3,688 matches
-
lumea. Apoi/m-am luat pe mine însumi, /m- am sprijinit de cele două maluri/ale fluviului, /ca să le-arăt un pod, /un pod între cornul taurului și iarbă, /între stelele negre ale luminii și pământ, /între tâmpla femeii și tâmpla bărbatului, /lăsând cuvintele să circule peste mine, /ca niște automobile de curse, ca niște trenuri electrice, /numai s-ajungă mai iute la destinație, /numai că să le-nvăț cum se transportă lumea, /de la ea însăși, /la ea însăși. (SOrd, I
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
și cu sufletul ars de remușcări, caut privirea nevinovată, înlăcrimată, a celui ce mă striga cu ani în urmă: „Mamă, ia-mă cu tine!...” Am rămas cu mâna întinsă într-o gară pustie; și un vânt sălbatic îmi biciuiește năprasnic tâmpla albită de așteptare... Vino, doamne, să vezi! Referință Bibliografică: Vino, Doamne, să vezi... / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 898, Anul III, 16 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
VINO, DOAMNE, SĂ VEZI... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363534_a_364863]
-
o schimbare într-o zi de sărbătoare, eu mă-ntreb, ce se întâmplă? dacă nici acel cu coarne nu-i în stare să răstoarne niște hoți făcuți din carne, iar mă-ntreb, ce se întâmplă? și-mi duc degetul la tâmplă: dacă toți porcii din țară, spun așa, doar ca exemplu, în masă, ar fugi afară, undeva pe la arabi, nu ne-ar căsăpi, în templu, popii noștri sfinți și buni ca să aibă, de crăciun, carne macră de români? Referință Bibliografică: eu
EU MĂ-NTREB, CE SE ÎNTÂMPLĂ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363557_a_364886]
-
de mărețe stele, să alungi din mine viforul aprig al durerii să simt clipa de dor, arzând în focul iubirii ... iubitul meu, cu dulci șoapte, acum te chem, să-mi potolești foamea nemărginită de tine, sărutul tău să-mi ardă tâmpla albită de vis, salvează-mi sufletul pierdut în crudul neant. Referință Bibliografică: Noapte de gheață / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 392, Anul II, 27 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Lavinia Niculicea : Toate Drepturile
NOAPTE DE GHEAŢĂ de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362275_a_363604]
-
iată, îmi urmez soarta Însă mă-ntorc cu drag și iar îți deschid poarta. Când vocea ta șoptită mă cheamă în pridvor Izvorul bucuriei din roua ochilor. Imagini de mătase cu tot ce-a fost odată Cu dragoste le porți pe tâmpla-ți azi brumată. Sfioasă-ți lași amprenta ce-ai presărat prin vremuri, Aceeași ți-e iubirea, duioasă, în refrenuri. Pe-o filă de poveste - cu dor în orice ceas - Un zâmbet s-a topit, o lacrimă a rămas... Paula Diana
UN ZÂMBET S-A TOPIT, O LACRIM-A RĂMAS de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362297_a_363626]
-
ducă-n sine neagra smoală, Din primii fulgi...de suferință... Acolo, palma ta Iubite, Să-mi prindă fluturii de noapte- Iubiri ce nu pot fi rostite Și să le ningă-n altă parte, Pe alt meridian mai liber Sub alte tâmple-n rame scrise Mă du pe mine, vânt ce spulber, Te du pe tine, vânt...de vise! Când timpul iernii se dezminte De tot ce-a fost menit să cadă, Îți voi trimite iar cuvinte Din fulgi- Iubire de zăpadă
VÂNT DE VISE de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362408_a_363737]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > VRAJA IERNII Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1433 din 03 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Nori nepăsători se pregătesc De sărbătoarea zăpezii, Din tâmpla cerului pornesc Fulgi exaltând clipa amiezii... Peste tot șerpuiesc pârtii, Ca-n zahăr pașii trosnesc, Se zbuciumă iarna în hârtii, Pe mătase fulgii se-ndesesc. Zborul învelește timpul nou, Neaua, ca un râs, plutește! Peste lume muzical ecou -Zurgălăi sună
VRAJA IERNII de LIA RUSE în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362399_a_363728]
-
foarte îndrăgostită. Face un tur al sălii să se asigure că părinții ei sunt în regulă și să admire ornamentele strălucitoare, cocoțate în cele mai ciudate locuri prin sala de conferințe. - Distrează-te, îi șoptește tata, plasând o sărutare pe tâmpla ei. Sus, la etaj, într-o sală mai mică, pe jumătate cufundată în întuneric, dansează câteva perechi. Cineva o apucă de mână. - Vino, dansează cu mine, n-am avut niciodată ocazia asta! Marcel dansează bine, dar îmbrățișarea lui i se
REVELION de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362406_a_363735]
-
pagini de eseu, fabulă și epigramă. Amplitudinea talentului, spontaneitatea dezlegată de taine l-a făcut ca om și scriitor, să încerce să schimbe o lume meschină, aproape de nesuportat. Asemenea unui degustător de văzduhuri și-a dat de nenumărate ori cu tâmpla de cer, înecând vicisitudinile lumii noastre în lacrima albastră a nemărginirii. A adus pe pământ ouă (dogmatice!) clocite sub aripile creației, trecute prin turbulențele sarcasmului autentic ca un scriitor contemporan. Sub degetele sale fecioria meschinătăților noastre plânge rupându-și corsetul
MIHAI BATOG BUJENIŢĂ – DESTIN CU MODULAŢII DE ARHANGHEL ÎN LUPTĂ CU NEANTIZAREA de IOAN GLIGOR STOPIŢA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362426_a_363755]
-
îmi urmez soarta Însă mă-ntorc cu drag și iar îți deschid poarta. Când vocea ta șoptită mă cheamă în pridvor Izvorul bucuriei din roua ochilor. Imagini de mătase cu tot ce-a fost odată Cu dragoste le porți pe tâmpla-ți azi brumată. Sfioasă-ți lași amprenta ce-ai presărat prin vremuri, Aceeași ți-e iubirea, duioasă, în refrenuri. Pe-o filă de poveste - cu dor în orice ceas - ... Citește mai mult Un zâmbet s-a topit, o lacrim-a rămasCând
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
de tine, iată, îmi urmez soartaînsă mă-ntorc cu drag și iar îți deschid poarta.Când vocea ta șoptită mă cheamă în pridvorIzvorul bucuriei din roua ochilor.Imagini de mătase cu tot ce-a fost odatăCu dragoste le porți pe tâmpla-ți azi brumată.Sfioasă-ți lași amprenta ce-ai presărat prin vremuri,Aceeași ți-e iubirea, duioasă, în refrenuri.Pe-o filă de poveste - cu dor în orice ceas -... XVI. DIAMANTUL CE INIMA NU-L VINDE, de Paula Diana Handra
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
distinctiv al unui caracter demn și luminos care împrăștie în jur bunătate și pace. O anume tristețe și nostalgie se degajă din unele versuri, reflex al amintirilor care nu-i dau pace: „Gândul meu dus spre nicăieri/ mi-apasă greu tâmplele ude/ iar boabele ochilor umbriți/ își caută-n freamătul timpului,/ amintirile/ Tremurul de ieri,/ rămas aninat de-un colțișor/ al sufletului trist,/ unde mugurii abia plesniți/ acoperă goliciunea/ tristei primăveri/ desenate-n contur de șotron/ dă acum anotimpului/ nesfârșitul ecou
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
Ediția nr. 1606 din 25 mai 2015 Toate Articolele Autorului Ritmul acesta de viață accelerat și atât de necontrolabil uneori, ne dă impresia că timpul ne scapă printre degete ca un râu ce curge într-o revărsare ce cade peste tâmple de la o înălțime ce pare să ne afecteze și felul de comportament. Deși se discută mult despre mentalități și modalități de a facilita progesul și nivelul de trai ridicat, trece aproape neobservat fenomenul lipsei decenței din relațiile interumane. Antrenați de
DESPRE DECENŢĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361027_a_362356]
-
aș cum sunt, cu acei ani în plus, cu acele mofturi pe care le dau pe seama "bătrâneții" pentru a ascunde cât de obosit sunt, uneori, gândindu-mă la tine, cu acele gesturi de ștrengar ce nu se asortează cu albul tâmplelor mele... Știu că mă privești și mă alinți ca pe un copil și am simțit, adeseori, grija maternă pentru copilul din mine, ce se manifestă năbădios în acele dulci momente de iubire, în care uităm că existăm pentru toată lumea înconjurătoare
CHEAMĂ-MĂ, IUBITO! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361119_a_362448]
-
articol I. LA CONCRET, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 1606 din 25 mai 2015. Dacă timpul este cea mai abstractă frunză, aș dori să-mi explice cineva ce se află în spatele determinării ei, când se așează imperceptibil pe tâmpla apăsata de gânduri ce vor să se ducă. Când se descâlcesc bine, una cate una, ideile singure, căptușite fiind c-o limpezime de postav, de-și vin în firea lor de nemurire, ca să cuprindă încântarea și soarta cerului cu ea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
de ploi despletite pentru care nu există iertare când o să vii poarta fără poartă se va sparge și va striga la lună să se dea la o parte și voi călca în picioare una câte una toate nopțile albite la tâmplă dând drumul la ușă când o să vii ... Citește mai mult când o să viio să deschid fereastra gutuiuluiși-o rescriu ziua să fieduminicăstând dreaptă ca un șirag de flori albedeasupra tăietorilornu avem apă în casă avem mai multo idee secatădespre noi un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
lăsa aripile să cadă și zboară cu zmeiele legate de câte-o inimă ori de-o idee și le așază în spate până când devin frunze încercând să se potrivească copacilor până când devin sânge încercând să se potrivească inimilor până când devin tâmplă încercând să se potrivească visurilor în ziua aceea sunt atâtea aripi pe jos încât plouă cu cer albastru de singur și un copil aleargă prin aripi alungându-le înapoi la păsări ... Citește mai mult într-o zidin fiecare an păsările
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
păsările au obiceiul de a-și lăsa aripilesă cadăși zboară cu zmeiele legate de câte-o inimăori de-o ideeși le așază în spatepână când devin frunze încercând să se potriveascăcopacilorpână când devin sânge încercând să se potriveascăinimilorpână când devin tâmplă încercând să se potriveascăvisurilorîn ziua aceea sunt atâtea aripi pe josîncât plouă cu cer albastrude singurși un copil aleargă prin aripi alungându-le înapoila păsări... XXIII. ÎNCEPUT ȘI SFÂRȘIT, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1200 din 14 aprilie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
din 25 februarie 2014. ești atât de departe încât și gândul îmbătrânește până la tine uneori se așază să mai privească o floare de cireș din copacul care a fost ori un asfințit cum se veștejește la țărmul unei mări cu tâmple de păsări albe aprinde o lumânare la icoana făcătoare de minuni a primului sărut plătește taxele de a iubi apoi cu tălpile goale cu luna îndoită în formă de dor se duce spre tine pe mine mă cunoaște mă ține
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
știe pune mâna pe umăr și întreabă ... Citește mai mult ești atât de departeîncât și gândul îmbătrânește până la tineuneori se așazăsă mai privească o floare de cireșdin copacul care a fostori un asfințit cum se veștejeștela țărmul unei mări cu tâmple de păsări albeaprinde o lumânarela icoana făcătoare de minuni a primului sărutplătește taxelede a iubiapoicu tălpile goalecu luna îndoită în formă de dorse duce spre tinepe mine mă cunoaște mă ține de mânăîmi dă bomboanemai amare cu câte un pasde
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
un somn binefăcător, ca o transă care ne-a îmbogățit spiritual, o gură de aer prospăt în miezul caniculei românești. Citez unul din aforismele lui Ionuț Caragea și conchid, nu fără urmă de regret: „parcă am visat cu deșteptătorul la tâmplă”. ---------------------------------------------------------------- Notă: Revista virtuală „Cetatea lui Bucur” poate fi accesată la adresa: Revista virtuală „Cetatea lui Bucur” poate fi accesată la adresa: http://cetatealuibucur.wordpress.com/ Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG 31 iulie 2013 Sibiu Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG - O DIMINEAȚĂ CÂȘTIGATĂ, GRAȚIE PUBLICAȚIEI
O DIMINEAŢĂ CÂŞTIGATĂ, GRAŢIE PUBLICAŢIEI VIRTUALE CETATEA LUI BUCUR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361210_a_362539]
-
Ediția nr. 354 din 20 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mi se pare noaptea dacă plouă În somn, că cineva mă strigă Și că alerg după-o verigă, Liantul dintre opt și nouă; Și-atunci întregul univers Îl simt în tâmplă ca un ornic Și lucru-mi este mult mai spornic La armonia unui vers Și-ascult secundă cu secundă Cum bate ritmic darabana Și eu pornesc cu caravana Spre o câmpie mai fecundă Îmi așterne luna în odaie Pulbere de
ŞI DACĂ PLOUĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361250_a_362579]
-
individul care cu un gest reflex mângâia claviatura placată cu fildeș a prețiosului instrument. „Vă place Mozart?” se întorsese brusc musafirul, parcă simțind că el se oprise îndărătul său. Era un om nu prea înalt, cărunt, cu părul stufos în dreptul tâmplelor și cu o privire albastră, spălăcită. Purta o haină gri, cu croială deloc obișnuită, îi reținuse privirea reverul ei lat, având paspoal de catifea neagră. „Mozart?...” bâiguise nedumerit. „Da, Mozart”, îi replicase străinul, cu un zâmbet ironic în colțul buzelor
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
suficient pentru ca mașina să intre în derapaj. Într-o fracțiune de timp îl privise de aproape pe insul care i se ivise ca o piază rea înainte. Era el. Pianistul. Purta redingotă și pe cap o gambetă, de sub care, în dreptul tâmplelor îi țâșneau smocuri de păr coliliu. I se părea chiar că schițează un gest de salut... Apoi mașina se izbise violent de bordura sensului giratoriu, răsturnându-se. Negrul plicului, albul literelor gotice și sunetele grave ale Recviemului i-au mai
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
șuvoi transparent în pătratul chiuvetei. Mă spăl îndelung pe față, pe mâini. - Cine sunt eu? De unde vin? Și unde mă duc? Pot să pictez prea multe măști pe zăpezi, pot să rătăcesc mirări pe străzi tăcute de tei, să aud tâmpla toamnei bătând-mi în fereastră. În oglindă, fratele meu tăcut mă desenează dinăuntru în afară cu fire subțiri. Dintr-o parte, mă privește cavalerul tăcut, cu aripi de fier, nedeschise. Ies repede din camera de gardă și fug în terapie
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]