955 matches
-
grafică, Mediaș 1994 - Expoziție personală de colaje pe teme mitologice, Bremen, Achberg, Stuttgart - Germania. 1995 - Participare cu sculptură la Expoziția concurs Art’95, New York - SUA - Invitat la Salonul de pictură și sculptură “Chevalet Foseen” - Franța - Expoziție de sculptură și pictură, Târnăveni - Participare la Bienala de desen a UAP, Arad - Invitat la Salonul de Arte, Nyon - Franța - Restaurare de obiecte de cult, Reghin, Blaj - Ilustrare cu grafică religioasă, Revista “Unirea” Blaj 1996 - Expoziție de grafică la Simpozionul Învățământului Catolic OIEC, Sibiu - Expoziție
Adrian Matei () [Corola-website/Science/308344_a_309673]
-
acetatul de vinil, vinilacetilena, nitrilul acrilic. Se folosește de asemenea la sudura oxiacetilenică și la iluminat. Acetilena se păstrează În tuburi sub presiune. În 1962, în R.P.R. se fabrica la Râșnov din gaz metan, iar la Turda (reg. Cluj) și Târnăveni (reg. Mureș) din carbid. Acetilena poate suferi reacții de polimerizare, pentru a se obține compuși ciclici: benzenul (prin trimerizare) și ciclooctatetraena (prin tetramerizare): Acetilena este foarte periculoasă, deoarece este reactivă și se aprinde ușor, datorită legăturilor triple (dintre atomii de
Acetilenă () [Corola-website/Science/303073_a_304402]
-
ultimele decenii datorită existenței unei game largi de materii prime existente în țară: cantități de sare, sulf, potasiu, lemn de rășinoase, stuf, gaz metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a sării s-a dezvoltat la Borzești, Băile Govora, Râmnicu Vâlcea, Târnăveni și Giurgiu. Acid sulfuric se produce la Baia Mare, Zlatna, Copșa Mică, Turnu Măgurele, Valea Călugărească și Năvodari. Industria petrochimică produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la Brazi și Borzești, mase plastice la Ploiești, Făgăraș, Brazi, Borzești, Pitești, fire și fibre
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
detergenți. În cadrul industriei materialelor de construcții se produce ciment, sticlă și articole din sticlărie, ceramică pentru construcții, prefabricate, var. Principalele întreprinderi de ciment se află la Bicaz, Brașov, Fieni, Comarnic, Turda. Sticlă se produce și se prelucrează la București, Mediaș, Târnăveni, Dorohoi, Turda, Avrig, Calarasi. Industria de prelucrare a lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. În combinatele de prelucrare a lemnului se produc plăci aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobilă. Cele mai importante unități se află în zonele montane și submontane, la
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
mutată în orașul Turda, pentru a supraviețui perioadei de ocupație ungurești. La cererea Inspectoratului Județean de Cultură Mureș statuia a fost restituită în anul 1991 municipiului Târgu Mureș. Dar, de la Turda, statuia a fost dusă mai întâi la Combinatul Chimic Târnăveni, unde i s-a făcut o cosmetizare necesară, după zeci de ani de amplasare într-un mediu poluat (ciment, praf etc.). La montarea ei pe soclul din fața Palatului Administrativ din Târgu Mureș la data de 30 noiembrie 1991 au ajutat
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
a făcut o cosmetizare necesară, după zeci de ani de amplasare într-un mediu poluat (ciment, praf etc.). La montarea ei pe soclul din fața Palatului Administrativ din Târgu Mureș la data de 30 noiembrie 1991 au ajutat și specialiști din Târnăveni (Victor Cristea, Virgil Zăhan ș.a.).
Statuia Lupoaicei din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/304306_a_305635]
-
italian, în România au mai fost instalate în următoarele orașe și sate replici (confecționate în România) după statuia Lupa Capitolină: Alba Iulia, Blaj, Brad, Brașov, Constanța, Cristeștii Ciceului, Dej, Galați, Iernut, Leșu, Luduș, Maieru, Năsăud, Săcele, Satu Mare, Sighișoara, Târgu Mureș, Târnăveni, Toplița, Turda, Zalău. Statuia Lupoaicei din București este, după Robert Bălan, "cea mai nomadă dintre toate statuile lupoaicei și dintre toate statuile capitalei, soartă ciudată pentru un asemenea simbol identitar al poporului Român", ea fiind mutată nu mai puțin de
Lupa Capitolina () [Corola-website/Science/304307_a_305636]
-
medie este de 100 loc/km² cu diferențe între centru (mai mică) și margini (peste medie). Agricultura este o acțiune foarte răspândită în Depresiunea Transilvaniei.Cultura plantelor: cereale, plante technice (sfecla de zahăr, in, cânepă), legume, viță de vie (Alba-Iulia, Târnăveni, Lechința). Creșterea animalelor: bovine, ovine, porcine, păsări. S-a dezvoltat în principal pe baza resurselor de gaz metan și sare. Depresiunea este străbătută de o rețea densă de căi ferate și rutiere orientate predominant de-a lungul culoarelor de vale
Depresiunea colinară a Transilvaniei () [Corola-website/Science/312480_a_313809]
-
matematică. În prezent antrenează echipa Gaz Metan Mediaș, pe care a mai antrenat-o în perioada 2007-2013. În cariera de jucător de fotbal a evoluat pe postul de atacant pentru echipele CS Gaz Metan Mediaș, Unirea Alba Iulia și Chimica Târnăveni. Și-a început cariera de antrenor la Chimica Târnăveni, spre finalul ediției 1999-2000 a Diviziei B, când a condus aceasta echipă din postura de antrenor-jucător. În 2007 a devenit antrenorul echipei Gaz Metan Mediaș. Cele mai răsunătoare succese ale lui
Cristian Pustai () [Corola-website/Science/312979_a_314308]
-
care a mai antrenat-o în perioada 2007-2013. În cariera de jucător de fotbal a evoluat pe postul de atacant pentru echipele CS Gaz Metan Mediaș, Unirea Alba Iulia și Chimica Târnăveni. Și-a început cariera de antrenor la Chimica Târnăveni, spre finalul ediției 1999-2000 a Diviziei B, când a condus aceasta echipă din postura de antrenor-jucător. În 2007 a devenit antrenorul echipei Gaz Metan Mediaș. Cele mai răsunătoare succese ale lui Pustai la conducerea lotului Gaz Metan au fost: promovarea
Cristian Pustai () [Corola-website/Science/312979_a_314308]
-
funcțiune a lucrărilor și realizarea indicatorilor s-au finaliza în anii 1988-1989. Acumularea se încadrează în clasa a II-a de importanță, corespunzător obiectivului de apărat și scopului propus, respectiv apărarea împotriva inundațiilor a zonelor din aval și a orașului Tîrnăveni. De remarcat faptul că atât în perioada respectivă cât și după umplere, au existat mari divergențe de opinie referitoare la utilitatea acumulării, fiind contrapuse două argumente majore: utilitatea acumulării din punct de vedere al atenuării viiturilor și realizarea unei rezerve
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
majore de apă, respectiv consecințele socio-umane ale inundării localității Bezidul Nou. Acumularea BEZID a fost dimensionată și realizată cu scop complex, pentru atenuarea undelor de viitură frecvente pe pârâul CUȘMED și pentru alimentarea cu apă industrială și potabilă a orașului Tîrnăveni. Lacul a fost realizat la capacitatea totală de 31 milioane m, obținându-se în aval efecte deosebit de importante pentru dezvoltarea economico-socială a zonei limitrofe Tîrnavei Mici: - se asigură sporirea debitului de apă captată în orașul Tîrnăveni, de la 0,4 mc
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
și potabilă a orașului Tîrnăveni. Lacul a fost realizat la capacitatea totală de 31 milioane m, obținându-se în aval efecte deosebit de importante pentru dezvoltarea economico-socială a zonei limitrofe Tîrnavei Mici: - se asigură sporirea debitului de apă captată în orașul Tîrnăveni, de la 0,4 mc/s la 2 mc/s cu asigurarea de 97%; - împreună cu acumularea nepermanentă Bălăușeri și îndiguirea orașului Tîrnăveni, se apără contra inundațiilor orașul și platforma sa industrială; - asigură instalarea unei microhidrocentrale de 60 kW putere și 0
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
deosebit de importante pentru dezvoltarea economico-socială a zonei limitrofe Tîrnavei Mici: - se asigură sporirea debitului de apă captată în orașul Tîrnăveni, de la 0,4 mc/s la 2 mc/s cu asigurarea de 97%; - împreună cu acumularea nepermanentă Bălăușeri și îndiguirea orașului Tîrnăveni, se apără contra inundațiilor orașul și platforma sa industrială; - asigură instalarea unei microhidrocentrale de 60 kW putere și 0,7 Gwh producție de energie; Volumul total al acumulării BEZID este de 31 mil.m de apă, din care: - 14 mil.
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
etnii sau mai multor națiuni. Pe de altă parte, indivizii aparținând unei aceleiași etnii sau unei aceleiași națiuni au caracteristici culturale diferite: de exemplu, dansurile populare românești diferă în funcție de zonele cultural-istorice (românii din Transilvania au dansuri precum ponturi, feciorească sau târnăveană din familia verbunkului dansat în mare parte din Europa Centrală, dar nu au dansuri precum sârba, care este dansată de românii de la sud de Carpați și de comunități vorbitoare a mai multor limbi pe ambele maluri ale Dunării); un alt
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
Brâncovenești) • (Călugăreni) • (Călușeri) • (Cecălaca) • (Ceuașu de Câmpie) • (Chețani) • (Citau) • (Cristești) • (Cornești) • (Criș) • (Daia) • (Gălești) • (Glodeni) • (Gogan) • (Gurghiu) • (Iernut) • (Ivănești) • (Lechința) • (Loțu) • (Măgherani) • (Morești) • (Moșuni) • (Ogra) • (Ormeniș) • (Papiu Ilarian) • (Reghin) • (Saschiz) • (Sângeorgiu de Mureș) • (Seleuș) (Stejărenii) • (Șaeș) • (Șapartoc) • (Sfântu Gheorghe) • (Tăureni) • (Târnăveni) • (Tușinu) • (Țigmandru) • (Valea Rece) • (Viilor) • (Voiniceni) (Zău de Câmpie) • (Bobota) • (Bocșa) • (Bulgari) • (Cosniciu de Jos) • (Crasna) • (Crișeni) • (Cuceu) • (Doh) • (Fetindia) • (Gârbou) • (Hereclean) • (Jac) • (Panic) • (Pericei) • (Port) • (Rogna) • (Sâncraiu Silvaniei) • (Zalău) • (Apoldu de Sus) • (Ațel) • (Boarța) • (Brateiu) • (Copșa Mică) • (Cristian) • (Curciu
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
încorporate regiunii Brașov. Reședința regiunii a fost la Târgu Mureș, iar teritoriul său cuprindea o suprafață similară cu cea a actualelor județe Harghita și Mureș. Două raioane, care până în 1952 aparținuseră regiunii Mureș, locuite în majoritate de români (Luduș și Târnăveni), trec de la regiunea Cluj la Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, iar două raioane, cu populație majoritar maghiară, Târgu Secuiesc și Sfântu Gheorghe, cu 85,3% și respectiv 90,2% maghiari conform recensământului din 1956, care între 1950-1952 aparținuseră regiunii Stalin, trec la
Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară () [Corola-website/Science/314079_a_315408]
-
Prăjești, str. „”, județul Bacău. Este fiul lui Costachi Parascan și al Mariei (decedată în 1945), ambii răzeși agricultori. Studii: Școala Primară în satul Prăjești, com.Măgirești (1950-1954), Școala Elementară în Măgirești (1956-1959). Urmează apoi Școala Profesională de Chimie în orașul Târnăveni, jud. Mureș (1959-1962), finalizându-și studiile liceale la Liceul Teoretic din Tg.Ocna și Onești, jud.Bacău (1962-1966). În perioada 1967-1972 este student al Facultății de Filologie, Secția Română-Italiană, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, terminând ca Șef de
Constantin Parascan () [Corola-website/Science/314256_a_315585]
-
Obuziere de munte. În iarna anului 1945, în luptele de la poalele Munților Bükk, este grav rănit și moare într-un spital de campanie din Cehoslovacia. 11. Ioan Coman, născut în 1921, își satisface stagiul militar în Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni și este luat prizonier, după 23 VIII 1944, în satul Jitov de lângă Piatra Neamț. A fost deportat în lagărele din Uzman, Voronej (lagărul nr. 3) și din Asia, de unde nu se mai întoarce. 12. Ioan Comșa, născut în anul 1921, efectuează
Cei 42 de eroi din Crăciunelu de Jos () [Corola-website/Science/317966_a_319295]
-
în satul Jitov de lângă Piatra Neamț. A fost deportat în lagărele din Uzman, Voronej (lagărul nr. 3) și din Asia, de unde nu se mai întoarce. 12. Ioan Comșa, născut în anul 1921, efectuează stagiul militar (1941-1942) la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. În perioada 1942-1944 participă la acțiunile militare de pe frontul de est, iar la 23 VIII 1944 a fost luat prizonier de sovietici. A fost deportat, inițial, în lagărul de la Uzman, iar apoi în cel de la Voronej, unde moare. 13. Vasile
Cei 42 de eroi din Crăciunelu de Jos () [Corola-website/Science/317966_a_319295]
-
călare din Dumbrăveni (1933-1934). Moare în toamna anului 1944, pe drumul dintre Cistei și Mihalț după ce tancul sovietic pe care călătorea s-a răsturnat. 32. Gheorghe Roșian, născut în 1922, efectuează stagiul militar, în 1942, la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. Începând din anul 1943, participă la operațiunile militare de pe frontul de est, fiind dat dispărut. 33. Alexandru Sârbu, născut în 1916, își satisface stagiul militar în cadrul Escadronului 3 Vânători călare din Dumbrăveni, în perioada 1936-1937. A participat - din iunie 1941
Cei 42 de eroi din Crăciunelu de Jos () [Corola-website/Science/317966_a_319295]
-
parte a fost încercuită la Stalingrad, iar ultima știre despre el a fost furnizată de Crucea Roșie Germană, la 12 XII 1942. În final a fost dat dispărut. 37. Gligor Urian, își satisface stagiul militar în Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni, cu care participă la luptele date pe frontul de est. În anul 1944 a fost luat prizonier și moare într-un lagăr din U.R.S.S. 38. Iulian Urian, născut în 1916, urmează stagiul militar în Regimentul 91 Infanterie din Alba
Cei 42 de eroi din Crăciunelu de Jos () [Corola-website/Science/317966_a_319295]
-
91 Infanterie din Alba Iulia, cu care ajunge pe front. Moare în anul 1942, în luptele din Munții Caucaz. 39. Nelu Urian (fratele lui Gligor și Iulian Urian), născut în 1923, își efectuează stagiul militar la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. În intervalul 1943-1944 a participat la operațiunile militare de pe frontul antisovietic, iar după 23 VIII 1944, la cele de pe frontul antihitlerist. Cade eroic în iarna anului 1945, în confruntările din Munții Tatra. 40. Gheorghe Vestemean, născut în 1920, își desfășoară
Cei 42 de eroi din Crăciunelu de Jos () [Corola-website/Science/317966_a_319295]
-
militare de pe frontul antisovietic, iar după 23 VIII 1944, la cele de pe frontul antihitlerist. Cade eroic în iarna anului 1945, în confruntările din Munții Tatra. 40. Gheorghe Vestemean, născut în 1920, își desfășoară stagiul militar la Regimentul 82 Infanterie din Târnăveni. În august 1944 este făcut prizonier și deportat, pe rând, în lagărele de la Uzman și Voronej (lagărul nr. 3). În anul 1945 a fost mutat într-un lagăr necunoscut de unde nu s-a mai întors. 41. Ioan Vestemean, născut în
Cei 42 de eroi din Crăciunelu de Jos () [Corola-website/Science/317966_a_319295]
-
Iuliu Moldovan (n. 30 august 1956, Târnăveni) este un artist plastic român. Artistul pictează de la vârsta de 12 ani, arta plastică fiind pentru el un mod de viață, suportul său existențial. La această vârstă încearcă studii după natură, peisaje, naturi statice neîncercând a reproduce după mijloace fotografice
Iuliu Moldovan (pictor) () [Corola-website/Science/317992_a_319321]