188,645 matches
-
Chinei la sfârșitul anilor cincizeci și începutul anilor șaizeci când Mao a încercat să-i împingă pe sovietici la atacarea Occidentului. Gilpin subliniază că deosebirea fundamentală între războiul rece și războiul peloponeziac o constituie armamentul nuclear; nu se poate demonstra, susține profesorul american, că existența bombelor atomice au oprit supraputerile să înceteze �the long peace�, chiar dacă criza rachetelor din Cuba din 1962 ar fi un argument în acest sens. Dar, orice s-ar spune, în mod cert armamentul nuclear a jucat
TUCIDIDE și lumea bipolară by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12713_a_14038]
-
de sub control și să degenereze într-un război pe care nimeni nu l-a prevăzut sau dorit. Acest pericol va continua să existe atâta timp cât interesele politice ale supraputerilor rămân antagoniste unele față de celelalte�. Sovietologul Matthew Evangelista de la Universitatea din Michigan susține că, atât în timpul războiului peloponeziac, cât și în perioada războiului rece, precumpănitoare în orientarea politicii externe a protagoniștilor au fost realitățile interne: între politica internă și externă există așadar o corelație în care predominant este factorul intern. Opresc aici prezentarea
TUCIDIDE și lumea bipolară by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12713_a_14038]
-
direcția strategică. Nu-mi fac iluzii că intelectualitatea Bulgariei, în partea ei de societate civilă, a împins Sofia mai înainte decît Bucureștiul în negocierile cu Uniunea Europeană. Politicienii bulgari nu-și fac însă probleme și complexe față de direcția pe care o susțin intelectualii, ci dacă au ajuns la concluzia că asta e direcția, nu se mai joacă de-a uite Europa, nu e Europa. Spre deosebire de noi, bulgarii au înțeles ceva mai devreme că în loc să-și dea peste picioare unii altora, pe motive
Bulgarii și noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12746_a_14071]
-
despre conștiința necesară a unității literaturii române, conștiință care în Basarabia este prejudiciată de "febra revizuirii", politica oficială fiind aceea de a impune un "moldovenism primitiv", de fapt "resovietizarea" culturii. Dinu Flămând s-a referit la "criza identității în postmodernism", susținând, în spiritual opiniei radicale a lui I.P. Culianu, că aproape totul trebuie reconstruit în cultura noastră. A reținut atenția expunerea lui Andrei Brezianu care s-a referit la însemnătatea "factorului busolă". Un răspuns la întrebarea "unde ne aflăm" nu poate
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
nu-și putea renega producția anterioară, id est vocația avangardistă. Drept care a devenit un pledant în favoarea unei ideologizări "limitate", "inteligente". Un reprezentant al unui marxism "emancipat", care să evite "adaptarea poeziei după un nivel intelectual existent și scăzut al muncitorului", susținînd "o poezie a investigațiilor, a descoperirii, o poezie sinceră și deschizătoare de noi drumuri, nu numai ca preocupare dar și ca material estetic". Deoarece doar în acest caz "va păli o poezie socotită reacționară, cînd ei i se va opune
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
biroului sovietic și est european din Consiliul Securității Naționale în perioada 1981-1982. Pipes arată cît de implicat a fost Reagan în condamnarea loviturii de stat militare din Polonia, organizată de generalul Jaruzelski în decembrie 1981. Nu numai că Reagan a susținut acordarea de către Congres a unui masiv ajutor pentru sindicatul liber "Solidaritatea", interzis de junta poloneză, dar a ținut piept presiunilor franco-germane de a nu impune sancțiuni economice împotriva dictaturii de la Varșovia. Pipes își amintește astfel în cartea sa Vixi, despre
Ronald Reagan și prăbușirea sovietismului by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12749_a_14074]
-
plictisitoare. În literatura, sexul fie e scandalos (violent, pervers etc.), fie poetic (magic, în ambele sensuri). Altfel, mai bine lipsește. De aceea englezii au inventat Bad Sex Award! 2. Există, e-adevărat, cateva (puține) fragmente prin care s-ar putea susține atitudinea anti- si demascarea prejudecăților culturale ("High cultură era doar o modalitate de a împiedica inutil lucrurile în drumul lor spre realitate"), dar o revoltă explicită lipsește. Or o carte care se vrea nonconformista, manifest al minoritarului împotriva sistemului (fie
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
a literaturii române din vremea comunismului. De pildă, că numai om de bună credință nu poate fi cineva care se folosește de negri. Logica dnei Antip e șchioapă. Cînd rămîne de-a binelea fără picioare este atunci cînd dna Antip susține că Barbu a fost acuzat pe nedrept de plagiat. Cum, adică, pe nedrept? Indiferent cine și pe ce cale a introdus în Incognito pasajul din memoriile lui Paustovski, de vreme ce Incognito poartă semnătura lui Barbu, tot despre plagiatul lui Barbu e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
calitate! Și, bun înțeles, suport financiar! Axul principal înseamnă spectacole importante din țară și din afară. Așa cum a fost odată. Energia lor dă suflul acestei alergări de cursă lungă, lumina și bucuria întîlnirilor. Sînt de acord că toate evenimentele colaterale susțin interesul și creează vîlva în jurul spectacolelor de teatru. Miza este ca acestea să existe la un nivel semnificativ. Greutatea lor trebuie să încline balanța în favoarea valorii, a lucrurilor inedite pe care le poți vedea. Numai la Sibiu! Să știi că
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
modul în care i-a fost slugă. Povestea lui se amestecă cu altele, tragedia lui cu altele, nucleul rămîne același: tema morții. În spatele unui limbaj ce aduce cu teatrul de păpuși, pentru copii, se află candoare, o mică bijuterie actoricească, susținută cu emoție și rigoare de trupă. Recviem este un spectacol-poem, construit de regizorul și dramaturgul Hanoch Levin plecînd de la trei povestiri ale lui Cehov, așa cum scrie în caietul program. Eu am recunoscut doar Vioara lui Rotschild, baza scenariului. Lamentația "viorii
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
cărora nici măcar nu li se mai văd picioarele... Și, mai nou, odată cu invazia de suport numeric, nu mai știm nici măcar ce e, practic, cinematograful!" Godard acceptă să treacă drept un provocator, dar nu drept un spirit înăcrit; dimpotrivă, odată cu vîrsta, susține el, a cîștigat în seninătate " iar ultimul lui film " văzut de Cahiers du Cinéma ca "mai puțin disperat decît precedentele" ", e o probă în acest sens. De ce a ales Sarajevo, pentru filmul lui? Pentru că "atunci cînd războiul se sfîrșește și
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
să se simtă pe un ecran ce vrei să spui; cinema-ul lui Van Sant e ticsit de intenții, dar se oprește la ele". Cît despre premiantul cu Palme d"Or din 2004, Michael Moore, cu documentarul lui anti-Bush, Godard susține că "indirect l-a ajutat pe Bush, într-un mod foarte pervers, de care regizorul nu e conștient; Bush e mai puțin idiot decît pare, iar Michael Moore nu e atît de inteligent pe cît se crede". Nici cinematograful lui
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
metodele neortodoxe utilizate la scrierea acestei cărți și pentru excesul ei de zel demolator care lasă să se înțeleagă faptul că în mintea "cercetătoarei" la început au fost concluziile și doar apoi a început căutarea (inventarea?) probelor capabile să le susțină. Pe de altă parte însă recenzentul discută cu onestitate și aspectele mai mult sau mai puțin controversate din biografia celor trei scriitori. El recunoaște faptul că Mircea Eliade a fost antisemit, dar antisemitismul său a fost unul de factură specială
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
justificarea rasei. Cultura fiind opera talentului lor, ei reprezintă cu mai multă îndreptățire decît avocații din provincie, floarea intelectualității române". în perioada interbelică, cea în care se înstrăinează de poezie, condeiul lui Goga continuă, totuși, a se exprima, suficient de susținut, în publicistică. într-o publicistică ce, dacă-i adăugăm și magistralele pagini de jurnal (bunăoară cele atît de savuros incisive referitoare la patriarhul Miron Cristea, într-un registru contrastant celui din panegiricele cuprinse sub titlul Precursori), ar putea fi socotită
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
uitat-o, dar care mi-a plăcut. N.M.: Era plin de fraze memorabile. Nu-i mai puțin adevărat că cinismul lui, așa cum i-l știau cei de dinaintea noastră, nu s-a manifestat în raporturile cu noi. Pe noi ne-a susținut, dezinteresat și generos de la început. Eu am început să scriu în '62. El era adjunct la "Viața românească" unde - se poate verifica asta - la Miscellanea sau la Revista revistelor, exista număr de număr o notă în care să spunea: "tînărul
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
să ne întîlnim, de mult, cîțiva nebuni care să mizeze pe un vis. Pe zborul fascinant al libertății interioare. Pe definiția, profundă, a prieteniei. Sînt printre cei care au fost de la început acolo, sau înainte chiar ca să existe un �început�, susținînd ideea acestei proiect. Atunci, o curată utopie. Dintr-o cameră romantică de la rafinatul și atipicul Hotel �Împăratul romanilor�, dintr-un spațiu arhitectural asemănător cu cel în care au locuit doamnele de companie la Castelul Peleș, am privit pe geam cerul
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
echipa de la Sibiu. Dețin supremația absolută, muncită și obținută cu eforturi mari. Lipsește, însă, concurența. Aleargă singuri pe un culoar gol. Un pic de competiție nu strică nimănui. E greu să te încumeți la un astfel de travaliu, să-l susții, să-l menții. Așa, există un singur nucleu, o singură sursă de a vedea și altceva decît spectacole din țară, alese nu întotdeauna pe sprînceană. Răsfoind programele edițiilor trecute, precum și cel de anul acesta, am observat că puține din montările
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
însă pe trăgaci. Doar ca să bage spaima într-un nebun care încercase să înfigă un cuțit în el, într-o stație aglomerată de la capul de linie al unui autobuz. Nu pentru că Yoel ar fi fost un adept al non-violenței. Dar susținea că singurul lucru mai rău decît violența este să te supui violenței, să o accepți. își însușise această idee cîndva, în tinerețea lui, de la primul ministru Eshkol, și o păstrase cu sfințenie. Dar în toți anii lui de slujbă avusese
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
face datoria.” “Bine, tinere, te binecuvântez. Te dau de exemplu tuturor membrilor Delegației Permanente că pe un element de nădejde al Țării. Te felicit pentru că, În calitate de basarabean, când mulți au Înclinat capul, sau au dat bir cu fugiții, Dumneata ne susții cauza pierdută cu fidelitate și curaj. Vei putea spune ce dorești cu drept de vot consultativ. Mâine te vei Întâlni cu Domnul Ion Mihalache. În privat. Îți mulțumesc !” Pe la cinci apăru un preot din Râmnicul Vâlcea. Preotul Marină, porecla primită
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
vom pierde alegerile ar trebui să ne refugiem pe unde vom putea, deoarece, altfel, vom cădea victimele nevinovate ale celor care au decis deja soarta lunii !” Se așternu o liniște bolnavă. Unii ar fi vrut să riposteze, alții să-l susțină, dar cu toții Își Îndreptau ochii asupra lui Iuliu Maniu. Omul Împlinise 70 de ani. Avea o sănătate șubredă. Piciorul drept era aproape paralizat. Că Întotdeauna cînd se enervă, a scos o batistă albă din buzunarul vestei și Începu să-și
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
ar fi aprobat. Ilie Lazăr, un om hotărît, dar sentimental, judeca după inima. Era de partea lui Penescu. Hudița, diplomat, părea neperturbat. Solomon, deasemenea. Popovici și Pop păreau convinși de dreptatea tânărului, iar Ghilezan Îl privea gânditor. După zece minute, susținut de contele cu monoclu, apăru Iuliu. Față Îi redevenise senina. Avea obrazul alb, ca după o furtună sufletească. În picioare, se adresa celor prezenți : “Am decis sa aprob cererea preotului Marină. Sper că vei ști cum să Întrebuințezi puterile pe
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
venit momentul unei revanșe istorice: dacă tot i-a scăpat America de Hitler, e o datorie patriotică să demonstreze că, la urma urmelor, salvatorii nu erau cu nimic mai breji decât împilatorii. Popor rafinat, francezii nu iubesc nimic mai mult (susține Andrew Anthony) decât "pe americanii care-i critică pe americani". Or, după unii autori, de la rafinament la perversitate nu e adesea decât un pas. La Cannes el a fost făcut cu brio. Pentru ca spectacolul să fie complet, mișcările de scenă
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
serioase, grave. Doar la p. 36 apare un mic element conturbant, ceva neașteptat, nescontat, un titlu de rubrică straniu, chiar surprinzător, dacă îl raportăm la restul revistei. Ne referim, țineți-vă bine, la "Felinarul roșu", titlul rubricii pe care o susține dl. Adrian Mihalache, un publicist sobru, după cât îl știam, necontaminat, cum îl crezusem, de spiritul șugubăț de la Aspirina săracului. Dacă la intrare este atârnat felinarul roșu, cine intră știe că înăuntru va găsi un lucru anume și nu altceva. Care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
știe, un documentar. Anti-Bush. Patru din cei nouă membri ai juriului (inclusiv președintele) au fost americani. După ce festivalul a înghițit gălușca unei Palme d'Or politizate, am asistat la comedia absurdă în care jurații, la o conferință de presă post-Palmares, susțineau că politica nu are nici un amestec și că au premiat doar filmul care li s-a părut cel mai bun! Firește că, dacă juriul de scurt-metraje al lui Nikita Mihalkov ar fi avut de ales și Palme d'Or-ul
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
poți bucura, în liniște, de viață! Umorul e punctul forte al pamfletarului Moore. Altfel, acest "Fahrenheit" anti-Bush - un pamflet cînd sentimentaloid, cînd feroce, dar pururi subiectiv, ca orice pamflet - este, ca documentar, un anti-model. Intuind vulnerabilitatea propriului film, Michael Moore susținea, după premiere, că el nu face nici o diferență între ficțiune și documentar, ceea ce e la fel de absurd ca și pretenția juriului de a nu fi premiat un film politic! în plus, unii comentatori au descifrat și un conflict de interese: producătorul
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]