82,980 matches
-
îi ignoră și speranțele și ,,pretențiile" în numele faptului că România mai are încă mulți pași înainte de a ajunge Occidentul din urmă. Rodica Ciobanu e de părere că ,,Parlamentarii români par a-și fi greșit țara. Aceasta nu este pregătită să suporte costisitoarele lor aspirații, ca să primească atît de puțin în schimb". Se pare însă că nici editorialista Adevărului nici unii parlamentari mai puțin pretențioși nu-l pot vindeca pe parlamentarul tipic să vrea mașini de mare viteză în folosul său personal. A
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
inginerul din Calafat, Vladimir Dumnea, și pictorul din Vârșeț, Teodor Brenovici) ar constitui, pe de altă parte, un ,,lot experimental" de trei destine aflate în derută existențială și apte astfel de a intra în jocul tentațiilor diavolești. ,,Gol pe dinăuntru, nemaisuportând realitatea imediată, istoria, părăsit de toți", consilierul Matei Pavel este ispitit cu iluzia sumei de un milion de mărci. Vladimir Dumnea, cel care va găsi primul soluția de ieșire din criză prin retragerea la mănăstirea din Maglavit, își află, înainte de
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
1948), a dus o activitate dușmănoasă și a avut legături cu dușmanii. De atunci încolo întreaga anchetă urmărea să dea substanță acestor acuzații. Șoltuțiu s-a slujit, aici, de scenariul rocambolesc alcătuit de Belu Silber, care n-a mai putut suporta condițiile anchetei. Dar el, a mărturisit în memorii, era încredințat că Pătrășcanu, cunoscîndu-l bine, nu va recunoaște nimic din aceste inventate acuzații și procesul nu va avea loc. Eroare. Gheorghiu-Dej și, prin el, Chișinevschi, vegheau atent mersul anchetei și pe
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
a crede că, pe calea aceasta abia puțin cotită, subcultura care era o miză explicabilă a sistemului comunist, o anexă firească a resentimentelor luptei de clasă, apare promovată, la ora actuală, în virtutea acelorași pîrghii primitive ale "omului nou" care nu suportă lumina spiritului. Economia noastră "de tranziție", îl bruschează pe scriitor, îl împinge frecvent și mai la margine decît își permiseseră autoritățile epocii de pînă la 1989, îl închid în ghetoul lipsei de interes, al disprețului, al sărăciei. Nu cred că
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
Posedînd din toate (talent, luciditate, informație, expresie, echilibru moral etc.) cîte puțin, cronicarul este primejduit îndeosebi de excesul propriilor calități. Imaginația debordantă l-a împiedicat bunăoară pe Călinescu să fie un recenzent creditabil. Finețea analitică a lui Streinu este de nesuportat în articolele pe care le consacră unor autori mediocri. La fel ca gravitatea teoretică a lui Vianu ori erudiția detaliilor a lui Cioculescu. Pompiliu Constantinescu nu se compara cu nici unul dintre ei cînd era vorba de la qualité maîtresse a fiecăruia
Criticul fără însușiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16153_a_17478]
-
zîmbet, pe figură. Sensibilitatea și vulnerabilitatea îi sînt buni companioni. Deși încearcă, în același rol, Anca Sigartău nu reușește nici măcar să o concureze, fie doar plecînd de la vitalitatea "sănătoasă" pe care o aduce cu ea. Deloc fragilitate. Un personaj care suportă o transformare extraordinară de la text, la spectacol este acela al bătrînei dădace, interpretat remarcabil de Mariana Mihuț. Acest personaj susține, ca o balanță, întreaga poveste ca să nu se prăvălească într-o parte sau alta. Deși bombăne mereu și pare cea
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
întîmplă nimic, dar marfa să ți-o vinzi la București. Mi-am făcut aproape o regulă din a deschide expoziție la București, apoi, aceeași expoziție și la Iași. Evident, fără țîfna parvenitului provincial, în care un oraș ca Iașii să suporte comparații minimalizatoare. Între multele expoziții personale de pînă acum predomină cele oarecum tematice: "Strigătul", "Copacul", "Uși celebre, uși umile". E nevoie de această centrare tematică? Depinde de strategia fiecăruia. Simți și nevoia să te aduni într-un nucleu, pe care
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
revendica și termenul de "cosmopolitism"... În același timp el îmi pare foarte apropiat de ideea unei posibile Enciclopedii. Toate locurile mă interesează - iar acest lucru mi se pare legat de chiar faptul de a fi scriitor, adică de a nu suporta să fii nici unde ești, nici ce ești, nici ceea ce faci... Cred că dacă ești funciarmente scriitor e tocmai pentru că nimic nu îți este îndeajuns, pentru că ai o foame excesivă, dorești să faci mai mult, să vezi mai mult... în
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
se atingă de fiica ei. Cînd nu mai are ce fura, fetița e siluită și apoi ucisă, iar E. se sinucide lăsînd în prealabil un bilet prin care își cere iertare pentru furturi. Povestea lui E. e mai greu de suportat decît chiar și descrierile ororilor din "Încăperea femeilor", pentru că un asemenea gest aproape sfînt în moralitatea lui - a cere iertare pentru săvîrșirea de furt - accentuează, prin contrast, inumanitatea soldaților. Există cercetări psihologice care arată că la prea mult rău psihicul
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
despre care lectorii amatori nu au de unde afla judecăți credibile. Cărți extraordinare de acest gen a scris și scrie Rodica Ojog-Brașoveanu. În aprecierea valorii volumelor sale criteriul estetic trebuie să piardă locul întîi - și nu pentru că textele sale nu ar suporta astfel de perspective, ci pentru că altele sînt prioritățile. În primul rînd trebuie să înțelegem că romanele și povestirile Rodicăi Ojog-Brașoveanu rezistă pe piață, se vînd, intră în regimul concurenței. Cantitatea joacă un rol mare în această bătălie; de aici la
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
Gabriel Dimisianu Mai întâi o mărturisire: suport din ce în ce mai greu, ca spectator de teatru, inovările pretins îndrăznețe, acele actualizări trase de păr ale autorilor clasici, de care prea des am avut parte în vremea din urmă. Tragicii antici, Shakespeare (de Caragiale ce să mai vorbim!) au fost aduși
Un Protasov memorabil by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16238_a_17563]
-
pătură groasă de căpușe: agenți, producători, P.R. La ora asta, artistul este un fel de lichen compus dintr-o ciupercă, o bacterie, o plantă și un fluture. Nu creez pentru mase. Nu mă obsedează audiența. Pe de altă parte, nu suport ridicolul. Mă înfior cînd văd scris "un spectacol de...", de parcă ar fi vorba de lucru la gherghef sau invers, cînd văd afișele cu numele directorului teatrului, fără numele regizorului. Într-o existență în care limbajul diplomatic este la mare preț
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
român ignoră că acestei opreliști i se poate răspunde cu un set precis de măsuri care să-i ajute pe români să nu mai pară ciumații Europei. * Apropo, a ajuns de notorietate că Adrian Severin și Mircea Geoană nu se suportă din cauză că nu cad la înțelegere asupra competențelor care le revin, fiecăruia în parte, în cadrul OSCE. Grija celor doi, se pare, nu e de a fi de folos României în calitatea lor și de reprezentanți ai acestei țări în OSCE, ci
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16243_a_17568]
-
adnotându-mi manuscrisul (La scara 1/1) în termeni superlativi. Deși era idolul meu întru poezie, sau din cauza asta, relația noastră a fost afectată datorită tinereții mele nesăbuite (aveam 22 de ani, el avea 52), care nu îngăduia să-i suporte cu umilință copleșitoarea personalitate. Se știe că Dvs. aveți și o solidă pregătire muzicală. Cum ați folosit în poezie această pasiune pentru muzică? Ca și poezia pentru copii, muzica a însemnat pentru mine un refugiu în "obsedantul deceniu", întrucât notele
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
serieux, originea atîtor neghiobii, ca și, în general, a congelării existenței. Gîndindu-mă eu la aceasta și ascultîndu-mi cu luare-aminte convivii, sus, la Huși, pe dealul stațiunii viticole, peste care stelele nopții de iulie ardeau, scaunul de sub mine care, pînă atunci suportase atîți musafiri, se rupse deodată, șubrezit, poate, de însăși greutatea, de tensiunea voii bune generale; ...se sfărîmă brusc și căzui cu el cu tot pe podea. Mi se aduse numaidecît unul de fier. La casa lui Ralea, care mi-a
Război și pace by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16258_a_17583]
-
care mă conduce până la colțul străzii. Bocancii mei se simt chiar și mai rău, fiind obligați să meargă acești 50 de metri prin noroiul specific orașului iarna. Clădirile par mai bătrâne decât de obicei, iar priveliștea e mai greu de suportat. În astfel de momente, înțeleg de ce ai ales să părăsești imaginea asta pentru una care cel puțin se anunța a fi mai bună. Acum vrei să te întorci aici. De ce? Nu știu. Cutia de lapte murdară, vânzătoarea plictisită și oamenii
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
din decembrie '89-ianuarie '90...Filmul Manipularea. De ce acest lucru? Pentru că popoarele se comportă și ele ca un singur om. Dacă ai un scuipat sau chiar o pată de sânge pe obraz și nu ești un decăzut, un cerșetor, gata să suporți orice, te duci la oglindă, te uiți în ea, ca să știi ce faci și cum faci, și ți-o ștergi singur, scârbindu-te pe tine de gestul pe care ești nevoit să îl faci ca să redevii curat. Asta dacă ești
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
de a identifica mutațiile de interes estetic și redistribuirea accentelor filosofico-doctrinare, ar putea scoate în evidență aspecte extrem de interesante. Pe lîngă datele sale ereditare, pe lîngă acea ,,presiune originară" a dublei tentații Orient -Occident, pictura de șevalet din România a suportat și succesive ,,presiuni de context", acele intervenții brutale născute din convulsiile istoriei mici și din bovarismele pseudoteologale de natură ideologică și politică. Generații la rînd, începînd cu acelea interbelice și sfîrșind cu cele născute în deceniile 6-7, și-au tot
Tradimensione la Roma by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16339_a_17664]
-
în al doilea rând din cauza caricaturalei alcătuiri trupești, care perturbă și comunicarea prin gesturi: " Semnele mele, jocul mâinilor mele subțiri ori al falangelor prelungi, jocul mușchilor chipului meu sunt caraghioase și ridicole și par, celorlalți, strâmbături penibile, uneori greu de suportat, prea rar amuzante." Romanul are, deci, ca principală sursă de tensiune drama imposibilității de a comunica. Această dramă ajunge la paroxism în momentul în care personajul asistă la violarea unei fete, într-o magazie, și apoi la găsirea cadavrului ei
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
și un șofer-braconier; într-o alta - un fost medic și un fost cîrciumar etc. Lumea aceasta măruntă ne-ar putea trimite cu gîndul la povestirile lui Gogol sau chiar Cehov, căci în spatele neistovitei trăncăneli, se ghicește o realitate imposibil de suportat în lipsa unui refugiu. Rămasă tăcută lumea aceasta ar fi îngrozitor de tristă. Un alt "narcotic" este, fără doar și poate lectura. După amiaza anostă pentru toți ceilalți clienți ai unei cîrciumi din Praga, este cît se poate de interesantă pentru tînărul
Hrabal, Baltisberger, bestialul doctor Quartz și a treia Europă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16350_a_17675]
-
ceapă" din care e alcătuită firea mea, învelișurile ființei mele sînt deja la locul lor. E o depunere succesivă aluvionară, de ereditate, de familie, de școală, de mediu. Sigur că în a face răul sau a împiedica răul sau a suporta răul, un foarte mare rol îl are informația. Cînd știi, cînd alegi în cunoștință de cauză, alegi mai bine. Dar nu cred că în rezistența la maladie, la agresiunea violenței, instrucția are rolul principal, ci cred că, din nefericire, caracterul
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
fondul principal lexical al limbii române, iar locul acordat le e pe măsură: a vedea este tratat în 23 de pagini, iar a veni în nu mai puțin de 44 de pagini! În cazul din urmă, desigur că analiza semantică suportă obiecții, de multe ori fiind izolate nu adevărate subsensuri, ci doar tipuri de contexte în care se actualizează o anumită valoare a sensului general. Chiar și așa, a avea strînse la un loc zeci de citate care ilustrează o accepție
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
a o chema pe d-na Petreu la tribunal: d-sa trebuie să probeze că vorbele cu pricina au ieșit din gura lui Cioran, pentru ca oprobriul să cadă asupra defunctului filosof, în caz contrar, dacă nu face dovada, urmînd să suporte el însuși un oprobriu, dacă pot spune așa, de două ori mai mare și anume de a fi inventat antisemitele considerații de la p. 56 a cărții d-sale și de a le fi cadorisit lui Cioran. Oricum ar fi, scandalul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
la oamenii normali, tocmai din cauza similitudinii... * Rorică Suchianu, omul de spirit care nu vrea să i se aducă de la Paris (din partea lui M. Ralea, prieteni fiind) decît niște ace de siguranță să-și prindă pantalonii de cămașă, curea sau bretele, nesuportînd. Comuniștii ăștia - spune el între cunoscuți, - nu știu să fabrice ace de siguranță, de aceea vor pierde, - cuvinte profetice rostite în anii cincizeci. Praxiteea (insistă pe luciditatea ei nobiliara) pretinde că Rorică a îndurat absolut totul că un laș, fără
Fise de roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16453_a_17778]
-
vor pierde, - cuvinte profetice rostite în anii cincizeci. Praxiteea (insistă pe luciditatea ei nobiliara) pretinde că Rorică a îndurat absolut totul că un laș, fără să fie măcar deportat, numai că nu se fabricau ace de siguranță nu putea să suporte. Nu stia dacă Ralea i le-o fi adus... Un cîine tînăr, negru, antracit, cu ochi galbeni de leu și ghiare aproape albastre. El primește cu ură mîncarea ce i se aruncă, așteptînd mai întîi să te îndepărtezi de el
Fise de roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16453_a_17778]