2,157 matches
-
se formează între ansele intestinale; - abcese pelvine, delimitate de viscerele pelvine;abcese parietocolice, ocupă spațiile dintre peretele anterolateral al abdomenului și colonul ascendent sau descendent. - Peritonite apărute ca urmare a intervenției primare în caz de dehiscență a unei anastomoze sau suturi cu scurgere de conținut gastric, biliar, intestinal sau prin deschiderea accidentală a unei colecții închistate (piosalpinx); - Peritonite apărute fără legătură cu intervenția primară, în cazul intervenției pe alte organe, din cauza stresului (pot apare colecistite acute alitiazice perforate, perforația unui ulcer
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
drept cauză perforația unui organ și numai 20% sunt secundare actului chirurgical. - Intervenția chirurgicală inițială constituie un alt element de luat în considerație; aceasta fiind privită sub mai multe aspecte. Cea mai frecventă cauză în apariția IIA o constituie dehiscența suturilor sau anastomozelor în cazul intervențiilor pe tubul digestiv. Dintre acestea un mare risc de dezunire îl au anastomozele esogastrice sau esojejunale, ca urmare a dificultăților tehnice întâmpinate la realizarea lor, a vascularizației esofagiene precare și organismului tarat pe care se
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
dezunirea anastomozele intestinale și colonice, ileoileale, ileocolice, colocolice, rectocolice, al căror grad de risc este cu atât mai mare cu cât intervenția chirurgicală se desfășoară pe intestin patologic (boala Crohn, enterita necrozantă, rectocolita ulcerohemoragică). Tipul intervenției chirurgicale Dezunirea anastomozelor sau suturilor după gastrectomii parțiale, anastomoze biliodigestive, apendicectomii este urmată de mai puține IIA. I. Șuteu constată că deși IIA cresc numeric de la stomac (0,29%), la intestin (0,30%) și colon (1,63%), ca urmare a creșterii agresivității microbismului intestinal, mortalitatea
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
peritoneul a fost contaminat, predispune întotdeauna la supurații localizate sau generalizate ale acestuia. De asemenea, insuficiența ca și ineficiența drenajului ca urmare a plasării defectuoase a tuburilor de dren permit acumularea de secreții patologice sau conținut septic prin dezunire de suturi sau anastomoze. - Organismul bolnav este terenul pe care evoluează IIA. În afară de vârstă și sex, care au fost menționate anterior, o deosebită importanță în apariția și evoluția IIA o constituie tarele organice, care se întâlnesc în proporție de 3040%. Acestea pot
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
umorală; - alcoolismul scade rezistența organismului la infecții prin afectarea funcției de detoxifiere a ficatului; - tabagismul favorizează apariția și evoluția unor afecțiuni cronice pulmonare, care au drept urmare tulburări în irigarea și oxigenarea țesuturilor, scăzând potențialul de cicatrizare la nivelul anastomozelor și suturilor; - diabetul zaharat predispune la infecții ca urmare a ischemiei secundare microangiopatiei diabetice, mai ales în cazul când acesta este decompensat; - anemia asociată cu hipovolemia, hipoxia și hipoproteinemia acționează atât central asupra mecanismelor imunitare cât și periferic asupra țesuturilor prin diminuarea
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
operatorie este implicată în apariția IIA în cazul intervențiilor laborioase, de lungă durată, cu un număr redus de ajutoare, ce face ca manevrele intraoperatorii să se desfășoare cu dificultate, câmpul operator să nu poată fi corect și suficient expus, realizarea suturilor să se facă cu dificultate și neetanș, eventual sub presiunea timpului, ca urmare a unei anestezii neadecvate tipului de intervenție. Factori determinanți: - perforația unui organ cavitar, mai ales cele cu o floră proprie bogată, conduce la apariția unei peritonite difuze
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
vascular și care uneori necesită paracenteze evacuatorii; - pacienții care fac dializă peritoneală continuă; - Infecții abdominale chirurgicale - cele mai frecvente:perforații ale ulcerului gastroduodenal, colecistitei calculoase, intestinului subțire, diverticulitei sigmoidiene cu abces, colorectale; - infecții postoperatorii prin dehiscența anastomozei, a liniei de sutură sau bont insuficient. Privitor la antecedentele recente este necesar a discuta cu pacienții despre eventuala folosire de analgezice, antispastice sau antiacide, anticoagulante, steroizi sau antibiotice. La fel de important este de știut dacă pacientul e consumator de alcool și dacă a abuzat
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
întreaga cavitate. De asemenea se recoltează puroiul pentru izolarea agentului patogen și ulterior antibiograma. Caracterele organoleptice ale puroiului și aspectul viscerelor sunt elemente orientative pentru depistarea cauzei. Tratamentul chirurgical poate fi: - radical (apendicectomie, rezecție de stomac, intestin sau colon); - paliativ (sutura perforației, excludere) Tratamentul peritonitei constă în aspirarea puroiului, desfacerea aderențelor și falselor membrane, toaleta peritoneului prin lavaj cu soluție fiziologică călduță 2-10 l, până când lichidul devine limpede. Se pot folosi și soluții antiseptice: iodosept 1-2%, viden antiseptic 1%. Drenajul decliv
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
reprezintă contaminarea din exterior cu germeni și pierderi importante de lichide, accentuând hipovolemia. Este o metodă de excepție (277). Tratamentul laparoscopic este o metodă recentă, minim invazivă prin care se evacuează puroiul, se permite lavajul larg și se pot realiza suturi sau rezecții ale organului perforat, stomac sau duoden. Dezavantajul constă în difuzarea infecției prin presiunea creată de pneumoperitoneu. Folosirea acestei metode scurtează evoluția și determină o vindecare mai rapidă (156, 159). După intervenție se urmăresc următoarele obiective: - monitorizarea clinico-biologică a
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
intervențiile chirurgicale, iar sursa acestor infecții este predominant gastrointestinală; tot atât de bine poate fi și ginecologică, oncologică sau hepatobiliară. Contaminarea în timpul intervenției este rezultatul preparării inadecvate a intestinului sau după obstrucții intestinale sau leziuni ischemice, cât și după dehiscența sau desfacerea suturilor intestinale datorită malignității, malnutriției sau tehnicii chirurgicale deficitare. Pe lângă infecțiile intraabdominale nosocomiale postoperatorii, există și non-postoperatorii, care apar în general la vârstnici cu imunitate compromisă și patologie secundară incluzând insuficiență cardiacă, diabet zaharat, insuficiență respiratorie sau disfuncții renale și hepatice
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
starea generală a bolnavului, de vechimea perforației și de posibilitățile tehnice. Pentru pacienții a căror stare generală este compromisă, la cei cu peritonită purulentă mai veche de 8-10 ore, se va efectua o operație minimă de salvare, ce constă în sutura perforației, lavaj peritoneal larg și drenaj eficient. Dacă starea generală a bolnavului este bună, perforația este recentă, se va efectua tratamentul chirurgical definitiv, constând în rezecție, lavaj peritoneal minuțios urmat de drenaj. IX.1. TRATAMENT CHIRURGICAL La pacienții adulți cu
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
acute înregistrate la copii au fost: - 1,4% ocluzie postapendicectomie prin bride - 1,4% hemoperitoneu postapendicectomie. La pacienții cu peritonită secundară ulcerului gastric perforat, tratamentul chirurgical a constat în: - excizia ulcerului, piloroplastie, lavaj și drenaj peritoneal - 33,3% - laparoscopie cu sutura ulcerului și drenaj peritoneal - 25% - excizia ulcerului și epiplonoplastie - 8,3% - ulceroexcizie, pilorostomie, lavaj și drenaj peritoneal - 8,3% - laparotomie exploratorie, rezecție gastrică 2/3 cu gastroduodeno-anastomoză, lavaj și drenaj peritoneal - 8,3%rezecție gastrică 2/3 cu gastro-jejunoanastomoză Hoffmeister-Finsterer
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
La pacienții cu peritonită secundară perforației de ansă ileală, tratamentul chirurgical a constat în: - excizie cuneiformă de ileon, enterorafie, lavaj peritoneal, drenaj subhepatic și în Douglas - 14,3% - enterectomie segmentară cu enteroanastomoză jejuno-ileală terminoterminală, lavaj peritoneal și drenaj - 14,3% - sutura perforației, lavaj peritoneal și drenaj multiplu - 28,6%enterectomie anterogradă cu evacuarea abcesului, lavaj peritoneal și drenaj - 14,3% - enterectomie segmentară cu enteroanastomoză termino-terminală, lavaj peritoneal și drenaj - 26,8%. Pe cazuistica studiată a fost evidențiată preponderent perforația traumatică de
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
tratament chirurgical a fost dictată de starea generală a bolnavului, de vechimea perforației și de posibilitățile tehnice. Astfel în cazul bolnavilor cu stare generală compromisă și cu peritonită mai veche de 8-10 ore intervenția chirurgicală a fost minimă, constând din sutura perforației, lavaj peritoneal și drenaj eficient. Pacienții prezentați în timp util în primele 6 ore de la debutul durerii abdominale și cu stare generală bună au suferit intervenție chirurgicală definitivă constând din rezecție, stabilirea continuității țesutului digestiv, lavaj și drenaj. Pe
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cefalosporine și chinolone; iar din 23 de tulpini de Staphylococcus aureus și epidermidis, una a fost meticilin rezistentă. - Tratamentul chirurgical în cazul bolnavilor cu stare generală compromisă și cu peritonită mai veche de 8-10 ore a fost minim, constând din sutura perforației, lavaj și drenaj peritoneal (107 cazuri - 38,8%), iar restul de 61,2% cu stare generală bună, intervenția a fost definitivă. - Tratamentul etiotrop aplicat a ținut cont de scorul Carmeli, de flora existentă în fiecare segment abdominal afectat și
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
pentru descrierea anatomică prezintă o boltă și o bază. Neurocraniul este format din 4 oase nepereche: frontal, etmoid, sferoid, occipital și din 2 perechi: oasele temporale și parietale. Oasele care intră în alcătuirea bolții sunt unite între ele pin intermediul suturilor: - sagitală între cele 2 oase parietale - coronară între frontal și parietal - lamboidă între parietal și occipital - solzoasă între parietale și temporale. Baza neurocraniului este formată din: - porțiunea orbitară a osului frontal - osul etmoid - osul sfenoid - stânca temporalelor - osul occipital. Baza
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
precizează că majoritatea flegmoanelor se constituiau mai ales în urma unor traumatisme. La fel erau tratate și plăgile: se dezinfectau cu acid fenic 10% și se pansa. În multe cazuri se face precizarea că, după dezinfectarea plăgii se făceau puncte de sutură cu acul Reverdin. Se urmărea și se nota starea generală a micului pacient: puls, febră, culoarea urinei. Urina este descrisă după culoare: urină roșie brună, nu conține albumină sau în alte cazuri, limpede, galbenă, acidă, conține albumină, alte ori, urina
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
inițiat, promovat și dezvoltat, programe naționale de chirurgie, începând cu anul 2007: programul național de promovare și programul național de dezvoltare a chirurgiei laparoscopice în România, programul național de promovare a chirurgiei parietale coloplastice și programul național de promovare a suturilor mecanice în chirurgia digestivă. Clinica desfășoară o cuprinzătoare activitate didactică - două serii anual - la care se adaugă (începând cu anul 2006), pregătirea unei serii de studenți străini (modul limba engleză) din unul din cei doi ani de studiu ai chirurgiei
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
eforturi atât la nivelul conducerii spitalului cât și în afara acestuia. Un ajutor important a fost primit prin programe ale Ministerului Sănătății și granturilor de cercetare, care ne-au permis să efectuam intervenții cu material de protezare și substituție parietală, precum și suturi mecanice. Toate acestea sunt elemente banale în clinicile chirurgicale de înalt nivel, însă pentru noi au constituit realizări punctuale de care ne-am bucurat reușind să aducem clinica la un nivel acceptabil actualmente. a. Rezultatul acestor eforturi îl cuantificăm în
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
VS la distanță de momentul acut, rezolvat medicamentos sau intervențional. În funcție de dimensiunea cavității anevrismale se poate instala diskinezia cu formare de trombi parietali, care acționează concomitent ca focare emboligene. Tratamentul chirurgical presupune rezecția zonei anevrismale cu refacerea parietală geometrică, prin sutura liniară sau cu ajutorul unui patch (tehnica Dor), cu evoluție postoperatorie favorabilă (1) (figura 21.3). Aspect intraoperator al aceluiași anevrism. (colecția clinicii) Cardiomiopatia dilatativă terminală Cardiomiopatia dilatativă terminală reprezintă stadiul final evolutiv sever al bolii coronariene cu sau fără aplicarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
ateroscleroză. Pseudoanevrismele se pot forma în decurs de 6 luni postoperator, cel mai frecvent la nivelul situsurilor anastomotice proximal și distal. Formarea precoce a pseudoanevrismului poate fi asociată alterărilor la nivelul plăgii chirurgicale sau tensiunilor în anastomoză ce determină ruptura suturilor. Pseudoanevrismele cu debut tardiv implică cel mai frecvent procese de ateroscleroză progresivă. Complicațiile afectării anevrismale a grefei includ tromboza, formarea de fistule cu atriul sau ventriculul drept, ruptura cu hemoragie secundară și infarct miocardic (16). 21.3.5.3. Complicații
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
Valva mitrală se excizează în totalitate împreună cu cordajele modificate, pentru a evita interferarea acestora cu discurile protezei. Se măsoară inelul mitral și se alege o valvă bio - logică, care se inserează cu fire separate, cu sau fără petic, sau prin sutură „în surjet”. În cazul prezenței unei cuspe posterioare pliabile se încearcă păstrarea sa împreună cu cordajele aferente, pentru a conserva geometria ventriculară stângă și a obține o stabilitate a rezul - tatelor favorabile pe termen lung. Prezervarea aparatului subvalvular asigură mentenanța continuității
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
se indică la pacienții cu FA paroxistică sau persistentă, dar este actual - mente înlocuit treptat de tehnici moderne de radiofrecvență, crioablație etc. Evoluția postoperatorie se caracterizează prin complicații specifice chirurgiei cardiace, hemoragii, aritmii, infecții, mediastinite și complicații specifice chirurgiei mitralei (sutura arterei circumflexe cu IMA și disrupția atrioventriculară în cazul exciziei exagerate a aparatului mitral și retracției intempestive a cordului). Mortalitatea postoperatorie s a diminuat semnificativ în ultimele decenii, la sub 5%, prin ameliorarea tehnicilor de protecție miocardică și terapie intensivă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
referitor la beneficiul metodei la pacienții vârstnici. Tehnicile de reparare valvulară se adresează specific leziunii anatomice: dilatarea de inel mitral, prolaps de valvă, elongația de cordaje, ruptura de cordaje, ruptura de mușchi papilari. Tehnicile moderne implică utilizarea cordajelor artificiale cu sutură termino-terminală. Anomaliile- de cordaje se rezolvă prin alungirea, scurtarea sau transpoziția segmentelor cuspale opuse, sau prin înlocuire, metode cu durabilitate bună pe termen lung. Anuloplastia se utilizează în asociere cu remodelarea pentru stabilizarea și corectarea dilatației inelare spre dimensiuni fiziologice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
coronariană). Tehnici chirurgicale În caz de ST reumatismală se indică comisurotomie tricuspidiană. În caz de regurgitare severă se indică plastie tricuspidiană cu inel (Carpentier) sau tehnica DeVega (bicuspidizare). În distrugeri valvulare majore se preferă protezare cu valvă biologică. Datorită efectuării suturilor în apropierea sistemului de conducere, pacienții pot face stop cardiac după chirurgia valvei tricuspide, ceea ce impune inserarea eventuală a unui pacemaker în VD (20% dintre cazuri). CHIRURGIA VALVULARĂ 405 25.3.3. Stenoza și insuficiența pulmonară 25.3.3.1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]