4,234 matches
-
care susțin afirmația. Programul PNL, foarte asemănător cu cel al PSD, nu a fost prezentat cu convingere de către lideri, cadrele județene au mimat mai mult implicarea ... Nu cred ca se poate vorbi de trădare (!?), ci mai mult de o nemulțumire surda cu privire la mișcările neinspirate la vârful partidului. Nerealizarea unei fuziuni rapide, lipsa de reacție rapidă la atacurile oponenților politici, păstrarea unor figuri (sic!), e drept nepenale, dar mult erodate în timp, acceptarea unor compromisuri politice în Parlament ș.a. au fost taxate
TABLETA DE WEEKEND (179): HABEMUS PARLAMENT de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368700_a_370029]
-
de neliniște pe care le-a experimentat în zilele ce au trecut, uitând de prezența copilului în camera alăturată... Contopire de suflet, de trup, de ființă... Febrilă căutare de clipe de uitare a sinelui... de plăcere absolută, culminând cu urletul surd al împlinirii... Primele raze de lumină o treziră pe Mira, cu surâsul întipărit pe buze. Își simțea trupul obosit, însă sufletul dansa pe acordurile unei dimineți fericite. Își căută ochelarii și mai zăbovi câteva clipe în așternuturile calde, citind. Își
4 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363633_a_364962]
-
celor slabi la inimi și la cuget: întăriți-vă și nu vă temeți. Iată Dumnezeul nostru. Cu judecată răsplătește și va răsplăti, că El va veni și ne va mântui". Atunci se vor deschide ochii celor orbi și urechile celor surzi vor auzi. Atunci va sări șchiopul ca cerbul și limpede va fi limba gângavilor; căci izvoare de apă vor curge în pustie și râulețe în pământ însetat' (Isaia XXXV, 3-6). Păgânii și antichitatea îl așteptau pe Mesia Dar nu numai
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
a izbit zidurile blocului de peste drum. S-a întors fără să sperie pe nimeni. Câteva ferestre s-au deschis în grabă și altele s-au închis. Una singură a pocnit puternic. La etajul doi. Geamurile au vibrat acoperind un geamăt surd. Storuri se mișcau viclene. Liniște deplină. Un chip furios s-a ițit printre perdelele aproape smulse. Un bărbat. La etajul doi. A privit amenințător prin sticlă. Toate figurile au dispărut. Nu se-ntâmplase nimic! Nici frunzele nu se clinteau în
SEARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364623_a_365952]
-
mai tare să m-asculte numai cât vor și muritori și demoni si tu Destin ce știți voi ce nu îmi vedeți durerea nici n-o arăt o las așa mocnind i-am râs-n față mă simte viu suspină surd dar n-a-nțeles să îi șoptesc e tot ce pot rămâne doar un vânt în trecere murind pe aripa lui călătorii ne regăsim ca semeni nu m-am pierdut ascuns de îmbrățișări hidoase mi-a ignorat ființa aleargă un
SE AŞAZĂ UN PARFUM AMAR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349493_a_350822]
-
raspandit și pe celelalte continente. Pot face și o scurtă demonstrație. În Africa de Sud, în idiomul zulu soarele se numește lângă. Știm că de la „soare” provin numele de animale de ex. în chineză lang „lup”, de „ureche” lângă în ayapathu (Australia), „surd” se zice long la chinezi și același cuvânt înseamnă și „dragon”, în sherpa, Nepal, lang „bou”. Pe de altă parte lângă sud-african trebuie să stea la baza skr. lângă „aproape” cu care se compară, după noi, rom. lângă, explicat în
90 % DIN CUVINTELE TUTUROR LIMBILOR PROVIN DE LA DENUMIRI ALE SOARELUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349536_a_350865]
-
spadă, cu tematică romanțioasă, pline de suspans și farmec, cu actrițe frumoase, în ținută de epocă. În dimineața aceea, cum făceam în toate zilele înaintea plecării pe mare, am deschis fereastra la balcon să văd dacă bate vântul. Se auzeau surd valurile cum vuiau și se spărgeau de diguri. Crengile de tuia din fața ferestrei se legănau în bătaia vântului, dar eu nu m-am impacientat. Mi-am luat sticluța cu cafea, pregătită de cu seară, vâslele din boxă și am dat
POVESTE PESCAREASCA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349520_a_350849]
-
am hotărât să mă implic în problema. Am făcut-o cu toată seriozitatea, deși este extrem de greu să cerni informațiile în domeniul serviciilor secrete. Există acțiuni de intoxicare, vendete ieftine de care trebuie să te ferești, iar instituțiile statului sunt surde și mute. Nu cooperează când vine vorba despre secrete sau mă rog, afaceri murdare clasificate. - Ca să punem punctul pe “i”, am citit într-un ziar despre posibila ta colaborare cu serviciile secrete, de fapt, unele publicații chiar au avansat ideea
PUTEREA DIN UMBRA O CARTE DOCUMENT DESPRE CUM SE SCRIE ISTORIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349610_a_350939]
-
departe, venise, zicea, „să iau cursul lucrurilor de la voi, care dați ora exactă țării”, puțin spășit și neîncrezător, asupra mea vântul neîncrederii nu-mi clintise nici un fir în vălvoiala ce stătea să se abată asupra oamenilor „din lagăr”, eu eram „surd și orb” la astfel de încercări mocnite în subteranele bârfei și deriziunii, nimic nu părea să mă contrazică, eram imperturbabil încredințat că totul merge ca pe roate în cea mai bună dintre lumile posibile și iscodite și „bazate” pe himerele
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
să fie... Tot mai departe de marginea zării Se tulbură Gândul și nu-l pot atinge, Acolo-n Grădina din Joia vânzării Sărutul tău, Iuda și astăzi mă frige... A CÂNTAT COCOȘUL... A cântat cocoșul și mai cântă încă, Lepădarea surdă ne-a rămas în lut, Unde ești tu, Petre, inimă de stâncă? Hohotește plânsul după cel vândul! Floarea de durere a-nceput să ningă Patruzeci de zile de tăceri și post, Nu auzi cum răii cu putere strigă- „Răstignit să
DIN SCRIPTURI ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349659_a_350988]
-
mine însumi în tăcere cad... Azi e vineri, Doamne, să adorm nu știu, Spinii îmi înțeapă peste tot Vederea, Mortul de pe cruce, încă nu e Viu, Dar aud cum vine, vine Învierea! A cântat cocoșul și mai cântă încă, Lepădarea surdă ne-a rămas în lut, Unde ești tu, Petre? liniștea-i adâncă- Hohotește floarea după cel pierdut... Scriptura... 18 Aprilie 2011. Fără de Scriptură casa nu e casă, Nicio Bibliotecă fără ea nu îi, Fericit drumețul ce în urmă lasă Măcar
DIN SCRIPTURI ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349659_a_350988]
-
închide ochii. Auzi tăcerea mileniului următor? Eu o aud în fiecare zori de zi, atunci când lumea este încă imaculată, când uită, pentru o singură clipă, ce este păcatul... Știu, îți cer imposibilul - tu nu poți auzi o tăcere, tu ești surd pur și simplu...”, am murmurat, ca pentru mine. (1) Aluzie la marele scriitor ceh Franz Kafka. (2) „Dumnezeu iartă”. (3) „Călăreți în furtună” - titlul unei piese The Doors. (4) „Nu plânge, fiul meu. Dumnezeu iartă...”. (5) „Eh, voiam să spun
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
vânturi bolnave Tei zăpăciți cu flori spulberate Poemul ca roua uscată, Smiorcăită, uitată pribeagă Maree rigide, foame de plângeri Să fi sosit la Bâlci încurcat Buze uscate, elegie a minții Timpul să-și adune sorocul, Când se vestea Cometa cea surdă Poemul ca vis prăfuit Speranța să fie uitată-n iatac Fără oglindă-n lacul uscat Voci să audă, o îndemnau Gânduri sfințite ori răposate Asurzită să fie de singurătate Sămânța în psalmi efemeri Poemul citit de-un scamator Pui de
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
caută să își păstreze cât putea de mult calmul, desi nebunia ceremoniei o făcu la un moment dat să regrete că îl cărase pe Râul în tumultul rudelor înfierbântate, care strângeau mâini în toate părțile și răcneau de parca toată lumea era surda. O strângeau și pantofii cei noi! Îi ardeau tălpile și obrajii, dar indura cu stoicism, conștientă că Râul îi aruncă din când în când câte o privire cercetătoare. Cel putin toți aveau ținute selecte. Sau, mă rog, cei din familia
NUNTA PERFECTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350368_a_351697]
-
te-mpletești, Cupa științei se-nclină, Poți s-o bei, dar nu voiești. Mă cotrobăi prin adâncuri Și când cred că te zăresc Fugi nălucă și mă tulburi, Cheia tot nu ți-o găsesc. Decadent, surâzi mistere, Cântec de sirene surd, Mai presus de a mea vrere, Te evapori în amurg. Mintea-mi nu te deslușește Când te-nsinguri într-un gând. Creatorul ne numește: Tu -esență, eu -pământ. Referință Bibliografică: Eului meu / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1288
EULUI MEU de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349132_a_350461]
-
Acasă > Redacția > Autori > CĂI BĂLANI Autor: Elenă Negulescu Publicat în: Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016 Toate Articolele Autorului Trec căi bălani fără hotar și-odihnă, Într-un cutremur surd din depărtare, Si pe sub dealuri nechezând pe vale, O herghelie de neastâmpăr plină. Nebuni de vis hoinar peste câmpie, Ei salța liberi , zarea-i necuprinsa, Cănd foamea îi încinge mai aprinsă Ei pasc pe pajiști - nimeni să-i reție. Iepe
CAI BĂLANI de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/348715_a_350044]
-
spre Mintea Universului. Oare nu sunt tot aici pântecele din care restul lumi s-a născut.. VITTORIO IV: Adaugă și pântecele celor nenăscuți și află că te apropii de răspuns. VITTORIO VI: Un răspuns demn de un om nerod și surd. VITTORIO III: În mod cert așa e. Dar oare cum ajung nenăscuți de pe lumea asta în cealaltă? Printr-o poartă cu siguranță, altfel nu îmi explic. VITTORIO VII: Apa e o poartă! Dar oare cum funcționează? VITTORIO II: Foarte simplu
SHĒNGCÚN de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349332_a_350661]
-
nu aleg. Ne iubim că e prea larg Spațiul, prea e androfag, Pe ocean aș fi catarg, Ești fragilă, eu sunt fag. Astfel viața ne-a trecut, În contract termenu-i scurt, Cimitirul nu e mut, Deși mort, eu nu sunt surd. Sunt paznic la castelul Măriei Tale, Doamnă, Împart bilete celor Care doresc să doarmă În brațele divine ale Măriei Tale, Nu Ți-am vorbit vreodată și nu Ți-am stat în cale. Sunt duhul Tău ce toarce În Tine visuri
ABSURDE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349431_a_350760]
-
căzută Adună-n riduri... lacrima-n izvor Nemărginită, clipa, în fugă se-ncruntă Luna se-ntoarce pe-a cerului pridvor. In noaptea obosită un oftat s-aude Pe genele-ntristate o lacrimă s-așează La ora adormită când clipa este surdă Gândul singuratic, în zborul său, visează. Camera-i pustie și sufletul, la fel. Perna mi-o așez, dar, e atât de grea De lacrimi și de gândul veșnic obosit Ce mă însoțește-n singurătatea mea. Geana-mi este grea, parcă
IN NOAPTEA ASTA ALBĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349810_a_351139]
-
hotar, Alături de Măria Ta, ca tine știe, Că toți dorim o Mare Românie, Credem în ochiul tău vizionar! VOUĂ (Eminescu către unii urmași din ziua de azi ) Știu, vă este foarte greu să scrieți versul lapidar ... Pagini înnegriți de-a surda, cum e proză din ziar. Că n-au cap! ... dar nici în coadă le-nțelege cineva? Doar o strofă să rețină, nu cred că v-ar memora. Ar găsit-o cum cătau pe timpuri în Vestu-ndepărtat, Mulți bărbații ce-mi
OMAGIU LUI MIHAI EMINESCU (POEME) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349784_a_351113]
-
celor slabi la inimi și la cuget: întăriți-vă și nu vă temeți. Iată Dumnezeul nostru. Cu judecată răsplătește și va răsplăti, că El va veni și ne va mântui". Atunci se vor deschide ochii celor orbi și urechile celor surzi vor auzi. Atunci va sări șchiopul ca cerbul și limpede va fi limba gângavilor; căci izvoare de apă vor curge în pustie și râulețe în pământ însetat' (Isaia XXXV, 3-6). Păgânii și antichitatea îl așteptau pe Mesia Dar nu numai
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
cu suflet pământiu. Se scurge timpul și viața-n el se varsă... De-atâtea ori De-atâtea ori promis-am să-mi alung Aceste triste gânduri ce mă dor, Să nu mai cad uitat în umbra lor, Să simt durerea surdă când mă-mpung. Mă răsucesc prin vise îndelung Și mă târăsc greoi când vreau să zbor. De-atâtea ori promis-am să-mi alung Acele triste gânduri ce mă dor. În tainiță cercat-am, sub zăvor, În suflet să le
RONDEL... CELEI CE NU MAI ESTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344540_a_345869]
-
farmecul ei, mult apreciate de către populația anumitor națiuni deoarece poartă un specific deosebit al naturii în care localnicii trăiesc. Există însă și ecouri venite direct din paradis, din păcate adresate unor din ce în ce mai puțini ascultători. Închipuițivă vă rog cum Un pianist surd descrie unui orb răsăritul lunii. Nu dau nume deoarece astăzi ele nu prea mai spun nimic. Dar sonata lunii[2] ar trebui ascultată. Nu este pământească. Sunt ecouri de departe, din Paradisul îngerilor. Mai ceva decât „cântecul popesc”! Cântece de
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
că ăștia îs ca și cânii, te-or mânca de ziu”. I-am lăsat pe Pârja, pe Marchiș, pe Bârlea să pună cu botul pe labe un Maramureș care nu le aparține numai lor. Așa cum l-ați văzut pe Burnar: surd, insignifiant, umblând de la un ziar la altul pentru a mai aduna oarece leuți să trăiască, să-și poată plăti vodca la OJT, omul acesta mi-a spus ceva incredibil: „Nimeni nu-i profet în cetatea lui, Doruțule, mai bine ai
PANA LA URMA ... S-A DUS SI ION BURNAR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348211_a_349540]
-
treabă, Un pumn nevinovat de oameni pașnici Așteptând Salvarea mai degrabă! Mă întreb acum, cu ciudă și cu jale, Dacă blamau, ori aduceau injurii Unor „domni” cu funcții speciale Nu-i reperau din inima pădurii? Cum urlă-n mine adevărul surd! Nu i-a auzit din somn Armata, Jandarmii din Pungești, cei de la Smurd? Închei poemul meu aici și gata! În Munții tăi s-a prăbușit un zbor, Era un zbor predestinat sub stele! „ Nu suntem pregătiți pentru-ajutor!” O, Patrie a
ZBOR FRÂNT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347544_a_348873]