2,764 matches
-
iei cele două cohorte din dreapta, eu le iau pe cele două din centru. Bretannione o să-și conducă armoricanii. Almirus rămâne lângă mine, cu însemnul. Dacă vedeți că dușmanul sparge frontul în fața voastră, porniți în goană înainte în rânduri strânse, cu sulițele în jos, cum am repetat deja de atâtea ori. Asta e tot. întoarceți-vă la locurile voastre. Simțind că încercarea decisivă era aproape, Divicone venise lângă el cu crucea, ținând-o cât putea de sus, pentru ca toți să o poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
bagauzii nu se împrăștiară și ținură piept mai bine decât ar putut-o face cel mai experimentat detașament de elită, astfel că Metronius se trezi prins în mijlocul unei lupte furibunde: combatanți de ambele părți își întindeau înainte și își încrucișau sulițele, astfel că cele două armate se găsiră încleștate una în cealaltă și aproape imobilizate într-o confruntare pură de forțe, ce amintea de aceea dintre doi elani în luptă. în prelungirea acelei crude confruntări, cei care se găseau în primele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
din urmă nu aveau nici o posibilitate să se oprească din luptă ca să-și tragă sufletul și să-și recupereze forțele: erau obligați să ucidă ori să moară. Curând, însă, câțiva turingieni, deschizându-și drumul cu securile, în mijlocul acelui desiș de sulițe, reușiră să deschidă breșe periculoase în rândurile bagauzilor. Cei mai inimoși dintre aceștia veniră în față să-i înfrunte, rotindu-și securile și săbiile. Sângele sărea din rănile înfiorătoare, iar gemetele celor căzuți erau acoperite de strigătele de furie ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pentru ca astfel bagauzii să aibă un reper sigur în învălmășeala aceea sălbatică. în sfârșit, reuși să-și deschidă o breșă în rândurile vrăjmașe și se aruncă dincolo, chemându-și cu glas puternic oamenii. îl urmară și alții. Tocmai atunci o suliță turingiană, trecând prin cămașa de zale, îi străpunse pieptul. Durerea fu cumplită și copleșitoare și totuși de curtă durată. Vederea i se încețoșă, picioarele i se îndoiră, nu mai auzi nimic. Se lăsă întunericul. în timp ce cădea, mâna unui bagaud apucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
des și lung până pe umeri, așa cum l-ar fi purtat un războinic tânăr. Avea pielea închisă la culoare, arsă de soarele câmpiei, întocmai ca aceea a războinicilor săi hiung-nu. Și de această dată, ochi săi îi părură lui Balamber două sulițe, capabile să străpungă orice lucru pe care și-ar fi oprit privirea. După cum avea obiceiul, nici măcar în ziua aceea regele nu îmbrăcase veșminte somptuoase: sub splendida armură din plăci, fabricată cu siguranță în Orient, Balamber ghici o tunică dalmatica, ă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
să ajungă la linia frontului. în clipa când soseau acolo, rândurile cavaleriei hune ce se retrăseseră pentru a se reculege în vederea unui nou atac, cine știe al câtelea, se deschiseră pe loc. Războinicii aceia, deja greu încercați de bătălie, ridicând sulițele, izbucniră în strigăte entuziaste de salut la adresa regelui și se alăturară fără șovăială oamenilor săi, pentru a participa la ceea ce toți înțelegeau că era ultima încercare, efortul hotărâtor. Spectacolul pe care-l oferea câmpul de luptă i-ar fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și după armamentul adversarilor pe care-i avea în față. Balamber constată că se pregătea să-i înfrunte pe alanii lui Sangiban. Aceștia, văzând că se apropia un nou val de atacatori, strânseră rândurile, formând o falangă țepoasă, înțesată de sulițe lungi, din mijlocul căreia se ridică un nor de săgeți, pentru a cădea apoi asupra războinicilor hiung-nu ca o grindină aducătoare de moarte. Imediat după aceea, sutele de săgeți hune, cu șuierul caracteristic și sinistru, recunoscut de toți dușmanii, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cu furie pe latura din stânga - nu le dădeau posibilitatea să-i încercuiască. întrucât înaintarea în șaua calului se dovedea aproape imposibilă, mulți războinici inimoși își abandonară animalele și, provocând pierderi în rândurile dușmanilor, se aruncau înainte cu săbii, buzdugane și sulițe, imitați de mulți alții, care, rămași mai dinainte fără cai, se întorseseră în prima linie pentru acel ultim asalt. îmbătați de masacru, combatanții nu mai căutau deloc să se ferească de loviturile dușmanilor, ci se încleștau în feroce înfruntări corp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
însufleți din nou: victoria! Victoria era aproape. Lăsă de o parte arcul și scoase sabia, apoi își împunse cu furie calul și îl împinse înainte pentru o ultimă sforțare. Alți războinici hiung-nu îl urmară. Securile pedestrașilor deschiseseră breșe în bariera sulițelor alane și într-una din aceste breșe Balamber se azvârli cu toată forța, doborând rapid, unul după altul, doi, trei patru războinici. Alături de el, Odolgan își repezea sabia cu furie scoțând mugete cumplite, cum făcea întotdeauna în luptă, în vreme ce Mandzuk
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
străbătut de un fior de groază: războinicii hiung-nu riscau să fie încercuiți, regele însuși ar fi putut fi capturat sau ucis! Instinctiv, Balamber se întoarse spre Odolgan, la timp pentru a-l vedea cum privește sub bărbie o lovitură de suliță care efectiv îl smulse din șa; împroșcă un șuvoi de sânge și căzu de pe cal pe spate, cu brațele deschise, pentru a dispărea imediat în mulțimea unduitoare a combatanților. Balamber îl căută atunci pe Mandzuk și îl găsi acolo unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
așezat pe iarbă, cu capul în mâini, căutând să se sustragă ororilor care-l înconjurau pentru a se regăsi pe sine. în sfârșit, își adună forțele și ridică privirea, contemplând câmpul de luptă: un imens morman de cadavre, presărat cu sulițe înfipte în pământ, steaguri abandonate și arme frânte, printre care rătăceau cai fără călăreți și oameni ce păreau niște spectre. Până unde se putea duce cu privirea în josul coastei și apoi peste câmpie, nu vedea altceva decât trupuri întinse în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
sigur nici o vorbă. Ajuns printre corturile sărăcăcioase ale bagauzilor, constată, cu surprindere și cu dezamăgire, că mulți dintre ei părăseau tabăra. Luându-și rămas bun de la cei care rămâneau, se îndepărtau peste câmp în grupuri mici, ducându-și atârnate de sulițe legăturile cu bruma de lucruri pe care le aveau, unii dintre ei câte un coif sau câte o platoșă, luate de la dușmanii uciși, pe care voiau să le prezinte ca pe niște trofee când aveau să ajungă în ținuturile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pe poltronii aceia. Sigur, chiar în seara aceea avea să-l anunțe pe Magister militum despre renunțarea lor. Un grup mai masiv decât celelalte, în care se vedeau și câteva femei, se adunase în jurul unui foc mare și al unei sulițe înfipte în pământ, pe care era arborat ceea ce Sebastianus recunoscu a fi însemnul, de acum faimos, al Legiunii Bagaudice. Intuind că acolo ar fi putut să-l găsească pe Ambarrus și să-i spună tot ce avea să le reproșeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
foarte popular în lume; în varianta sa cea mai cunoscută, jucătorii îdoi sau mai mulțiă ridică pumnul strâns ori un anumit număr de degete desfăcute, strigând cifra respectivă, pe care adversarul nu trebuie să o ghicească în. trad.ă. Javelină — suliță lungă și subțire în. trad.ă. Comes este cuvântul latin pentru „tovarăș“ și semnifica nu doar o poziție politică sau administrativă foarte înaltă, ci și o intimitate de cel mai înalt rang cu împăratul și cu consilierii ori locțiitorii acestuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
spre Bet-Horon; și a treia a luat drumul spre hotarul care caută spre valea Țeboim, înspre pustie." 19. În toată țara lui Israel nu se găsea nici un fierar; căci Filistenii ziseseră: Să împiedicăm pe Evrei să-și facă săbii sau sulițe." 20. Și fiecare om din Israel se cobora la Filisteni ca să-și ascută fierul plugului, coasa, securea și sapa, 21. cînd se toceau sapa, coasa, furca cu trei coarne și securea, și ca să facă vîrf țepușului cu care mîna boii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
coasa, securea și sapa, 21. cînd se toceau sapa, coasa, furca cu trei coarne și securea, și ca să facă vîrf țepușului cu care mîna boii. 22. Și așa s-a întîmplat că în ziua luptei nu era nici sabie, nici suliță în mîinile întregului popor care era cu Saul și Ionatan: nu avea decît Saul și fiul său Ionatan. 23. O ceată de Filisteni a venit și s-a așezat la trecătoarea Micmașului. $14 1. Într-o zi, Ionatan, fiul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
Pe cap avea un coif de aramă, și purta niște zale de solzi în greutate de cinci mii de sicli de aramă. 6. Avea niște tureci de aramă peste fluierele picioarelor, și o pavăză de aramă între umeri. 7. Coada suliței lui era ca un sul de țesut, și fierul suliței cîntărea șase sute de sicli de fier. Cel ce-i purta scutul mergea înaintea lui. 8. Filisteanul s-a oprit; și, vorbind oștilor lui Israel așezate în șiruri de bătaie, le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
zale de solzi în greutate de cinci mii de sicli de aramă. 6. Avea niște tureci de aramă peste fluierele picioarelor, și o pavăză de aramă între umeri. 7. Coada suliței lui era ca un sul de țesut, și fierul suliței cîntărea șase sute de sicli de fier. Cel ce-i purta scutul mergea înaintea lui. 8. Filisteanul s-a oprit; și, vorbind oștilor lui Israel așezate în șiruri de bătaie, le-a strigat: "Pentru ce ieșiți să vă așezați în șiruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
mine cu toiege?" Și, după ce l-a blestemat pe dumnezeii lui, 44. a adăugat: "Vino la mine, și-ți voi da carnea ta păsărilor cerului și fiarelor cîmpului." 45. David a zis Filisteanului: "Tu vii împotriva mea cu sabie, cu suliță și cu pavăză, iar eu vin împotriva ta în Numele Domnului oștirilor, în Numele Dumnezeului oștirii lui Israel, pe care ai ocărît-o. 46. Astăzi Domnul te va da în mîinile mele, te voi doborî, și-ți voi tăia capul; astăzi voi da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
voi tăia capul; astăzi voi da stîrvurile taberei Filistenilor păsărilor cerului și fiarelor pămîntului. Și tot pămîntul va ști că Israel are un Dumnezeu. 47. Și toată mulțimea aceasta va ști că Domnul nu mîntuiește nici prin sabie, nici prin suliță. Căci biruința este a Domnului. Și El vă dă în mîinile noastre." 48. Îndată ce Filisteanul a pornit să meargă înaintea lui David, David a alergat pe cîmpul de bătaie înaintea Filisteanului. 49. Și-a vîrît mîna în traistă, a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
aceea Saul a privit cu ochi răi pe David. 10. A doua zi, duhul cel rău, trimis de Dumnezeu, a apucat pe Saul, care s-a înfuriat în mijlocul casei. David cînta, ca și în celelalte zile, și Saul era cu sulița în mînă. 11. Saul a ridicat sulița, zicîndu-și în sine: Voi pironi pe David, de perete." Dar David s-a ferit de el de două ori. 12. Saul se temea de David, pentru că Domnul era cu David și se depărtase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
pe David. 10. A doua zi, duhul cel rău, trimis de Dumnezeu, a apucat pe Saul, care s-a înfuriat în mijlocul casei. David cînta, ca și în celelalte zile, și Saul era cu sulița în mînă. 11. Saul a ridicat sulița, zicîndu-și în sine: Voi pironi pe David, de perete." Dar David s-a ferit de el de două ori. 12. Saul se temea de David, pentru că Domnul era cu David și se depărtase de la el. 13. L-a îndepărtat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
înainte. David a mers împotriva Filistenilor, și s-a bătut cu ei, le-a pricinuit o mare înfrîngere, și au fugit dinaintea lui. 9. Atunci duhul cel rău, trimis de Domnul, a venit peste Saul, care ședea în casă, cu sulița în mînă. David cînta, 10. și Saul a vrut să-l pironească cu sulița de perete. Dar David s-a ferit de el, și Saul a lovit cu sulița în perete. David a fugit, și a scăpat noaptea. 11. Saul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
pricinuit o mare înfrîngere, și au fugit dinaintea lui. 9. Atunci duhul cel rău, trimis de Domnul, a venit peste Saul, care ședea în casă, cu sulița în mînă. David cînta, 10. și Saul a vrut să-l pironească cu sulița de perete. Dar David s-a ferit de el, și Saul a lovit cu sulița în perete. David a fugit, și a scăpat noaptea. 11. Saul a trimis niște oameni acasă la David, ca să-l pîndească și să-l omoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
de Domnul, a venit peste Saul, care ședea în casă, cu sulița în mînă. David cînta, 10. și Saul a vrut să-l pironească cu sulița de perete. Dar David s-a ferit de el, și Saul a lovit cu sulița în perete. David a fugit, și a scăpat noaptea. 11. Saul a trimis niște oameni acasă la David, ca să-l pîndească și să-l omoare dimineața. Dar Mical, nevasta lui David, i-a dat de știre și i-a zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]