1,982 matches
-
corp plinuț, ca de femeie, voce blândă. Îl știu de ceva vreme, din piață, când alege cu grijă fructele pentru „copiii” lui. Mereu lasă un leu-doi bacșiș, pentru că e lăsat să-și ia ce-i place. “Ce om deosebit!” zice tanti de la caise...și-mi spune, atât cât știe, din povestea lui. Bărbatul acesta, tocmai se angajase (cu ani în urmă) la o firmă de...protecția mediului...așa ceva, când secretara urma să fie concediată, că „iar e borțoasă”...și șefu se
UN TATĂ... SPECIAL! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344474_a_345803]
-
din tindă! îi dădea mama soluții Dupa ce mulgea vacile, și după ce închidea animalele în ocolul de pe țarina lui, venea în casă să mai povestească. Apoi cerea o pătură, sau un suman, și pleca să doarmă în podul cu fân. Tanti Anița, când venea și ea, nu prea putea dormi în fân, ea dormea pe o laviță, lângă sobă. A doua zi, noi eram mai mult în preajma uncheșului și-a vitelor sale. El avea treabă, iar noi ne jucam, dar aveam
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
el cu înjurăturile lui. De aceea, cu părere de rău, când vedea TV-ul în fața casei lui Ică își schimba ruta, ocolind prin fața bisericii. Își schimba ruta și alteori, atunci când de la fereastra casei sale, învecinată cu aceea a lui Ică, tanti Pupa, mama acestuia, hrănea câinii. Obișnuia, la ore fixe, să adune o mulțime de maidanezi pentru a-i hrăni. Dacă nu hrănea câini, hrănea porumbei. Ca să adune mâncare pentru animale și păsări, tanti Pupa răscolea prin containerele de gunoi din
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
-o la Paris. Dar n-a rezistat, în pofida eforturilor mele, nici ea prea mult. Acum odihnește săraca la Père-Lachaise, mi-am permis să-i iau loc nu departe de mormântul lui Enescu... Se întorsese spre casă fără a ocoli. Cu toate că tanti Pupa își hrănea câinii. Dar câinii nu-i făcuseră nimic. Iar tanti Pupa își fluturase zâmbind degetele spre dânsul. Și Ică își repara TV-ul cisternă. Să trăiești, răspunsese salutului său, ridicând deasupra capului o cheie franceză. Asta a fost
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
prea mult. Acum odihnește săraca la Père-Lachaise, mi-am permis să-i iau loc nu departe de mormântul lui Enescu... Se întorsese spre casă fără a ocoli. Cu toate că tanti Pupa își hrănea câinii. Dar câinii nu-i făcuseră nimic. Iar tanti Pupa își fluturase zâmbind degetele spre dânsul. Și Ică își repara TV-ul cisternă. Să trăiești, răspunsese salutului său, ridicând deasupra capului o cheie franceză. Asta a fost, șoptise, simțind cum ierburile crescute printre pietrele pavajului îi mângâiau delicat picioarele
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
-n alta, trece peste garduri, amestecîndu-se cu fumul din grădinilor vecinilor. Vorbele trec și ele peste gard dintr-o parte în alta. Se discută de războiul din Libia: - Vai, săracii oamenii ceia, îi face una cu pămîntu’ cu bombardamentele. Da’, tanti Săndică, avei mata un chitonag de fier, îl mai ai? întreabă vecinul din stînga. - Ți-l dau acuma, Lică, zice mama. - Parcă ce, îi mare lucru să ne bombardeze și pe noi? Rușii îs la o azvîrlitură de băț. Nici
POLITICA SEMINŢELOR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348213_a_349542]
-
multe cincinale, dar americanii n-au mai venit. - Vai, săracu’, cum i-o tăiat gîtu’ lu’ ceala în Afganistan. O înnebunit lumea; da’ nu mai ai niște ceapă nebună, Mariane? Să-mi dai și mie vreo două fire. - Îți dau, tanti, cum să nu-ți dau. Sape, hîrlețe, chitonage, semințe și vorbe trec peste garduri. Și fumul trece peste garduri. Deocamdată. Cît o să-l mai lase comisarii de la UE și or să ne mai dea voie să facem focuri prin ogrăzi
POLITICA SEMINŢELOR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348213_a_349542]
-
a ei. Nu avea pretenții prea mari. Părinții Cocuței proveneau dintr-un sat de munte și nu aveau nici o avere. Veniseră la Valea Călugărească cu mulți ani în urmă. Nea Ilie lucrase muncitor în vie la foștii proprietari, Bărbuleștii, iar tanti Florica lucrase tot la bucătărie. După naționalizare când proprietățile au fost preluate de gostat, fiecare a rămas cam pe unde fusese! Fratele Cocuței când a plecat în armată a rămas acolo ca reangajat, cum se zicea. Cocuța după ce terminase șapte
DUMINICA LIBERĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350214_a_351543]
-
de parcă era bătut pe obraji. Cocuța l-a luat pe băiat și i-a spus lui Simonică că nu este chiar așa! Nea Ilie a zâmbit protector și le-a spus celor doi să meargă în casă unde îi aștepta tanti Florica. Intrând în casa bine încălzită unde mirosea a pâine caldă și a plăcinte. Suman privea încurcat în jurul său, și nu știa ce să creadă despre unde ajunsese. A apărut fratele Cocuței și atmosfera s-a destins imediat, căci l-
DUMINICA LIBERĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350214_a_351543]
-
și să-i descifreze destinul ascuns. Efectul, în astfel de cazuri, este de autenticitate clocotitoare, de cristalizare a realului în imagini dramatice.Întors din închisoare Andrei lucrează pe un șantier unde destinul lui se interesctează cu personaje precum Chiribeleu, Farmacistul, Tanti Roza poreclită Roza-Scleroza, Buldozeristul, Iozefina, Rozdea, Spârdescu, etc.Îi scrie Roxaniei că”tablourile mele trebuie să-i reprezinte exact așa cum sunt de fapt și nu cum ar dori ei să fie.Nu vreau să fotografiez realitatea decât surprinzând-o în
COBAII, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361882_a_363211]
-
mică și mare. Ajunsese aici printr-o întâmplare hazlie. Plecase de acasă de copil, și un anume nenea Luță îl luase acasă la el să stea cu cei 2 băieți ai lui până ce soția lui, tanti Filica și mama ei tanti Fănica erau la muncă. Tanti Fănica era vânzătore la un aprozar în Hale, și când era acasă tanti Filica, îl lua pe Kemet cu ea să o ajute la ghereta ei din Hale. Cine cunoaște Halele din Ploiești, știu că
KEMET, COPILUL HALELOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365845_a_367174]
-
printr-o întâmplare hazlie. Plecase de acasă de copil, și un anume nenea Luță îl luase acasă la el să stea cu cei 2 băieți ai lui până ce soția lui, tanti Filica și mama ei tanti Fănica erau la muncă. Tanti Fănica era vânzătore la un aprozar în Hale, și când era acasă tanti Filica, îl lua pe Kemet cu ea să o ajute la ghereta ei din Hale. Cine cunoaște Halele din Ploiești, știu că este o clădire impunătoare, construită
KEMET, COPILUL HALELOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365845_a_367174]
-
cu ea să o ajute la ghereta ei din Hale. Cine cunoaște Halele din Ploiești, știu că este o clădire impunătoare, construită asemănător cu Halele din Paris! Astfel lumea lui Kemet începuse să se extindă. La început a stat pe lângă tanti Fănica, dar nu putea sta numai lângă ea. A început să exploreze spațiile din hală. Astfel a ajuns să cunoască pe țăranii veniți din Bărcănești sau Blejoi. Toamna începuse să-i cunoască pe cei din Vintileanca și din apropierea Mizilului care
KEMET, COPILUL HALELOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365845_a_367174]
-
Mizilului care veneau cu marii harbuji ce de abia îi țineau în brațe. La intrarea în Hale venise cu opincile sale de acasă, căci nu avea altceva, apoi a început să strângă bani să-și cumpere o pereche de teniși. Tanti Fănica nu pre îl onora cu bani cu toate că seara când ajungea acasă făcea tot felul de socoteli numai de ea știute și de tanti Filica. Locuiau într-un fel de șandrama care începea la poarta de intrare și se termina
KEMET, COPILUL HALELOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365845_a_367174]
-
nu avea altceva, apoi a început să strângă bani să-și cumpere o pereche de teniși. Tanti Fănica nu pre îl onora cu bani cu toate că seara când ajungea acasă făcea tot felul de socoteli numai de ea știute și de tanti Filica. Locuiau într-un fel de șandrama care începea la poarta de intrare și se termina undeva în fundul unei curți ce dădea în altă stradă. Lui Kemet pe timpul iernii, i se oferise să doarmă într-o bucătărioară care avea avantajul
KEMET, COPILUL HALELOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365845_a_367174]
-
care avea avantajul de a avea încălzire cu gaz metan. Zilele când trebuia să stea acasă cu cei doi băieți ai familiei Luță erau cumva bune, căci copii nu erau răi și se jucau mai tot timpul în camera lor. Tanti Filica lucra în ture la o fabrică nedenumită pentru Kemet, asta fiindcă toată lumea îi zicea fabrică, și atât! Astfel că în anumite săptămâni întregi Kemet era prezent la Hale. Într-o zi însă când Kemet a venit seara să se
KEMET, COPILUL HALELOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365845_a_367174]
-
când a văzut că nu poate intra, s-a întors la Hale. Venise primăvara și putea să se aciueze undeva. Cum învățase mai multe cotloane din Hale și-a găsit un culcuș pentru acea noapte. Dimineața a așteptat-o pe tanti Fănica să afle ce s-a întâmplat, dar tanti Fănica nu a mai venit, și nici nu avea să mai vină. O ridicase miliția pentru delapidare, ziceau ei. Astfel că Kemet pierduse un aliat. Cei care au aflat de ,,trăsnaia
KEMET, COPILUL HALELOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365845_a_367174]
-
întors la Hale. Venise primăvara și putea să se aciueze undeva. Cum învățase mai multe cotloane din Hale și-a găsit un culcuș pentru acea noapte. Dimineața a așteptat-o pe tanti Fănica să afle ce s-a întâmplat, dar tanti Fănica nu a mai venit, și nici nu avea să mai vină. O ridicase miliția pentru delapidare, ziceau ei. Astfel că Kemet pierduse un aliat. Cei care au aflat de ,,trăsnaia” Fănicăi, au început să-l întrebe pe Kemet ce
KEMET, COPILUL HALELOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365845_a_367174]
-
și-n altă parte. Asta, în vreme ce menționata motivație a procesului cu trofeul vorbește despre descurajare. Păi, la noi nu există descurajare. La noi există blaturi de genul „o să dau câte milioane va trebui până câștig” sau pâră cu chiorală plângăcioasă: „Tanti Angelo, Victor face pe mine și vrea să-ți zic Veto!”... Iar descurajant e infantilismul social care le mângâie bubele din cap plătind degeaba o fraulein pentru bunele maniere, dacă ea le-a învățat sub ocupație rusească și fumează cu
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (10) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365994_a_367323]
-
adape fluturii ... ” ( Unde se adapă fluturii). Cartea se încheie cu povestirea Acasă, în care descoperim poezia dragostei pentru glia străbună. „- De i-or fi spunând ruginoșenii pieptărușului pasărea-plugului, în loc de coadă-roșie?, întreabă visător Eric, deși cunoaște răspunsul, i l-a dat tanti Nuța: «C-asta-i prima pasăre ce apare când ies oamenii-n câmp..., umblă după plug și caută semințe». - Suntem un neam de truditori ai gliei, cum spunea Goga, ... un popor de plugari, «urziți din lacrimi și sudoare», Puiule. Alte neamuri au
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
în care locuia colonelul, s-a aprins lumina... Copilul a observat, s-a oprit în loc și, după câteva clipe, a început să strige, ca de obicei - cât îl ținea gura, arătând spre acea fereastră: - Taaati, taaati, uiti, uiti, acolo stă tanti așeea cu țâțili mari, acolo stă tanti așeea cu țâțili mari! Hărmălaia de pe pârtie a încetat ca prin farmec. Apoi, dintr-o dată mai multe voci de copii au prins să întrebe: - Cum?!... Unde, unde?”... Cine... cine are țâțele mari? Marian
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
lumina... Copilul a observat, s-a oprit în loc și, după câteva clipe, a început să strige, ca de obicei - cât îl ținea gura, arătând spre acea fereastră: - Taaati, taaati, uiti, uiti, acolo stă tanti așeea cu țâțili mari, acolo stă tanti așeea cu țâțili mari! Hărmălaia de pe pârtie a încetat ca prin farmec. Apoi, dintr-o dată mai multe voci de copii au prins să întrebe: - Cum?!... Unde, unde?”... Cine... cine are țâțele mari? Marian, rușinat că progenitura lui iar l-a
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
spus și dorea să obțină diplomă de opt clase. A dat dispoziție să se taie câteva găini de la ferma de păsări, doi purceluși mai cruzi, a adus vin și rachiu de la crama gospodăriei și le-a dat pe mâna lui tanti Veta, care se ocupa de obicei cu bucătăritul pentru oaspeții veniți de la raion sau regiune, când erau cazați la camera de oaspeți. Examinarea în „săptămâna patimilor”, cum o denumise în glumă directorul școlii, a decurs conform instrucțiunilor primite de la secția
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
localității și al colectivei. O muzică de pahar se auzea din magnetofonul căminului cultural, iar romanțele Miei Braia și ale Ioanei Radu încântau inimile participanților, îndemnându-i să se înfrupte din bunătățile din farfurie, gătite cu talent și pricepere de tanti Veta, bucătăreasă oficială de ocazie. Petrică Armonistul și colegii săi erau păstrați pentru partea dansantă. Deocamdată serveau și ei masa separat de ceilalți participanți, într-un colț al scenei, unde se va desfășura dansul. Parcă era mai gustată muzica lor
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
că nu suntem la partid aici să ne spunem tovarășa cutare sau tovarășul cutare. - A... din privința aceasta nu este nicio problemă. Nici mie nu-mi place să mă adresez protocolar. M-am familiarizat aici în sat cu... nea Vasile, tanti Gherghina... sau ce nume mai au cei mai vârstnici, iar cu restul nu-i nicio problemă când știu cine este persoana. - Tocmai de aceea. Și ca să răspund la întrebarea ta, îmi place deocamdată cum se desfășoară banchetul. Lumea este civilizată
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]