1,181 matches
-
complet alb, îmi ștergea cu spirt arcadele sparte sau omoplații jupuiți, făceam dragoste. O dată, într-o duminică de toamnă, la dușuri, după meci, a venit Constantin îmbrăcat cu o superbă flanelă albă, îl mai văzusem și în alte dăți dând târcoale pe acolo; Gică Wirth, care juca aripă în echipa adversă, i-a spus : „Mă, pirpiriule, ia dă tu flanela aia, s-o încerc și eu“. Constantin și-a scos flanela și i-a dat-o, Gică Wirth și-a lustruit
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
a mea, ci a Totalității. Ceva ca o memorie adânc îngropată în mine mai încerca zadarnic să-mi sugereze că poate n-o să dureze mult... Pe străzile târzii ale orașului văzuții și mai ales nevăzuții, cunoscuți sau necunoscuți, îmi dădeau târcoale, atrași de jalnica mea stare. și fiecare ținea să-mi trimită câte un semn, o vorbă sau măcar un nume. Mai întâi Agrippa, cu gluma lui echivocă. Semn al eșecului, nesigur ca toate semnele, dar suficient ca să clatine toate trestiile
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
vîndut...o casă cu tot locul...ce iaste pe Podul Hagioaei”. Nu știu cum se întâmplă, dar când rămân singur cu gândurile mele, îmi vin în minte fapte mai puțin limpezi pentru mine, scrise în zapise. Și de această dată îmi dă târcoale un zapis care arată cum se poate „cumpăra” un loc în „pomelnicul” unei biserici. Pentru că nu-mi este deloc limpede dacă-i drept sau nu acest fapt, îl întreb pe bătrân: Părinte, fii bun și tălmăcește-mi și mie cum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de-a lungul vremii, el o ajută să intre în rezonanță cu peștera, cu pădurea în care locuiește, cu cerul pe care îl privește în fiecare dimineață și seară, cu vântul, zăpezile, ghioceii, cu veverițele și cu lupii care dau târcoale peșterii în serile lungi de iarnă. Uneori se naște o zarvă de nedescris în jurul ei, nu poate să mai cânte, nu mai aude sunetele, acestea nu-i mai pătrund în trup, nu o mai emoționează. În acele momente știe că
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
dată când s-a întors acasă. Durerea din ultima vreme este atât de mare, încât i se face greață de ea însăși, de viață, de toate câte le vede în jur. Se consideră foarte puternică, dar gândul sinuciderii îi dă târcoale, i se pare o soluție, nu mai poate îndura durerea insuportabilă care i s-a instalat în coșul pieptului. Greața îi cuprinde toată ființa, o simte ca pe ceva iremediabil, ca o apă care îi macină măruntaiele, natura și oamenii
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să îl vadă pe Alex, se va plimba cu noua lui iubită printre oficialități, știa cât de bine se simte în acest rol, își acordează vioara în timp ce simte cum i se lichefiază trupul, o frică îngrozitoare de moarte îi dă târcoale, Aide intră în sală, frumoasă, cu zâmbetul acela amar peste care și-a lipit o mască senină, foarte convingătoare, chiar pare senină, numai că seninătatea ei e de suprafață, exact ca cinismul lui Sandei, două prietene, două femei rănite profund
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
a cuiva. I se păru, mai întâi, că vietatea înaltă care creștea, apropiindu-se de ei, nu era decât o plăsmuire diafană de ceață. Zefirul, însă, începu să se zbenguie cu veselie, mișcând florile cu subțiratice stamine aurii, dându-i târcoale acestei făpturi, ce obținu în luminiș înțelesul de femeie foarte tânără, cu brațe rotunde, cu profil de vioară și cu un gât atât de prelung, cum numai girafele îl pot avea. De la umeri până sub bărbie, grumazul delicat îi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de marmură, fierbătorii de vopsele și alți alcătuitori de vrednice bresle. Profitând de învălmășeala dintr-o distilerie renovată, greierele-viorist o luă razna pe străzile rectangulare ale Cetății furnicilor, adulmecând din mers havuzurile cu jocuri de apă de la răscruci și dând târcoale zbenguielilor cuminți ale copilelor-furnici. Se trezi bătut pe umăr de aceeași furnică tânără, care îl studia mustrător cu ochi albaștri de cobalt: Hei, prietene-cântăreț, de ce-ți părăsești stăpânul? Pe dată, greierele-viorist o repezi cu semeție: Care stăpân, subțiratico? Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Ștefan voievod...Nu mi-a fost greu să-i învăț feleșagul...Iată-l - aflat la plimbare, stând de vorbă cu boierii din suita lui: De o bucată de vreme am băgat de seamă cum un popă bătrân de când lumea dă târcoale mereu curții noastre domnești. Știe careva dintre voi ce caută acest popă? Apoi, măria ta, am cam oblicit eu ce caută popa Ioil - că așa îl cheamă - a vorbit logofătul cu oarecare fereală. Ce caută popa, logofete? Ce ai oblicit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Duca vodă. Iar Ducavodă dacă au audzit că este așe, îndat-au început a suspina și a plânge cu amar.” „ Acestea erau lacrimi de pocăință, venite, însă, prea târziu, dragule”. Caut să mai citesc ceva, dar simt că oboseala îmi dă târcoale. Îmi reazem fruntea în palmă... „Așa-i că ai cam obosit, fiule?” aud vocea bătrânului, cu inflexiuni părintești. Așa-i, părinte, dar nu mă dau bătut - m-am grozăvit eu. „Atunci îi bine.” „ Cum să te dai bătut, conașule? Unde
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Gaston luând-o de aripi fără s-o strivească, l-a cuprins o furie fără margini. — Ipocritule! Endō i-a smuls-o din mână și a strivit-o fără milă cu perna. Cât mai ai de gând să-mi dai târcoale? Chiar vrei să mă urmărești pas cu pas? — Endō-san... bolnav. Spun la revedere când vă faceți bine. Văzând că n-are de gând să-i facă nici un rău lui Kobayashi, singura lui datorie era, gândea el, să-l îngrijească pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
care avea la ușă plăcuța pe care scria „Topograf“, alerga prin tot orașul ca un șobolan. Deservea multă lume. Studia registrul, compara datele înregistrate cu cele reale și stabilea prețul pentru cumpărător. Dădea informații și speculanților de pământ care dădeau târcoale regiunii Tōhoku, gata să cumpere și munți întregi dacă afacerea se dovedea rentabilă. Endō îl asemuia pe Kobayashi, în chimonoul său bej uzat, alergând pe la instituții guvernamentale, secții financiare și agenții imobiliare, cu un șobolan care scotocea după mâncare. Vecinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
intestinale. Am ezitat Îndelung dacă să cumpăr revista sau nu și În cele din urmă am renunțat, deoarece Într-un orășel mic de provincie ca acela vestea că am cumpărat așa ceva s-ar fi răspândit În câteva clipe. Am dat târcoale de mai multe ori prin fața anticariatului, dar tot n-am avut curajul să cumpăr revista. Ei bine, am regretat asta vreo douăzeci de ani de atunci Încoace. La fel cum Îmi doresc acum să mănânc un bentō din acelea obișnuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
nu sânt nebun? Ei bine, eu nu sânt în stare să urmez exemplul nebunilor lui Shakespeare care spun adevăruri, greu de suportat altfel, printre tumbe și plecăciuni. Amintiți-vă: își pun făină pe obraz și ne avertizează că moartea dă târcoale. La nevoie, cu puțin efort, și eu aș reuși să fac niște giumbușlucuri. Dar altceva mă împiedică să semăn nebunilor lui Shakespeare. Nu pot să fac giumbușlucuri și, în același timp, să spun un adevăr, aici e buba. Nu pot
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
pledoarie. Pe măsură ce scormoneam în spuza amintirilor, reînvia, ce-i drept, și vechea mea pasiune justițiară. Atunci mă înflăcăram. Continuam și noaptea, la lumina chioară a becului din sala de așteptare. Afară se auzea vântul, ca un bețiv ce da întruna târcoale gării. Prin geamul murdar se vedeau stelele, dar căldura rămânea înăbușitoare. Aceeași febră existase în atmosferă și în 9, 10 Thermidor. Stranie coincidență, nu? Văzîndu-mă că scriam, Eleonora mă privea mirată. Se învîrtea în jurul meu, mă întreba. Până la urmă a
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
huiduită, nici să am după aceea remușcări. Nu văd decât o singură scăpare. Să le oferim celor însetați de spectacol un alt proces. Și pe cine am putea judeca în chip adevărat aici? Doar pe noi. Te simt cum dai târcoale și mă privești încruntat. Îți imaginezi că mă joc? Ei, află că nu mă joc. Începe "procesul mangustelor imperfecte"... Dealtfel, eu nu fac decât să-l continui. Dumneata l-ai început. Crezi că n-am înțeles? După cum observi, m-am
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
nevătămat! - și în preajma Teatrului. A Cazinoului. Superstițiile fac parte din viața Stațiunii. Darling se jură că, uneori, spre ziuă, Astrologul încearcă ușa Pensiunii. Mă surprinde Romancierul, care povestește prin toate cafenelele că l-a zărit - în vreo două rânduri - dând târcoale casei mele! Imaginație înfierbântată, crede că viața e ca-n cărți; și-apoi, ce căuta scribul ăsta, noaptea, să bată, dintr-odată, drumurile, departe de bârlog? Cred că iscodește. Diseară, vor fi dublate gărzile; vor împușca, după prima somație, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
a denumit Bob. La început cățelul nu asculta de stăpânul său și a înhățat o găină, pentru care a fost pedepsit. De atunci Bob nu se mai atinge de găini, pui sau curcani. Iar aceștia s-au obrăznicit și dau târcoale la castronul lui de mâncare tot mereu. - Uneori câinii sunt mai răbdători decât găinile. - Așa-i, zise Mama Nor. Acel om avea trei câini și fiecare are povestea lui. - Spune-mi te rog, mai avem timp destul până ne culcăm
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Ce tot spui dumneata, mătușă? BABA LUȚA: Spune ea bine... Tu, fată hăi, tot ești vadană... BABA SAFTA: ... și gura lumii n-o astupă decât pământul! Unii și alții au început să clămpănească pe la dosuri cum că-ți cam dă târcoale ba jandarul Traian, ba dascălul Pitac, ba mai știu eu cine... BABA RADA: Așa că dacă se proțăpește cuvioșia sa aici, gata, le-ai pus pumnul în gură la toți! BABA FIRA: Apoi da! Și nici în pagubă nu poți fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Nu-i nimic, i-am zâmbit, așezându-mă pe un taburet în fața fotoliului în care stătea Sarah. — Vineri, când unul dintre oamenii mei a vorbit cu tine, Sarah, i-ai spus că îți amintești că ai văzut un bărbat dând târcoale pe lângă școală, cu vreo două luni în urmă. Așa este? Ea aprobă din cap. — Aș vrea să încerci să-mi povestești tot ce îți poți aminti despre el. Fata își roase o unghie o clipă și apoi se uită la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
sigur de asta. De unde știți? Pentru că știu cum lucrează detectivii particulari. Nu le place să meargă imediat după poliție și să pună aceleași întrebări. De obicei, le place să se îndrepte spre un lucru din cealaltă parte. Să îi dea târcoale un pic înainte de a vedea o portiță. — Așadar credeți că acest Rolf Vogelmann e suspect? — Da, cred. Destul încât să pun pe cineva să stea cu ochii pe el. Ea înjură din nou, mult mai tare decât prima dată. — Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
verighetă — verificare obligatorie, dar neconcludentă — și alte cinci minute să constate că nu avea prietenă. — Nu ai o prietenă? se alintase Emmy dându-și seama, dar nepăsându-i că prea se pisicește. Probabil că sunt atâtea fete drăguțe care dau târcoale kibbutzului tău. Rafi a râs, iar Emmy a știut atunci că avea să se culce cu el. Ceea ce a și făcut în noaptea aceea, și în dimineața următoare, și în seara următoare. Făcuseră dragoste de exact șase ori în ultima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
măcar o clipă, privirea. Nu era bine; s-ar fi salutat doar. Ce să-i spună? Îl va căuta pe Lars În zilele următoare În Christiania, Îi va vorbi. Libertatea din Christiania, aproape nemărginită, era totuși supravegheată; poliția dădea mereu tîrcoale; nu abuza, dar nici Îngăduitoare nu se arăta, era un fel de care pe care mocnit, oricînd putea să izbucnească o dispută deschisă, violentă, fuseseră destule. Ani de zile se tot Încercase desființarea iadului; Copenhaga ar fi Însemnat să ajungă
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
la ușă chiar, s-ar fi scuzat apoi, spunînd că a greșit apartamentul; l-ar fi văzut pe fiu cum arată, l ar fi recunoscut apoi pe stradă, privindu-l, În cîteva rînduri, din mers. Thomas ar fi tot dat tîrcoale prin preajmă sau ar fi stat mai tot timpul Într-unul dintre barurile din apropiere, uitîndu-se mereu pe geam. La Vinales, de pildă, unde și băuse un pahar cu gin, fereastra era mereu deschisă, pervazul era folosit de clienți drept
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
da, ar fi fost o posibilitate, dar nici cum arătau mama și tatăl băiatului - de ce tată? - nu știa, pentru a-i evita, dacă s-ar fi nimerit să se ivească, tocmai atunci, vreunul dintre ei. Nici să dea prea mult tîrcoale locului nu era bine, ar fi bătut la ochi. Sigur. Un bărbat cu statura și Înfățișarea lui Thomas era privit, oriunde, cu un plus de atenție. Un client al hotelului din preajmă, desigur, și-ar fi zis mulți, dar, În loc să
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]