină, și zahăr, și ulei, și bani, așa că i-ați învățat cu nărav la luat, uitându-se că mai sunt și datorii. Probabil că și guvernul și-a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ceas și în proporție de masă nesiguranță, incapacitate de a folosi resursele naturale și umane, exploatare, injustiție, corupție și hoție „teza” s-ar putea să nu fie adevărată 100%, dar explică de ce o bună parte dintre români stă cu gâtul sucit spre trecut. Nu pe Ceaușescu îl regretă, cine regretă, nu regretă nici foamea, frigul, cozile, întreruperea curentului electric, frica de securitate, de informatori, nu, regretă siguranța locului de muncă, siguranța persoanei, o locuință cu chirie modică, un bilet la o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
revoltă în penitenciar, înjurându-l de mamă pe Trifan. Trifan avea un cult deosebit pentru mama sa și pentru toate mamele acestui neam. Munteanu era voinic; dar și Trifan era atlet și făcuse lupte greco-romane. Într-o secundă i-a sucit brațul și l-a aruncat pe coridor ca pe un bolovan. Ridicându-se înfuriat, Munteanu a dat ordin ostașilor să îi împuște pe Trifan și Marian. Ostașii, uitânduse la superiorul lor, un tânăr subofițer, au pus armele la picior. Munteanu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Își încordă atenția pentru a recunoaște făptașul. Un om cu glugă, cu o traistă și cu un băț cu cârlig apucă o creangă plină de cireșe, o rupse și începu să adune cireșele. Părintele se apropie încet pe la spate, îi suci mâna dreaptă cu putere, obligându-l să se aștearnă cu fața la pământ. Omul începu să strige ca din gură de șarpe: Tulaaai!... Tulaaai!... Părintele se urcă cu genunchii pe spinarea lui. Când simți că omul se înmuie de durere îi zise
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
vorbești oamenilor, să le spui ce vrei tu. Să te vedem de ce ești în stare! Când să le vorbesc? Mâine după amiază, la ora trei. Mi-am reluat locul în poziție, dar fără înger păzitor, ceea ce însemna că mă pot suci, că pot dormi noaptea și pot merge la wc fără însoțitor. Duhul cel rău vroia să știe prin ei ce gândesc. Dar mai ales dacă am refăcut legătura în Duh cu Hristos, pe care ei credeau că am pierdut-o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]