3,451 matches
-
făcea pe gentleman-ul de Piccadilly cu vânzătorii polonezi; era aproape tot timpul gata să izbucnească în hohote fericite și violente, relaxate, cu riduri mari, termale, de fericire urâtă pe fața lui roșie. Când reușea să stoarcă câțiva dolari de la taică-său paria pe cai; dacă avea noroc, îmi făcea cinste cu o cină cu grătare și trabuce. Mă învârteam și în jurul altor soiuri de oameni. Unii de pildă citeau niște cărțoaie în germană sau franceză și știau pe nevăzute manualele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
ușor gangsterilor să mă ia drept unul de-al lor. Și un hoț pe nume Joe Gorman a început să îmi spună de un jaf. Nu i-am zis nu. Gorman era foarte deștept, chipeș și zvelt, priceput la baschet. Taică-său, care avea un magazin de umflat anvelope, o ducea binișor, și nu ar fi avut motive să fure. Dar avea un cazier bine garnisit cu furturi de mașini și fusese închis la St. Charles de două ori. Acum avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
departe de casa lui Coblin, și trebuia să fim trei pentru treaba asta. Al treilea era Bulba Marinaru’, vechiul meu coleg de vestiar care-mi furase caietul de chimie. Ăla știa că nu ciripesc. Gorman avea să ia mașina lui taică-său ca să avem cu ce-o șterge. Urma să intrăm în magazin prin fereastra din pivnița din spatele casei și să curățăm tot raftul cu genți. Bulba urma să le ascundă și după aia un tăinuitor, un tip Jonas, de la sala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
toată viața. Dar am familia mea, și am sentimentul că... Nătângule! mi-a spus doamna Renling. Ce familie? Ce familie? Păi, mama, frații mei... Și ce-are una de-a face cu alta? Aiureli! Spune-mi și mie unde e taică-tău...! Asta n-aș fi știut să spun. Nici măcar nu știi unde e. Augie, nu fii prost. O familie adevărată reprezintă ceva, are ceva de oferit. Renling și cu mine o să fim părinți buni pentru că avem ce să-ți dăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
atrăgătoare, ți-am spus. Poate un pic cam voinică. O chema Charlotte Magnus. Magnus? Nu scria asta pe camionul care îi livra lui Einhorn cărbuni? Da, ăla-i unchi-său, e băgat în afacerea cu cărbuni. Are câmpuri întregi. Și taică-său are proprietăți întregi. Hoteluri. Și tot felul de prăvălioare. O să cer și eu o parte ca zestre. Văd că te-ai gândit la toate. Sigur. Lasă că-ți fac și ție un rost. Ce, vrei să zici că trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
putut să fiu perfect fericit împreună cu Willa și să trăiesc toată viața într-un orășel de provincie dacă aș fi avut șansa s-o fac. Sau, oricum, asta e ceea ce-mi spun acum uneori. Mimi era din Los Angeles. Taică-său fusese actor în filmele mute. Vorbea de el de câte ori voia să ne explice cât de tare ura englezii. Venise inițial la Chicago să studieze, dar fusese exmatriculată pentru că încălcase limitele decenței în holul de la Greene Hall. Era făcută să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
mi-o mențin, o mașină pe care s-o conduc, bani de cheltuit, haine de purtat, și eram în situația de a mă conforma acestor lucruri înainte de a-mi da seama dacă îmi plăcea să le am sau nu. Chiar dacă taică-său încerca să ne surprindă la două dimineața în timp ce ne pipăiam, acest lucru se întâmpla într-un mare conac, și era greu să crezi că n-are dreptate când se aprindea lumina și îl vedeai că se repede morocănos asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
întuneric, dar nu cred că am făcut mare pagubă. Atunci luăm mașina mea în seara asta, mi-a spus. Și am să conduc eu. Probabil tremuri încă din cauza accidentului. Așa că am luat mașinuța ei, pe care abia i-o cumpărase taică-său, și ne-am dus la petrecerea din North Shore; am parcat-o după aceea într-unul din marile sectoare de umbră de pe lângă templul Bahai, ca să ne mângâiem, să ne îmbrățișăm și să tremurăm la baza acelui delușor religios înconjurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
dracu! Mă duc și eu unde mi se spune și fac ce-mi spun. Știam că îi murise mama; că, șchiopătând și corpolentă, se scufundase într-un coșciug și coborâse în mormânt. Dar cu ceilalți ce se întâmplase oare? Și taică-tău? — Se poartă în continuare ca un neisprăvit. S-a însurat din nou după ce-a murit Mama. A reieșit că avea pe cineva de patruzeci de ani, la țară. Ce spui, măi frate? I-a făcut Mamei opt plozi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
frate? I-a făcut Mamei opt plozi, iar femeia aia avea și ea patru de la bărbatu-său, în timp ce amândoi suspinau unul după altul. Când a rămas văduvă s-au luat. Ce e, ești surprins? Păi, sigur. Mi-aduc aminte că taică-tău era mereu pe-acasă. Ei, uneori trebuia să se ducă în Cartierul de Vest, și când se ducea avea un permis pe linia de tramvai de pe Strada Șaisprezece, așa că se folosea de el. Hai, nu te mai lua de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
avem din toate felurile. Între timp, ignorându-ne, Mildred continua să bată la mașină. Einhorn nu mi-a răspuns; am crezut că se oprise din cauză că apăruse Arthur din aripa cu bucătăria, pentru că autoritatea mentală a lui Arthur îl făcea pe taică-său să ezite uneori să își exprime opiniile. Dar de data asta nu era cazul. Arthur a intrat doar o secundă, însă era eveident că toată nervozitatea și supărarea lui Einhorn erau din cauza lui. Într-un pulover negru, cu umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
mă-nțelegi. Păi nu ți-a povestit Arthur nimic despre ea? Nu se poate vorbi despre așa ceva cu el. Nu-i stă lui mintea la d-astea. I-am spus: Mă întreb dacă ai înțeles cum trebuie ce-i face taică-său. Lui Einhorn i-a fost foarte greu să accepte ce s-a întâmplat. Arthur era speranța lui. La fel și pentru Tillie. Iar acum e alt motiv pentru care se simte ratat, îl asociază cu vremurile grele de Criză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
fi dat seama că se decisese deja în ceea ce-l privea pe Arthur. Era omul ei. Lasă că-l scot eu la liman, mi-a spus ea. Acum se duce la doctor, și când scapă de necaz, o să plece de la taică-său. Cu copilul? Nu. O să plătească pe cineva să aibă grijă de el. Ce crezi? Doar n-o să facă el pe bona numai din cauza apucatei ăleia? Păi dacă i-ar fi dat niște bani, poate că avea ea grijă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
din pat, unul lângă altul, goi cum eram, și să îl privim umblând ca un șoricel printre florile uriașe. Apoi apărea fiu-său, deja pieptănat, palid, plictisit; intrând cu ghetrele în roua florilor, se apleca și-i săruta mâna lui taică-său. Și apoi ieșeau și cele două fetițe, ca niște tortulețe albe, și mama lor cea pufoasă. Toți duceau mâna moșulețului la gură. Asta ne oferea un motiv de mare plăcere. Apoi se așezau sub un copac și erau serviți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
de un loc de muncă, avea un tată bogat, iar Talavera era și sportiv pe deasupra. I-am spus Theei: Nu cred că tipul ăsta mă înghite. Ei și? mi-a răspuns ea nepăsătoare. Nu facem decât să închiriem cai de la taică-său. Pentru Caligula am încercat întâi un măgăruș, dar deși stătea cu gluga pe cap în șa și se ținea bine, măgarul era înnebunit de groază și își păstra capul rigid. Apoi am încercat cu cai, dar și aceștia mureau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Hai să ne căsătorim,“ și ea a dat pur și simplu din cap că nu. Apoi mi-am adus aminte cum odată, înfricoșată de spectrul unei sarcini, lăsase să-i scape cât de frică îi era să îi mărturisească lui taică-său că eu eram tatăl. Unde la început acest lucru mă dezamăgise și apoi mă sâcâise nespus, acum mă făcea să mă simt foarte îndurerat. Pentru că vedeam de bună seamă lucrurile și din perspectiva ei, cum e una să umbli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
din jocul de cărți. Dacă n-ar mai juca nimeni cu el, mâine ar fi pe ajutor de șomaj. La fel și nevastă-sa. Ea joacă prin toate hotelurile luxoase. Iar ăstălalt, de stă acolo, p-ăsta îl cheamă Goonie. Taică-său are o fabrică de cremvurști și el a studiat la Harvard. Dacă aș avea un fiu ca ăsta, păi mai degrabă mi-aș turna șampanie pe puță decât să-l trimit la facultate. Nenorocitul! Eu l-aș pune să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cât colo. Probabil că ți-o fi rușine cu mine. Îți sunt de folos mai ales când te simți slăbit sau deprimat. Lasă că te știu eu. Nimic nu e îndeajuns de bun pentru tine ca să vrei să-l păstrezi. Taică-tău o fi fost vreun copil din flori al unui aristocrat. Mă îndoiesc. Fratele meu spune că era șofer la o spălătorie în Marshfield. Nu m-am gândit niciodată ca ar fi fost vreun barosan. În plus, a găsit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
să plantăm și pomi. Cum văd eu, e clar că și tu vrei să fii rege, mi-a spus Clem. Băi păcătosule, vrei să faci pe suveranul patriarh peste toate femeile și copiii ăștia, inclusiv peste nepricopsitul de frate-tău. Taică-tău și-a părăsit familia și nici tu nu te-ai lăsat mai prejos, iar acu’ te-ai trezit că vrei să repari greșelile. Întotdeauna se găsesc motive urâte, i-am spus. Întotdeauna sunt și motive urâte. Așa că nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Am spus că Stella mințea mai mult decât e normal, din păcate. Îmi spunea o seamă întreagă de lucruri care nu stăteau așa; uita să îmi povestească altele care stăteau așa. De pildă, mi-a spus că primește bani de la taică-său, din Jamaica. Dar nu exista nici un tată în Jamaica. Nu urmase nici facultatea. Și nici nu-i păsase o iotă de Oliver. Nu era un tip important. Cel care era cu adevărat important era un tip cu greutate, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
și am cerut apă. Ne-au alungat, ca pe cerșetori. Unul s-a făcut că ne dă apă, a venit chiar lângă noi și a băut în fața noastră cana cu apă... toată cana cu apă... că așa i-a spus taică-su: întâi el și pe urmă el și la urmă tot numai el... iar ceilalți sunt făcuți să-i servească pe cei vrednici, cu stare... că numai proștii și nevrednicii sunt săraci. Plecam mai departe, și ne scuturam sandalele până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
tatăl lui (probabil să se spele mi-am spus), când tocmai atunci am auzit-o pe mama lui chemându-i la masă. "Ei, să vezi acu' chelfăneală!" mi-am zis, fiindcă știam ce mă aștepta pe mine acasă. În plus, taică-su era tare supărat: meșterea ceva și tot potrivea o scândură și nu ieșea ce vroia el: "Pe unde umbli, în loc să mă ajuți?! Uite, am tot tăiat din scândura asta s-o potrivesc și acu-i prea scurtă! Dacă erai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
gata, dar așa, de unde să iau altă scândură?! Acuș vine vecinul să-i dau masa, și eu ce să fac?! Și uite ce murdar ești! Ce-o să zică mama când te vede?!" Hm! mi-am spus. Scapă ușor, pe mine taică-meu m-ar fi pocnit deja, urlând de-ar fi auzit tot satul: "Haimana ce ești! Spală-te și treci la treabă! Nu mănânci până nu-ți termini treaba! Să te înveți minte! Te-ai înhăitat cu toți derbedeii, pușlama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
eu așa, ce bătaie mâncam nu mai stăteam pe fund o lună! "Spală-te și du-te la masă, să n-o supărăm pe mama!" Nici pe tine, dragule!" Și așa plin de lut cum era, l-a luat pe taică-su în brațe. Nu-i ajungea decât puțin mai sus de genunchi, se uita în ochii lui și-l strângea tare, tare cu mânuțele lui mici. Și bărbatul se uita în jos, nici nu îndrăznea să-l atingă pe fii-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
în trupul meu, pe care l-a făcut sănătos. Și mai ales, uite aici în inima mea, pe care a umplut-o de iubire. Și a vindecat-o. Împărăția mea ... O să mergem să-l vedem pe unchiul tău... îmi promisese taică-meu . O spusese, așa, într-o doară, ca să scape de gura mea , da' eu numai la asta mă gândeam. Îl întrebam cât era ziulica de mare când mergem și răspunsul era: mâine, da' până atunci ia fă tu asta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]