1,440 matches
-
au mărturisit că acceptă cu mai multă plăcere să fie consultați pentru idei sinucigașe decât pentru alte probleme emoționale. Rezultă totuși din acest studiu faptul că acceptarea unui ajutor psihologic este invers proporțională cu prezența ideilor suicidare: cu cât ideile suicidare sunt mai pregnante, cu atât mai puțin sunt adolescenții pregătiți să accepte ajutor. Acest ajutor este adesea asimilat unui discurs al părinților sau în legătură cu valorile parentale și este, deci, respins. Dar acest refuz al oricărui ajutor (calificat de unii autori
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aflat într-o cutie cu scopul de a nu depăși doza toxică se justifică din plin și se confirmă prin diferența semnificativă a frecvenței accidentelor hepato-toxice dintre Franța și Anglia. În același studiu se constată că folosirea tranchilizantelor cu scop suicidar tinde să se diminueze, în timp ce utilizarea antidepresivelor rămâne stabilă. Medicamentul folosit a fost adesea prescris adolescentului cu puțin timp înaintea tentativei de suicid. Acest fapt trebuie să conducă la ideea de a prescrie cu cea mai mare prudență un psihotrop
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
antidepresivelor rămâne stabilă. Medicamentul folosit a fost adesea prescris adolescentului cu puțin timp înaintea tentativei de suicid. Acest fapt trebuie să conducă la ideea de a prescrie cu cea mai mare prudență un psihotrop unui adolescent, urmărindu-se: evaluarea riscului suicidar, alegerea unui medicament cu risc toxic redus, renunțarea la a prescrie medicamente la prima consultație și atâta timp cât nu s-a stabilit o bună relație cu pacientul (cf. capitolul 12). Absorbția orală de substanțe toxice (menajere, diferite insecticide etc.) este mult
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
drog, și atunci este dificil să facem diferența dintre o supradoză accidentală și un gest sinucigaș. Această distincție nu prezintă totuși decât un interes limitat, profilul psihopatologic al adolescenților studiați fiind asemănător în ambele cazuri. Acest fapt ridică problema echivalențelor suicidare abordate în continuare. Printre alte metode, regăsim mai întâi pierderea de sânge care se rezumă adesea printr-o zgâriere mai mult sau mai puțin profundă la nivelul încheieturii mânii, metodă care nu implică în mod necesar prezența dorinței de a
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai sus au un potențial letal în mod clar diferit unele față de altele, și este dificil să nu ținem cont de aceasta în evaluarea gravității gestului, dar există și alți factori foarte importanți, în special gradul de premeditare al actului suicidar în opoziție cu caracterul său impulsiv. Evidențierea unei premeditări trebuie să alerteze medicul asupra morbidității psihiatrice potențial mai mare. Brown și colab. (1991) au comparat într-adevăr două grupuri de adolescenți cu tentativă de suicid funcție de faptul că gestul lor
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de suicid funcție de faptul că gestul lor era impulsiv sau nu. Adolescenții „non-impulsivi” au mai multe simptoame depresive, mai multe idei sinucigașe, mai multe sentimente de disperare și un nivel al furiei interne mai ridicat decât la ceilalți. PROBLEMA ECHIVALENȚELOR SUICIDARE Exceptând actele în mod clar suicidare descrise mai sus, un anumit număr de expuneri la risc au o semnificație psihopatologică apropiată și pot fi calificate ca echivalențe suicidare. Chiar în absența unei intenții deliberate de a se omorî, expunerea la
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
lor era impulsiv sau nu. Adolescenții „non-impulsivi” au mai multe simptoame depresive, mai multe idei sinucigașe, mai multe sentimente de disperare și un nivel al furiei interne mai ridicat decât la ceilalți. PROBLEMA ECHIVALENȚELOR SUICIDARE Exceptând actele în mod clar suicidare descrise mai sus, un anumit număr de expuneri la risc au o semnificație psihopatologică apropiată și pot fi calificate ca echivalențe suicidare. Chiar în absența unei intenții deliberate de a se omorî, expunerea la risc (cu conștiința riscului la care
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un nivel al furiei interne mai ridicat decât la ceilalți. PROBLEMA ECHIVALENȚELOR SUICIDARE Exceptând actele în mod clar suicidare descrise mai sus, un anumit număr de expuneri la risc au o semnificație psihopatologică apropiată și pot fi calificate ca echivalențe suicidare. Chiar în absența unei intenții deliberate de a se omorî, expunerea la risc (cu conștiința riscului la care se expune) poate fi însoțită de o dorință de moarte sau cel puțin de idei în legătură cu moartea. Nu este cazul pentru toate
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în 18 luni au scoruri semnificativ mai ridicate decât adolescenții martor pe scările de depresie și de anxietate (83% prezintă o anxietate severă sau majoră, 58% o depresivitate și 25% un episod depresiv major). ANTHONY - EXPUNERI LA RISC ȘI ECHIVALENȚE SUICIDARE Anthony, în vârstă de 13 ani, a fost spitalizat pentru arsuri de gradul trei la nivelul mâinilor și spatelui, ca urmare a dorinței sale de a da foc ierbii stropind-o cu benzină. Această arsură, în mod aparent accidentală, se
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
antidepresiv și un neuroleptic sedativ, neeficient cu toate că s-au folosit doze puternice. În final este transferat la o secție psihiatrică pentru adolescenți. În timpul consultației, Anthony apare la prima vedere ca fiind foarte provocator, negând orice suferință psihică și orice intenție suicidară. Nu-și exprimă afectele, este prea puțin înclinat să vorbească. El prezintă mijloace de apărare de tip maniacal pentru a nu risca o prăbușire depresivă. În unele momente poate fi, din contra, foarte seducător, folosindu-se de aspectul său fizic
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu risc începând cu vârsta de 9 ani, care n-au fost reperate, cu o escaladare în ceea ce privește mijloacele, până în momentul în care a fost spitalizat la psihiatrie ca urmare a unei arsuri grave. SINDROM PRE-SUICIDAR În săptămânile care preced gestul suicidar se constată că au loc în mod frecvent una sau mai multe consultații la medicul generalist. Foarte adesea adolescentul acuză acolo mai ales probleme somatice ușoare (oboseală, dureri etc.), o stare de rău generală și nu amintește neapărat de ideile
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
constată că au loc în mod frecvent una sau mai multe consultații la medicul generalist. Foarte adesea adolescentul acuză acolo mai ales probleme somatice ușoare (oboseală, dureri etc.), o stare de rău generală și nu amintește neapărat de ideile sale suicidare dacă nu este întrebat, în mod direct, în legătură cu acestea. Și mulți dintre ei se trezesc cu prescrierea unui medicament ca răspuns la problemele lor ușoare sau la stările de lor de rău nedefinite. Nu sunt rare situațiile în care acest
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
face față”, teama de a da greș. El nu poate rezolva această creștere tensională prin mijloace simbolice sau mentale și trece la act asupra propriului său corp. Prezența acestor indicii, în special la un adolescent care a avut deja antecedente suicidare, mai ales dacă se adaugă și pierderi (schimbarea domiciliului, plecarea unui prieten, doliu) sau rupturi în ceea ce privește mediul (conflicte și separare de părinți, ruptură sentimentală etc.), trebuie să ne facă să ne temem de posibilitatea unei noi treceri la act și
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cărui gest este chiar dovada dificultăților întâmpinate în dorința de a se detașa de aceștia (vezi capitolul 11), mai ales dacă nu se va înregistra nici o schimbare în relațiile din cadrul familiei. Acest beneficiu imediat riscă, de asemenea, să întărească comportamentul suicidar și să favorizeze recidivele. 9. EVALUARE: FACTORI FAVORIZANȚI Comportamentul suicidar nu poate fi evaluat doar în manieră binară, ținând cont doar de prezența sau absența unei tentative de suicid. Inițierea unei evaluări trebuie să țină cont de o serie de
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a se detașa de aceștia (vezi capitolul 11), mai ales dacă nu se va înregistra nici o schimbare în relațiile din cadrul familiei. Acest beneficiu imediat riscă, de asemenea, să întărească comportamentul suicidar și să favorizeze recidivele. 9. EVALUARE: FACTORI FAVORIZANȚI Comportamentul suicidar nu poate fi evaluat doar în manieră binară, ținând cont doar de prezența sau absența unei tentative de suicid. Inițierea unei evaluări trebuie să țină cont de o serie de parametri pe care îi vom aborda succesiv. În capitolul privind
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de parametri pe care îi vom aborda succesiv. În capitolul privind asistența terapeutică vom descrie pe rând modul în care am procedat pentru a evidenția acești parametri și consecințele acestui mod de lucru asupra deciziilor terapeutice. IDEI, INTENȚII ȘI PROIECTE SUICIDARE Există un continuum între ideile referitoare la moarte, ideile de sinucidere, intenția de sinucidere, proiectul precis privind sinuciderea și trecerea la actul suicidar. În ancheta noastră realizată cu Fahs și Chabaud (1998) într-un grup de adolescenți elevi la colegiu
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a evidenția acești parametri și consecințele acestui mod de lucru asupra deciziilor terapeutice. IDEI, INTENȚII ȘI PROIECTE SUICIDARE Există un continuum între ideile referitoare la moarte, ideile de sinucidere, intenția de sinucidere, proiectul precis privind sinuciderea și trecerea la actul suicidar. În ancheta noastră realizată cu Fahs și Chabaud (1998) într-un grup de adolescenți elevi la colegiu sau la liceu, am analizat frecvența ideilor privind moartea și a ideilor în legătură cu sinuciderea. Trei aspecte se refereau la aceste „idei”, încercând să
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai puțin frecvente în stările de proastă dispoziție sau de depresivitate. De reținut că în cadrul crizelor anxio-depresive aceste idei privind sinuciderea nu sunt niciodată exprimate în mod conștient în chestionare. Raportat la populația deprimată, populația obișnuită non-depresivă nu prezintă idei suicidare decât în 2,4% din cazuri. În toate cazurile aceste diferențe sunt extrem de semnificative. În ceea ce privește ideile în legătură cu moartea, este interesant de comparat diferența care există între ideile referitoare la propria moarte și ideile în legătură cu moartea în general. Într-adevăr, ideile
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
angajarea într-un proces patologic și sunt corelate cu gravitatea depresiei. Kessler și colab. (1999) s-au preocupat de legătura dintre ideile de suicid, proiectul de suicid și tentativa de suicid la populația generală. Ei consideră logic faptul că ideile suicidare măresc riscul proiectului de suicid și al tentativei de suicid, și că prezența unui proiect de suicid asociat unor idei suicidare măresc și mai mult trecerea la actul suicidar. Faptul de a avea un proiect de suicid mărește, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ideile de suicid, proiectul de suicid și tentativa de suicid la populația generală. Ei consideră logic faptul că ideile suicidare măresc riscul proiectului de suicid și al tentativei de suicid, și că prezența unui proiect de suicid asociat unor idei suicidare măresc și mai mult trecerea la actul suicidar. Faptul de a avea un proiect de suicid mărește, de asemenea, perioada în care riscul tentativei de suicid este crescut. În absența unui plan, tentativele de suicid au loc mai ales în
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de suicid la populația generală. Ei consideră logic faptul că ideile suicidare măresc riscul proiectului de suicid și al tentativei de suicid, și că prezența unui proiect de suicid asociat unor idei suicidare măresc și mai mult trecerea la actul suicidar. Faptul de a avea un proiect de suicid mărește, de asemenea, perioada în care riscul tentativei de suicid este crescut. În absența unui plan, tentativele de suicid au loc mai ales în anul următor apariției ideilor suicidare. În ceea ce-i
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
trecerea la actul suicidar. Faptul de a avea un proiect de suicid mărește, de asemenea, perioada în care riscul tentativei de suicid este crescut. În absența unui plan, tentativele de suicid au loc mai ales în anul următor apariției ideilor suicidare. În ceea ce-i privește, Gould și colab. (1998) reiau în discuție ideea unui continuum între ideile și tentativele de suicid. Comparând în cadrul unei populații de adolescenți obișnuiți subiecții care au avut idei suicidare în ultimele 6 luni (7,5%) cu
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai ales în anul următor apariției ideilor suicidare. În ceea ce-i privește, Gould și colab. (1998) reiau în discuție ideea unui continuum între ideile și tentativele de suicid. Comparând în cadrul unei populații de adolescenți obișnuiți subiecții care au avut idei suicidare în ultimele 6 luni (7,5%) cu cei care au avut deja o tentativă de suicid (3,3%), autorii constată că aceste două grupuri au profiluri distincte, în ceea ce privește comorbiditatea. În studiul lor, tentativele de suicid sunt în mod semnificativ asociate
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
autorii constată că aceste două grupuri au profiluri distincte, în ceea ce privește comorbiditatea. În studiul lor, tentativele de suicid sunt în mod semnificativ asociate unei simptomatologii a angoasei de separare și mai ales consumului de substanțe, ceea ce nu este cazul pentru ideile suicidare. De asemenea, într-un studiu asupra unor adolescenți spitalizați la Montréal, Macotta (1999) îi separă pe cei care au avut idei suicidare (IS) de cei care au efectuat o tentativă de suicid; el scoate în evidență predominanța clară a timiei
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unei simptomatologii a angoasei de separare și mai ales consumului de substanțe, ceea ce nu este cazul pentru ideile suicidare. De asemenea, într-un studiu asupra unor adolescenți spitalizați la Montréal, Macotta (1999) îi separă pe cei care au avut idei suicidare (IS) de cei care au efectuat o tentativă de suicid; el scoate în evidență predominanța clară a timiei depresive și, mai mult chiar, a diagnosticului de episod depresiv major la adolescenții care au idei suicidare în raport cu adolescenții care au efectuat
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]