1,044 matches
-
înainte de a o reface, dacă o vor mai reface vreodată. Dezagregarea mediului avansează mai repede decât cartea ei, între unul și cealaltă s-a angajat o adevărată competiție. Să termine, să termine cu orice preț, înainte ca totul să se surpe. Și cu cât simte mai aproape sfârșitul cărții, cu atât febra nerăbdării îi crește. E obligată să facă o pauză. Un prieten român, în trecere prin Paris, își anunță vizita. Povestește cu vervă vechi intrigi universitare, mai ales de pe vremea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
vreme am cunoscut multe din marile orașe ale lumii (unele chiar m-au ispitit să rămân!) și am constatat că iubirea mea pentru Iași nu se leagă doar de trecut, ci e ca un blestem, ca o patimă ce-mi surpă ființa toată viața, ca propria umbră care-mi însoțește pașii pretutindeni. Nu vreau să spun vorbe mari, dar Iașul e piatra unghiulară a existenței mele, care mi-a aruncat, parșiv și persuasiv, în suflet sămânța înveșnicirii prin Cuvânt. (Valeriu STANCU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de turn și l-a pus jos. Fiindcă Pache Protopopescu, care avea atâtea calități de bun administrator, era lipsit de simțul artistic. La 1888, turnul nu mai era cel de la 1742, când fusese ridicat, fiindcă puternicul cutremur de la 1848 îi surpase o însemnată porțiune a vârfului. Dar lipsa gustului artistic nu era singura lipsă estetică și culturală a oamenilor epocii. Pe zidul de fundament al grilajului care împrejmuie spitalul Colței, trecătorii vor citi pe o piatră pe care uzura vremii o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
marginea cărților, între cărți, cu cărți. Poate că unica bucurie reală este minunea aceea de paisprezece ani, T., din cauza căreia am scris o carte la care țin mult (deocamdată). Fata asta rămîne să limpezească acum tot ceea ce riscă să se surpe în mine, aici. N-am s-o pot uita pentru toată nebunia textuală la care m-a predispus. După Anul nou am fost la București. Cu prietenii de acolo, cu mulți dragi. Sântimbreanu un om care n-a fost sincer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
la întoarcerea în țară, Al.I. Cuza l-a numit inspector general al agriculturii pentru toată țara, poate și pentru că studiase și-n Franța dar și la Academia Mihăileană din Iași. Trebuie spus că șoseau, deasupra Siretului era mutată, pământul surpându-se mereu. De pe marginea unui mal înalt am filmat Siretul, apoi împreună cu George am ajuns spre locul unde trebuia să fie podul. Numai că în față vedeam Siretul pe o distanță destul de mare, și podul nicăieri! Am întrebat un
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
scrie: „Dumnezeu a legiuit: nui bine să fie bărbat singur pe pământ. Ce-i pomul fără poame ; ce-i traiul fără viață: aceea-i bărbatul fără muiere. Preotul e bărbat; oare poate să fie voia lui Dumnezeu: ca preoții să surpe sau măcar să știrbească legea fundamentală a lui Dumnezeu, adică legea: „nu-i bine să fie bărbatul singur” și „creșteți și vă înmulțiți?” Cât privește recăsătorirea preoților, aș cuteza să-i întreb pe aderenții necăsătoriei preoților: „n-au întins ei nicicând
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Barițiu, „glas de aspră mustrare pentru cei în trândăvie și puțintică chemare spre cărările îndreptării”, era privită „cu ochi dușmănoși” de acei „ care aveau îndestulător motive de a se teme, că prin ridicarea românilor la o stare mai omenească se surpă temelia bunăstării lor materiale și li se prăbușește cetățuia privilegiilor politice.” Dr. I. Lupaș, 1916. ne spune că „un consilier din Cluj, Somlai, care era suprarevizor de ziare, nu s-a sfiit ai spune lui Barițiu, că prin foile lui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din istoria unui secol, și acum ei se aliază În uriașe corporații, suprastatale, și ne propun ceea ce se numește „globalizare”? Iar legitimitatea industriașului din secolele al XIX-lea și XX de a crea produse ieftine și locuri de muncă se surpă cu repeziciune În anii noștri: capitalistul, În bună măsură, Își dublează sau triplează capitalul nu prin investiții și difuzare a produselor, ci, adesea, prin sterile speculații financiare. Iar capitalistul zilelor noastre, după ce a „acceptat” de a oferi unele drepturi „clasei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
războiului din Vietnam, flower-power, americană. Cele de extrema dreaptă idem, fascisto-italiană sau nazistă germană și legionară În România, deși capii ei ideologici au fost adulții - Mussolini, Hitler și Nae Ionescu. O Întreagă literatură care veștejește vârsta a treia ni se surpă din rafturi peste bietele noastre argumente care vor să-i găsească, totuși, un rezon; o „Împăcare” cu ea, dacă nu o glorificare a ei, cum se găsește „ea”, această a treia vârstă, atacată și defăimată din aproape toate părțile, Încât
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dar o ascultă și o servește, se arată față de „ea” răbdător și infinit modest! -, dusă apoi pe drumurile de carne, de sentiment și luptă ale unui oarecare „profil” posibil uman, În care, dacă „totul” se Împlinește, se va topi și surpa sensul și „desenul” a mii și mii de „necunoscuți”. Care „vor alerga” la acel „izvor”, la acele pagini, la acele foi prin foșnetul insistent al cărora se aude vocea Înăbușită a scribului, a poetului, uimit și speriat el Însuși de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
îndoapă în așa hal cu ciuperci halucinogene încât nici nu mai e în stare să-și localizeze propriul vagin. Însă dincolo de aceste excese revoltătoare, el se confruntă cu o fostă iubită care consumase atât de multă cocaină încât i se surpase fața („Rusoaică stricată!“ Mike urlă la ea, disperat) sunt descrise încăperi pline de flori moarte, apoi Mike pierde întreaga moștenire la Hard Rock Casino în Las Vegas, după care ia parte la altă orgie (de data asta în Williamsburg - Brooklyn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
că nu era foarte înțelept să-mi iau tălpășița, dar n-aveam de ales. I-am observat ambivalența și insatisfacția și am pornit-o spre casa noastră cufundată în întuneric, cu excepția bostanilor sculptați ale căror fețe începeau deja să se surpe. Încă mai simțeam ușurarea resimțită de Robby atunci când începusem să mă îndepărtez, împleticindu-mă. În biroul meu mi-am turnat un pahar mare de votcă și am ieșit pe veranda care dădea spre piscina iluminată, spre curtea din spate, mărginită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
dispărută, fragmente de statui antice risipite în neorânduială. E ușor să exulți în fața unei asemenea generoase intimități cu istoria, o relație imposibilă în țara fără identitate de unde ai venit, dar gândul că aceste pietre îți vor supraviețui și ție îți surpă, implacabil, entuziasmul. VITALIE CIOBANU: Târg de carte în Piața Pombal, sub cerul liber, după-amiaza. E vorba de grădina Estufa Fria - o alee foarte largă, cu boscheți plantați în șiraguri geometrice, unde au fost întinse două rânduri de standuri-corturi ale editurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de sticlă. Stau în față cu Amanda Aizpuriete, poetă din Riga, „marea vedetă a Estului literar”, cum a recomandat-o Thomas Wohlfahrt la începutul călătoriei. Mie nu mi se pare deloc așa. Amanda e destul de rigidă, țeapănă, ceea ce-ți surpă orice curiozitate. Recunosc că o antipatizez puțin după prestația ei de la Madrid, când a încercat să le dea ucrainenilor și georgienilor niște lecții de „cosmopolitism sovietic”, și asta numai pentru a avea o părere deosebită de a lor. Sper, totuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pietre se dezintegrează lent nevăzute de turiști și fără glorie. În jurul celebrului tumul, a fost amenajat, pentru vizitatori, un punct arheologic. Un vag zid de cetate, un turn din neolitic deja mult scurtat de vremi și care continuă să se surpe, bătut de ploi și de vânturi. Proptelele și parapeții zac pe jos, o streașină stă de-a curmezișul, parcursul este incert, paznicul somnoros. Ceva mai la vale, fântâna lui Eliseu e intactă, iar firicelul de apă venită din subteran, bine
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Farmacia Kiesielewsky. Ciurea. Mihalache Dragonciu, Gheorghieș Sutter, Urechianu, Bosânceanu, Gavril Popescu etc. Alegerile din Fălticeni cu Sevastian Moruzi, Giurăscu și Popovici.5 Grâul a crescut ca barba spânului: ici un fir, colo un fir. A fătat un mal = s-a surpat un mal. Îi dăm zăgăneată: dăm zor. Parcă nu poți întâlni oriunde oameni de seamă, buni la suflet și deștepți, după cum ș-un trandafir crește între spini? O vorbire lungă, plină de gravitate, întreruptă de tusă și scuipături: Domnilor! châm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
duce sus, spre Vathara, am recunoscut lucrarea iernii trecute. Viscolituri mari (8 m.) au dărâmat case de adăpost, și clădiri ușoare pentru popasul drumeților. Stâlpii de beton pentru lampioane au fost răsuciți, dărâmați unii; s-au prăvălit stâncării, s-au surpat margini de șosea. Întâlnesc lucrători care repară șoseaua, bărbați, femei, fete. Unii blonzi ruși; alții bruni: aceștia sunt locuitori ai Abhaziei. Câteva femei mă întreabă cât e vremea. Le arăt ceasul; îmi răspund că nu cunosc cifrele. Se mulțămesc cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prin buruieni și desișuri, potrivindu-mi-le pe la șolduri și brânci. Și cum nu erau atinse decât de o moarte vagă și albă, începuseră să bată aprig din aripi, din inimi și din idealuri, iar eu simțeam că mi se surpă țărâna sub picioare, că zbor de-a binelea, că însuși miezul cerului e pe-aici, pe-aproape. De aterizat, n-am putut ateriza decât după ce rupsesem, cum ai culege ciuperci și pere zemoase toamna, gâtul celor patruzeci de păsări de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
despre Mallarmé și Baudelaire, nu-l neglijam nici pe Manolescu, auctor al unor incitante excursuri în conștiința de sine a poeziei românești, nici pe Noica, necum cercetările asupra izotopiei autoreferențiale ori asupra autotelicului kantian. Serioasa cunoaștere a praxelor teoretice îmi surpa semețirea antiromânească, ajutându-mă să am o bună distanță față de fenomenul poetic. Pricepeam altfel stihuri eminesciene, blagiene ori bacoviene ce nu-mi ieșeau din minte. Nu-mi repugna să mă dau la versurile unor literatori pe care-i știam cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
acestei calități polimorfe a operei eminesciene. O primă abordare privește "melodia sublimă a versului eminescian", care își are taina construcției în faptul că la Eminescu "cuvintele se amestecă după reguli neștiute, printr-o însoțire surprinzătoare, neașteptată, creând vecinătăți inedite și surpând logica formală". E o taină textuală tocmai a construcției polimorfe ce acționează/funcționează nu doar la "nivel compozițional" ci și la nivelul "micro-structural, cel al formelor, stilurilor și prozodiei". Exegetul este pregătit de-acum a urmări "zona filosoficului", care în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cele trei coloane de rezistență ale neamului: patriotismul, religia și familia. Cunoscând aceasta, comuniștii au purces la distrugerea lor temeinică și sistematică: Patriotismul a fost contracarat cu internaționalismul proletar, religia a fost combătută cu materialismul dialectic, iar familia a fost surpată prin învrăjbirea între copii și părinți, prin educarea intensivă a tineretului în spiritul devotamentului nelimitat față de Partidul Comunist, mergând până la denunțarea părinților și integrarea lui cu sinceritate copilărească în sistemul statului polițienesc și dictatorial comunist. Nu au lipsit nici mari
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
dintre contemporanii mei, de-o vârstă și de-o seamă cu mine, Încăpuți Însă În cariere sigure și În situa ții Îndelung socotite și pregătite de ei și de toate neamurile lor? Cariere și situații pândite Însă de vremi și surpate Înainte de vreme, odată cu bunele tradiții de căpătuială și rostuială și chiar cu instituțiile corespunzătoare În această țară. Instituții despre care Îi avertizam, cu gravitatea necesară, În cârciuma pomenită a lui Sotir de pe Scaune, cu vin bun și vrăbioare fra gede
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cerului, atât de netede că orice om se zărea de departe. O vedere ca-n palmă, o transparență în care deveneai vizibil mai înainte de toate tu însuți, străveziu din tălpi și până-n creștet, mai-mai să te înghită cerul. Ți se surpa ceva în cap, dar niciodată sub picioare. M-am aventurat în apa adâncă cu încrederea dobândită, pesemne, pe întinsul pășunilor, fără să mă gândesc că nu știam să înot. Dintr-o dată, fundul a dispărut, iar pajiștea plină ochi, gata să
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de furnicuțe împovărate. Cei mai mulți lucrau undeva de dimineața până spre seară, unii nu ieșiseră încă din pușcării, alții erau atât de bătrâni ori nevolnici, încât nu puteau urni nici măcar un bidon cu petrol sau cu lapte, câțiva își făceau veacul surpați de necaz la birturile „Dezrobirea“ și „Calul bălan“. Iar unii pur și simplu nu mai erau: muriseră, fugiseră în străinătate sau plecaseră de-acasă pentru că erau încurcați cu drăguțe. Despre încurcatul ăstora îmi închipuiam o prostie cât mine de mare
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
radicalizează (mai sunt doar 2-3 luni până la alegeri !), chiar dacă este convins „că evreii vor țipa că sunt antisemit, iar democrații că sunt huligan sau fascist”. Întrebare retorică În 1935, „Unde e primejdia ?” capătă acum un răspuns precis. Națiunea română se „surpă lent” din cauza „elementelor alogene” ; În primul rând din cauza evreilor - care „au cotropit satele Maramureșului și ale Bucovinei” și „toate orașele Basarabiei”, iar românii „n-au ridicat un deget” ca să-i oprească -, dar și din cauza maghiarilor, a rutenilor, a bulgarilor, a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]