4,066 matches
-
scenă așa cum n-au mai fost demult: adică timizi și îndrăgostiți! Cine mai crede că va veni Gerul sau Zăpada, înfofoliți în zile însorite și lungi? Cântă despre iubire inimile poeților, tineri și netineri, tinere și netinere alungă cu un surâs înmugurit stihiile nopții reci! Foiletoniștii și-au făcut cumpărăturile direct de la tipografie, maldăre de bloc-notes vor sufoca birourile înțepenite! Fanfara orașului și-a început repetițiile în grădina publică; peste tot câte un el și o ea au câte ceva de zis
MEDALION MARIN SORESCU (29.02.1936-08.12.1996) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367425_a_368754]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > MIRACOL Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1505 din 13 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Miracolul acesta încă-i viu din inimă seninul am să-l scriu ca-n zbor de fluturi dimineți, surâsul gratulat de doi poeți... În crizanteme tu ai pus fiori și-n rouă lacrimă durută, eu am rămas necunoscută și de mirare parcă mută... Atâtea întrebări fără răspuns, o Penelopa încă mai deșiră și toți în jurul ei se miră cât
MIRACOL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367440_a_368769]
-
peste oameni. Nu am căutat să înțeleg omul, vocea strigată, mâna ridicată, ultimul cuvânt grijania, grijania...O imagine imprimată în ochi de copilă, care o găsesc în goliciunea drumurilor mele. Nu am căutat fericirea ca să pot zâmbi, știam că după surâs venea mereu plânsul. Am îngropat lacrimi în pământ, lângă urzici, le-am astupat cu iarbă apoi am mers înainte. M-am luat la întrecere cu viața și m-am trezit bătrână. Am întrebat nimicul ce culoare are iubirea și a
MIROS DE IUBIREA TA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366803_a_368132]
-
din lagărele de exterminare stalinisto-bolșevice. Curajul aristocratului ofițer, al neatârnării, avântul tineresc în somtuoasa uniformă verde a sufletului său în care lăcrima filosoful, îl azvârle pe Radu Mărculescu pe culmile gloriei între cuceritorii inespugnabilei cetăți a credinței divine, sub flamura surâsului său înlăcrimat al destinului. Spirit mereu tânăr, vesel, primitor, boierul Radu Mărculescu radia de sinceritate, de echilibru, de omenie, de politețe, de cultură, de armonie: „Spirit înalt și luminos, cum l-a caracterizat prof. univ. dr. Radu Șerban Palade, iubitor
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
ar putea să imprime o direcție inexactă, deformând relieful operei. Inteligența, voia bună, tonusul, bunătatea, frumusețea sunt calitățile umane neîntrecute ale Gianinei Corondan. Cu ele nu adememenește capriciile vieții, nu minte anii ci biruie și-nflorește-n flori de iasomii, surâs și soare superbitatea feminină. De aici și în unitate cu acestea începe actul concret al ocupațiilor profesionale ale Gianinei Corondan. Televiziunea, muzica, teatrul, dansul, presa o cunosc pe Gianina Corondan, iar ea le cunoaște pe ele și le stăpânește în
GIANINA CORONDAN. NU SEAMĂNĂ CU NIMENI, SEAMĂNĂ NUMAI CU EA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367545_a_368874]
-
calea în urcușul său spre desăvârșire. Dezamăgit de lacrimile clipei ce i s-au etalat în casa amintirilor cred că fiecare a încercat să caute momentele însorite și le-a descoperit în zâmbetul cald al mamei, în leagănul copilăriei, în surâsul dragostei, în prăjitura pe care o gătea bunica, în fiecare mică sau mare realizare a vieții, dar a constatat că fericirea aceasta de-o clipă a fost și ea așa, doar o tristă umbră câștigată după o muncă istovitoare. Am
CALEA SPRE FERICIRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367592_a_368921]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > IMAGINI Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului De dincolo din umbra de culoare se mișcă luna, apoi iar apare, lumina pare încremenită într-un surâs ca o ispită. Floarea luminează, doar culoare iubirea lăcrimată într-o boare un vis legat de paradis un dor de dincolo de vis. Nimeni, nimeni, cel mai mare pictor nu a reușit culoarea singur, a luat o floare și a contemplat
IMAGINI de PETRU JIPA în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367618_a_368947]
-
orizontul frumuseții interioare deschis, să vibrăm sufletește alături de cel de lângă noi și să-nvățăm a prețui clipa prezentă... căci în ea Timpul își lasă continuu amprenta. Și gândindu-ne la cuvintele lui Nicolae Steinhardt Dăruind... vei dobândi ... negreșit iubire, alinare, surâs, fericire, iertare, recunoștință... Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Gesturi care înalță... / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1601, Anul V, 20 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
GESTURI CARE ÎNALȚĂ… de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367645_a_368974]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > "SURÂSUL DRAGOSTEI" "DAR DACĂ TOTUȘI" Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1884 din 27 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Surâsul dragostei De înfrunzișul tău mă-ncânt ades când patima din noi mă vrea ales ca să încep al dragostei cules. Cine
SURÂSUL DRAGOSTEI DAR DACÃ TOTUŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367661_a_368990]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > "SURÂSUL DRAGOSTEI" "DAR DACĂ TOTUȘI" Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1884 din 27 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Surâsul dragostei De înfrunzișul tău mă-ncânt ades când patima din noi mă vrea ales ca să încep al dragostei cules. Cine ți-a dat aceste dulci splendori și veri fierbinți și toamne cu răcori prin care trista iarnă mi-o-nfiori? În tine
SURÂSUL DRAGOSTEI DAR DACÃ TOTUŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367661_a_368990]
-
te cheme. Dar de va fi cândva s-apari cu-ai dragostei nebuni zlătari urlând ca niște hoarde, mă voi preface-n limbi de foc ca-n ele pătimaș să joc până de tot voi arde. Anatol Covali Referință Bibliografică: Surâsul dragostei Dar dacă totuși / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1884, Anul VI, 27 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
SURÂSUL DRAGOSTEI DAR DACÃ TOTUŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367661_a_368990]
-
ca o armătură de ochi într-o așteptare de stele pașii nu ni se mai opresc noi înșine stele alunecăm spre stele înflorite cu ochi cu pași și zâmbete preludiul clipelor mult așteptate nu se mai dă înapoi rămâne înariparea surâsul ascuns în surâs acolo unde totul i-o floare un vis deschis numai stele peste tot numai flori și fericire în iubire până-n stele când cu ele te aduni 02 octombrie 2015 Cluj—Napoca Candelabru Priviri descojite mers dat în
POEZII DIN ARDEAL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367753_a_369082]
-
de ochi într-o așteptare de stele pașii nu ni se mai opresc noi înșine stele alunecăm spre stele înflorite cu ochi cu pași și zâmbete preludiul clipelor mult așteptate nu se mai dă înapoi rămâne înariparea surâsul ascuns în surâs acolo unde totul i-o floare un vis deschis numai stele peste tot numai flori și fericire în iubire până-n stele când cu ele te aduni 02 octombrie 2015 Cluj—Napoca Candelabru Priviri descojite mers dat în floare umbre pe
POEZII DIN ARDEAL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367753_a_369082]
-
-ntre stele noi înșine stele să fim 02 octombrie 2015 Cluj—Napoca Pași pe trotuar Ca un ecou ce-și moaie privirea în apă orașul acesta pe fiecare ne mângâie până uiți de tine însuți și-ți moi degetele în surâsul pașilor pe trotuar vitrinele ne iau pe degete ca o chemare spre înălțimi într-o conjunctură aparte în supermarketuri la fiecare timpul ne dăruie o floare de nu mă uita ca un surâs până pe muchia fiecărei clipe cu glasul lor
POEZII DIN ARDEAL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367753_a_369082]
-
tine însuți și-ți moi degetele în surâsul pașilor pe trotuar vitrinele ne iau pe degete ca o chemare spre înălțimi într-o conjunctură aparte în supermarketuri la fiecare timpul ne dăruie o floare de nu mă uita ca un surâs până pe muchia fiecărei clipe cu glasul lor fără sunet aici se scaldă secundele în lambriuri de vânt mers peste ape până pe palmele clipei înfășurată-n vitrine ne absoarbe orașul Clujul acesta minge de foc scos ca din ape pe trotuar
POEZII DIN ARDEAL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367753_a_369082]
-
E toamnă în zâmbetele trecătorilor de pe trotuar ziua aceasta se scaldă au înmugurit privirile-n vitrine și pașii pe aripi de vise te poartă prin orașul acesta capitală a tinerilor strigăt până în inima timpului mulțimea de culori se împletește cu surâsul toamnei aici pe cărări ardelene unde mugurii clipei au înflorit odinioară în izvoare și-n stele zburate din mână taină ochiu deschis descojită mireasmă în adevăr adevăru trăindu-l până în raza de foc a Cuvântului veniți la Mine . . . 03-10-2015 Mănăștur
POEZII DIN ARDEAL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367753_a_369082]
-
etape, prin versurile atât de semnificative (Formular, Legământ, Cămășile, Pentru ea, Răsai, Mi-e dor de tine, mamă, Nu am moarte cu tine nimic etc.) datele biografice și capodopera literaturii române, lăsată nouă, ca moștenire, de Grigore Vieru - „lacrima și surâsul românilor de pretutindeni”, precum s-a exprimat, la moartea poetului, un forumist la Pro TV Chișinău. Evenimentul, oglindit în ziarul “Literatura și Arta” (http://www.literaturasiarta.md/public/1598ro Nr 50.pdf), a avut loc într-o frumoasă zi de duminică, caldă
CUVÂNTUL ADEVĂRAT ESTE CEL MAI MARE ADEVĂR ŞI JURĂMÂNT de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367764_a_369093]
-
necazurile ce vin asupra lor cu un râs interior, cu un râs duhovnicesc, rod al „plânsului de bucurie făcător”, un râs superior, dar nu în sensul mândriei, ci al tăriei, al rezistenței în fața valurilor agitate și tulburi ale vieții. Este surâsul celui întărit în cercuri și care a întrezărit în acestea adevăratul lor sens, de cale spre Dumnezeu. Necazul care este suportat cu răbdare - ne spune Petru Damaschinul - este bun și folositor, iar cel care nu este suferit astfel este semn
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
labirint călcându-și umbra plină de apă în Canalul Miracolelor Timpul femeii nu curge pe aceeași cale cu timpul bărbatului spre celălalt trup. Adevărul e în cuvânt, piatră și apă... un distih în oglindă - Milee dugento con sessanta sei prin Surâsul Cybelei Între cer și pământ, între El și Ea - doar un timp Voalul a căzut dând deoparte cioburile, întunericul deveni lumină disperarea - speranță durerea - bucurie depărtarea - simbioză singurătatea - întreg - Voi fi cu tine până la sfârșitul Timpului! În palma ei atingerea
CELĂLALT TRUP ~ O NOUĂ VIAŢĂ de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367125_a_368454]
-
Acolo, umbrele serii dansau printre stelele ce sorbeau limonada unor blânde iubiri. Numai zidul flămând zgâria hieroglife pentru istoria de cândva și-și molfăia cuvintele-n dinți. Apoi, plătind consumația Barmanului ce stătea la taclale cu îngerii, a chemat Gioconda-n surâs și i-a dăruit firele de nisip ale clepsidrei ce murea îmbătată de dor... Iar noi ne târam încet pe zidul lunecos al amintirilor într-un balet nesfârșit. Referință Bibliografică: pe zidul / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PE ZIDUL de LEONID IACOB în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367153_a_368482]
-
care se sărbătorește această minunată perioadă a vieții pe care o numim copilărie. Este „Ziua Copilului”, ziua copiilor noștri născuți din dragoste de viață, ființe gingașe care vin pe lume, aprind și întrețin în noi acel foc al iubirii. Primul surâs gingaș, primul cuvânt rostit, prima strângere de mână, sunt gesturi care ne fericesc și care nu se uită toată viața. Și-apoi este farmecul atâtor întrebări puse de ei ... În această zi soarele va străluci și îngeri din cer vor
ZIUA COPILULUI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367195_a_368524]
-
Boabe de cristal au înghețat pe gene imortalizând suferința. A apărut o luminiță, apoi... o rază de soare. Căldura a învăluit inima și gheața de cristal s-a transformat în rouă. Genele umede se pleacă sub greutatea privirilor tale. Un surâs răsfoiește amintirile, roua are sclipiri de diamant. Soarele privirilor tale soarbe lacrimile și genele ușurate de povara lor, descoperă zâmbetul privirilor. ȚIE Ai fost călăul meu, atunci, în plină vară, când îmbătat de pofte, m-ai osândit tu, fiară. Credeai
FANTEZIE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367237_a_368566]
-
vie, Retează-mi mâna dreaptă Și pune-mi strajă gurii, Alungă-mi nebunia din scoarțele Scripturii Și-apoi desprinde-mi chipul de pe icoana Ta Și fă să uit c-odată am fost și eu ca Tine!...” Adorație umilă a dulcelui surâs adunat cu necaz și lacrimi peste a poveștii înfrigurare, frunze căzute în pieptul alungat din a privirii însuflețire, o fărâmă de pace și vorbe slobozite din a întunericului temniță, un drum al redeveniriii - păcat peste păcat ... Cum ar fi să
DUMINICA DE IERI ... de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368626_a_369955]
-
a unui drum lung, abrupt și fără de izbândă, pe care după câte se părea, aceasta pornise de ani de zile, în încercarea de a cuceri imposibilul; iubirea mamei sale. Un gust amar și cunoscut îi invadă gura încleștată într-un surâs fad și întinse imediat mâna, după ceașca de ceai. Deja se răcise și avea un gust ce-i părea leșios. Înghiți cu noduri. - Îmi cer scuze, v-am răpit atâta timp... măcar am putut și eu să spun cuiva toate
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
atinși de veghe, vor supraviețui treji cenușii lor sau scheletului ironic!” Cu ochii zăvorâți în orbite și cu a saricii umrire dinainte, Înaintez în vâltoarea ăstui vis însângerat, Dar izbutesc a ridica deasupra-mi - mormintele zdrelite, Cu suspinele străine de surâsul fluturilor bolnavi, și, Se ivește o coroană mândră, cu flori mândre și zile fugare ... Mă zbat și vreau a mă elibera din strânsoare, Căci mă acoperi pământul lui Dumnezeu, Și nici amintirea, nici oglinda agățate de poartă, Nu puteau aștepta
SCRUM DE VIAȚĂ ... ȘI OM PE MARGINI – CONFESIUNEA UNUI TRUP de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368666_a_369995]