3,733 matches
-
zbateri ale sămânței de zbor. Voi răscoli apoi jarul, aprinzând focul tainelor nedescoperite. De va fi zbor, va ști să-și reîntoarcă viața spre lumină altfel... înseamnă că am visat doar ambalajul prețios al unui zbor fără aer, fără alb surprins clandestin în curcubeul miez al punctului fierbinte al infinitului... La fel... Pasărea iubirii o voi opri odată cu sunetul muzicii sferelor, cu notele așternute grațios în filmele depuse cu grijă în cutia cu zvonuri... Între pumni o voi lua și-o
ÎNTR-O ZI... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344475_a_345804]
-
Ea nici nu observase că doctorul se ștergea pe mâini în timp ce vorbea și se apropiase la un pas de ea. Când l-a văzut în oglindă, el o cuprinsese peste mijloc cu un braț. Odată cu întrebarea, Anca s-a întors surprinsă către el, dar nu a mai apucat să spună nimic. Era sărutată pe gură... - Lasă-mă, te rog, să-ți șterg gurița asta frumoasă... - Mmmmm... ba nu! - Hai, te rog, știu cât de dulce este, dar râd băieții de tine
ISPITA (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348055_a_349384]
-
ghindoacă de fetiță cu bluzică grena-închis, pantalonași gri-petrol și pantofiori asortați cu bluzica, erau tot ce vazuse mai frumos în ziua aceea. A ridicat ochii și a privit fugar părinții ce-și țineau frumos de mână progeniturile și a rămas surprins de câtă seninătate și degajare a descoperit în întreaga lor ținută. "Uite domnule, cam așa arată oamenii fericiți! Și ce bine le stă... Iar fetița aia are părul buclat exact ca Anca, decât că nu e atât de deschis la
ISPITA (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348055_a_349384]
-
cred că l-am ales aiurea. Oare unde am greșit? Dar...de unde cunosc eu femeia asta? Picioarele astea drepte, "sticlă de lampă", ce pleacă parcă din piept către pământ... ochii verzi... Wow! Asta-i Gabi...". Când a privit-o atent, surprins, erau la doar un pas distanță și l-a recunoscut și pe Cezar. Privirile lor s-au întâlnit și, aproape în același timp, fiecare s-a grăbit cu câte un salut: - Sărut mâinile... - Bună seara... - Salut, domnule... - Hei, salut frumoșilor
ISPITA (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348055_a_349384]
-
stau că-mi placeeeee... - Îl obosești pe nenea Fănel, Mona. - Nu, că nenea e maaaare. Nu oboseșteeee! Cezar asculta zâmbind. Era mulțumit. Pe neașteptate, l-a apucat pe Dănuț de subțiori și la așezat pe umerii săi. Gabi a urmărit surprinsă și plină de curiozitate mișcarea, așteptând reacțiile copiilor. O așteptare pe parcursul a cinci-șase pași, doar... - Eu sunt mai male ca tine, vezi? a izbucnit plin de importanță, Dănuț. Mona l-a privit atentă, a încercat să spună ceva și imediat
ISPITA (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348055_a_349384]
-
nu mă deranjează, domnule... - Fănel, te rog, a zis el și a întins brațele pentru a cuprinde într-un gest de apropiere și plin de tandrețe palmele ei micuțe ce se frământau încet pe marginea mesei. Mariana a tresărit ușor, surprinsă, intenționând să-și retragă mâinile, dar s-a răzgândit imediat. I-a privit ochii pentru întâia oară, intens, încercând să citească în ei gândurile bărbatului, preț de câteva secunde. Nu mai era stăpânită de emoție. Deși era foarte concentrată, și-
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
de toate, la cei care te așteaptă acasă, nu la năzbâtii... - Cine să mă aștepte, dacă sunt singur? - Da?! Și verigheta ce ți-a lăsat pielea albă pe inelar...ce poate afirma despre tine, cavalere singuratic? Fănel și-a privit surprins mâna întinsă. Jenat peste măsură, a retras-o, a pus-o pe picior și, căutând buzunarul de la pantaloni ca pentru a o ascunde, a bâiguit încurcat: - Știi, cum să spun, am fost cândva... - Las-o baltă, te rog! Nu am
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
o asigură în vreun fel. Când Mariana a hotărât să se elibereze din strânsoarea ușoară și caldă, vădit incomodată de acel gest, el a apropiat-o de trupul său printr-o mișcare abilă și a încercat să o sărute. Neplăcut surprinsă, ea și-a întors capul și l-a împins cu mâna eliberată în forță, oprindu-se din mers. L-a privit mânioasă și a exclamat: - Am sperat că ești un bărbat manierat, domnule! În felul acesta răspunzi încrederii ce ți-
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
atent. - Din experiență. Eu l-am luat din prima. Am avut o restanță, dar la „Drept funciar”... - Tu?!... Ești licențiată în "drept"?! - Da, eu. Acum doi ani..., a răspuns Mariana, cu voce scăzută, încercând să nu arate cât de neplăcut surprinsă a fost de mirarea lui exagerat manifestată. - Și... de ce nu lucrezi..., a încercat el să continue subiectul, dar a fost imediat întrerupt de explicația ei expusă cu năduf, apăsat, în timp ce-l privea drept în ochi, oarecum cu reproș și superioritate
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
la vale și zgomotul făcut de ele îi părea a fi ca o muzică ritmată. Se opri și, cu intenție, desprinse și altele pentru a savura ritmul, dar acestea făcură un zgomot ciudat, neîntrerupt, care se amplifică nejustificat de mult. Surprins, se opri și încercă să se uite în valea adâncă. Nu ajunse cu privirea până departe. Îl cuprinse o amețeală puternică și simți o durere ascuțită în zona parietală a capului. Închise ochii și ascultă zgomotul pietrelor căzute ca într-
NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347536_a_348865]
-
și durerea era ascuțită, dar încercă să se concentreze pentru a înțelege ce se vorbește. Simțea că în jurul lui sunt mai mulți oameni, că sunt agitați, câțiva dintre ei manifestându-se îngrijorați. „De unde au venit oamenii aceștia? se întrebă el surprins și oarecum temător. Am urcat singur și era pustiu tot versantul... Când m-au ajuns ei? Nu se poate! S-a întâmplat ceva. Unde sunt?” se întreba el contrariat și speriat. Apoi înțelese că se vorbea chiar despre el. Foarte
NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347536_a_348865]
-
pe care-i avea în soldă. -Eu unul știu ce am văzut mărite arhiereu, și să-mi fie cu iertare, nimeni nu mă poate întoarce cu nimic de la cele ce cred eu! spusese acesta. -De ce spui asta? întrebase arhiereul surprins. -Fiindcă am fost pe urmele acestui Iisus, mărite arhiereu după cum mi-ați poruncit, în mai multe rânduri și în mai multe locuri, și deși am fost sceptic la început nu pot decât să declar că ceea ce am văzut cu ochii
AL OPTULEA FRAGMENT.(CONTINUARE) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349977_a_351306]
-
carte. Din recomandări, înțelesesem că e ceva cu un subiect profund uman, psihologic, dar nu devastator, straniu, nu care să te rănească. Mă prinsese miezul nopții lecturând, fascinat, când ciudatul meu ghid și-a făcut din nou apariția. Am rămas surprins, întrucât era pentru prima oară că intervenea în vreunul dintre niveluri. "Ce e cu tine? Ce se întâmplă?", l-am întrebat. "Chiar nu ai sesizat... Că nu e nimic de înfruntat în acest nivel? Ultimul, cel mai greu?". "Ohhh...", am
ULTIMA PROVOCARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350195_a_351524]
-
apă minerală, fiindcă don Basilio nu bea vinul sec, ci numai șpriț! Am început partida și don Basilio m-a întrebat dacă nu știu pe cineva care vrea să facă o călătorie în orașul de unde venise el? Am rămas destul de surprins! L-am întrebat care ar fi scopul acestei călătorii? Atunci a scos un plic pe care l-a desfăcut dându-mi scrisoarea din el să o citesc. Am încercat să-l refuz căci nu știam ce cuprinde scrisoarea. A insistat
RECHEMAREA LUI DON BASILIO de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361810_a_363139]
-
invitat-o în cameră. Am invitat-o să intre și după ce și-a tras puțin sufletul mi-a spus că a venit la chemarea soțului ei; don Basilio! M-am dus imediat să-mi anunț prietenul și acesta nu arăta surprins ci chiar încântat. În camera lui don Basilio erau toți, am rămas în camera mea cu noul oaspete căci fiind noapte nu aveau unde să se ducă. Era duminică dimineața și eram liberi cu toții. http://en.calameo.com/books/000136769a7a9495fa6f8
RECHEMAREA LUI DON BASILIO de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361810_a_363139]
-
Acum întâlnirile lor erau mai rare. Îl căuta numai dacă avea nevoie de ceva, sau se întâlneau la ședințele conducerii de analiză săptămânală, pentru stabilirea priorităților săptămânii următoare. Inginerul șef Leonard Tudorache îi făcu semn de la distanță să se apropie. Surprinsă că Leonard intervine într-un moment când ea avea ceva de discutat cu subordonații săi, lucru ce nu obișnuia să-l facă niciodată, a simțit ca o lovitură cu ceva ascuțit în piept, o presimțire sumbră că ceva nu este
DESTINE PARALELE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361893_a_363222]
-
hidroelectrice, pe râul Missouri”, și având în grupul protagoniștilor (Nicole, Sonia, George, Matt, Chris etc.), cativa adolescenți ambițioși, buni prieteni și dornici să urmeze Academia de Forțe Aeriene, fapt ce se și întâmplă. Perioadă finalului de ciclu liceal e amplu surprinsă, în prima parte a cărții, mai ales că aceasta coincide cronologic cu înmugurirea sentimentelor pure de iubire, cu emoția primului sărut și uneori cu alegerea partenerului. Acest dat firesc al lucrurilor o surprinde și pe Nicole, personajul principal și naratorul
ROMANUL ZBOR ÎNTRERUPT DE MONICA LEBĂDA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365838_a_367167]
-
îndeplinindu-mi o datorie de conștiință: adică am alergat la cimitir, la mormântul părinților mei. Un strat de frunze veștede învelea movila de pământ la capătul căruia veghează crucea înnegrită și mâncată de vreme, încadrată între doi castani. Am tresărit surprins, la gândul că am mai trecut pe acolo, exact cu un an în urmă. „Mea culpa”...privesc inscripția de pe cruce - ultimă amintire a celor care au fost - și promit că voi reveni mai des. Știu bine că e o minciună
LUMINAŢIA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365898_a_367227]
-
știe tot omul. Până și copiii o știu. Încă nu adormise, când a simțit că cineva îl bate pe umăr. Privind în spate, a zărit o creangă agățată de straiul său. - Ce-i, ce s-a întâmplat? a întrebat voinicul surprins. - Nu te speria, e timpul să-ți împărtășesc o taină, l-a liniștit bătrânul arbore. - Nu poți amâna? Sunt obosit, vreau să mă odihnesc. - Nu, nu pot amâna. Mâine voi fi sacrificat, sătenii mă vor tăia pe motiv că sunt
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366017_a_367346]
-
urcat poteca, ce ducea, în spate, la intrarea în vilă și l-am strigat. Am auzit apoi zăvorul ușii, care s-a deschis și în cadrul ei, masiv și blond, s-a înființat maestrul. M-a privit un moment nesigur, parcă surprins. Apoi fața i s-a luminat, și și-a deschis larg brațele... „Ce mai faci domnule? Pe unde tot umbli?, mi-a zis. Hai în casă și scuză deranjul”. Am intrat în cămăruța modestă unde lucra (scria), timp în care
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
cu cremă! Nici nu mă miră. Scrie! Spre surprinderea lui, deși înciudat de remarca făcută de profesoară cât și de hohotele de râs ale colegilor, Albert a constatat că exercițiul nu-i chiar atât de dificil. Nu a fost singurul surprins. Profesoara i-a dictat alte și alte exerciții nevenindu-i să creadă ușurința cu care acest elev, îndărătnic până atunci, le găsește rezolvarea. * Le-au ținut pe fete în suspans nelăsându-le să intre în sala de clasă decât după ce
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
mai mult decât celelalte. Își ia avânt, pășind energic și calculat, apoi, într-o fracțiune de secundă, își comprimă forțele și totodată le destinde, rezultatul fiin o plutire deasupra apei ; mâinile se înalță parcă a rugă, creanga prinsă se scutura surprinsă, potolindu-se apoi, recunoscându-l. Aici, în acest loc, mai mult ca oriunde, simțea și va simți întodeauna că dragostea îi este împărtășită...’’ Scriind, și-a regăsit liniștea ; scriind și-a însămânțat neliniștea, o neliniște de o cu totul altă
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
nou, oarecum iritată, după care a început să vorbească cu voce egală, fără emoții. Își ridicase puțin capul și fața brăzdată de riduri adânci i-a impresionat pe cei care nu o văzuseră până atunci. Judecătorul o privea și el surprins, admirându-i demnitatea, logica și claritatea vorbirii. „Extraordinar de lucidă e, domnule, la peste 90 de ani ai ei! Și ce femeie cu bun simț... Mai rar așa ceva în zilele noastre. Păcat că nu i-au moștenit aceste calități toți
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
răceală de bucătar. Acum însă îl repede pe Tomoș cât și pe ceilalți încercând să le deschidă ochii : - Voi mă ?... Voi ?! Voi ați luat calificativul „foarte bine” !?... Eu unul, de-abia v-aș fi dat calificativul „satisfăcător” !... Cei apostrofați, neplăcut surprinși, așteaptă doar ca Albert să răsufle, în pornirea lui, pentru a-l lua ei în derâdere. Nu le oferă ocazia : - Porcii mă !... Porcii au primit calificativul cu care voi vă mândriți ! Voi chiar nu știți de porcii tăiați !? Singurul merit
XV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365361_a_366690]
-
total neașteptată. Dormea, urma să intre la muncă în schimbul trei. Mai avea câteva zile din perioada de preaviz. Solicitase încetarea raportului de muncă urmare admiterii la facultate. Șefa secției, care nici nu știuse de intenția lui de a da examenul, surprinsă, l-a dojenit pentru faptul că nu a solicitat concediu pentru studii, la care ar fi avut dreptul. După ce l-a felicitat pentru reușită, a insistat să mai rămână până în preajma deschiderii noului an universitar dar a refuzat-o politicos
XXII. ECOU RĂTĂCIT (ANTICAMERA ,,ÎNALTEI SOCIETĂȚI’’) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365367_a_366696]