5,131 matches
-
integrat într-o literatură occidentală, Ț. a fost ignorat aproape două decenii în spațiul cultural de origine. De aceea, scrisul său din prima perioadă nu a putut exercita influența pe care ar fi avut-o în mod firesc, iar receptarea, tardivă și survenită într-un moment neprielnic, nu a fost urmată de o fixare consensuală în locul proeminent ce i se cuvine în tabloul valorilor contemporane, proces care începe totuși să se contureze din ce în ce mai vizibil. Substanța sacral-profană, acut ambiguă, a realității îl
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
historie de religions”, „Slavonic and East European Review”, „Oxford Slavonic Papers”, „Die Welt der Slawen”, „Rivista di studi bizantini e slavi”, „Studi bizantini e neoclassici”, „Ricerche slavistiche” l-au avut printre semnatarii constanți. Revine în România după decembrie 1989, primește tardive recunoașteri ale valorii sale - în 1993 Universitatea din București îi conferă titlul doctor honoris causa, iar în 1994 Academia Română îl alege între membrii de onoare din străinătate -, își vede din nou numele imprimat pe coperta unei cărți tipărite în țară
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
ale epocii, de la doctrinele filosofice (intuiționism, freudism) și politice (liberalism, comunism, fascism) până la ultimul strigăt al modei. S-a regăsit adesea pe pozițiile junimiste și ale lui Titu Maiorescu, respingând nonvaloarea, „moftul” cultural, diletantismul, imitația pripită, „beția de cuvinte”, „slugărniciile tardive”, totul în numele autenticității, singura care trebuie să canalizeze actul de cultură, talentul și creația, „tehnica”, adică „localismul esențial”, traductibil ca specific național. Rămâne atașat de marile valori naționale (Eminescu, Creangă), veștejește tradiționalismul de paradă, argumentează vigoarea și originalitatea culturii din
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
risc la un comportament autodestructiv În depresia refractară pot fi nominalizați: istoric familial de comportament autodestructiv evenimente existențial familiale negative comorbiditatea cu alte tulburări psihiatrice, iar ca factori de risc pentru rezistența terapeutică a pacienților: * Sexul feminin * Premorbidul nevrotic * Debutul tardiv al depresiei * Văduv, divorțat, singur * Nivel socioeconomic scăzut * Pierderea suportului social * Antecedente depresive prelungite * Coexistența tulburărilor de anxietate * Comorbiditatea cu alte afecțiuni
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
factorii de decizie de rang mondial și în ultima perioadă și național, încearcă să stabilească măsuri ferme și urgente pentru salvarea naturii, pentru conservarea mediului de viață a omului, măsuri care, din păcate, se aplică sporadic și timid. Suficient de tardiv, după ce am asistat la episoade dramatice, adevărate catastrofe ecologice și anume inundațiile din ultimii ani, intensificarea fenomenului de deșertificare din sudul tării, tornade, perioade lungi de secetă, am început să conștientizăm că s-au depășit niște limite care au provocat
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
Interacțiunea mamă copil se desfășoară În cadrul unei psihodinamici familiale și este susținută de atmosfera de Încredere de bază (basic trust) a cadrului familial. Perturbările dinamicii familiale se reflectă În perturbările procesului stadial al dezvoltării psihice care se pot manifesta uneori tardiv sub forma violenței. În acest mod familia reprezintă cadrul primar al structurării psihismului și socializării primare, dar și al violenței. Caracterul de sistem deschis al familiei către grupul social căruia Îi aparține transformă relația duală mamă-copil Într-o relație lărgită
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
ref id="129"> 129 Ion C. Brătianu. Acte și cuvântări, publicate de N. Georgescu Tistu, vol. IV, București, 1932, p. 62.</ref>, În speranța obținerii unor decizii favorabile României, Însă Brătianu considera o astfel de acțiune, În Împrejurările date, drept tardivă <ref id="130"> 130 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 3/1878, f. 3 verso.</ref>. La 13/25 iunie 1878, Carol I elabora, la Cotroceni, un memoriu al cărui scop nu era precizat și care prezintă un interes deosebit
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
astfel Încât persoanele devin mai mult sau mai puțin agresive. Rolul modelator Îl are amigdala, În acest fel se ajunge la alterarea comportamentului Într-un mod specific prin mal funcționarea sistemului limbic În epilepsie (sindromul de hiperconexiune limbică). Declanșarea timpurie sau tardivă a epilepsiei, precum și gradul de atingere lezională constituie de asemenea factori implicați În exprimarea agresivității. Datele neurochirurgicale de amigdalectomie arată implicarea acesteia În agresivitate prin scăderea definitivă a comportamentelor agresive În urma termocoagulării. De asemenea, talamotomia reduce comportamentele agresive. Deci, amigdala
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
valoarea de 290 mmHg, dar niciodată peste 300 mmHg. Valorile tensiunii arteriale diastolice, în efort, se modifică mai puțin spectaculos. Aceasta, din motivul că tensiunea arterială diastolică depinde, în principal, de rezistența periferică a vaselor sanguine (Apostol,1998). B. Modificări tardive: Ele se referă atât la aspectele funcționale, cât și la cele de structură (morfologie) și apar ca o consecință a practicării efortului fizic timp îndelungat. Se produc în mod lent și se datorează nevoilor mereu crescânde impuse de efortul fizic
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
minut): Este frecvența respiratorie/minut înmulțită cu volumul respirator curent; Crește în efort; În repaus este de aproximativ 8 l/minut; În efort crește la 60-80 l/minut, în funcție de intensitatea și durata efortului (Mercea M.K., Zamora E., 2003). B. Modificări tardive Frecvența respiratorie Se instalează bradipneea, datorită hipertrofiei mușchilor respiratori și predominanței tonusului vagal. Amplitudinea respiratorie La sportivi, în repaus, datorită fortificării musculaturii, în general, și a celei respiratorii, în special, amplitudinea mișcărilor respiratorii crește. În efort, la sportivi, amplitudinea crește
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
PRINTR-UN PROCES DE ÎNVĂȚARE NEADECVAT PREDISPOZIȚII LA TULBURĂRI (EXOGENE) PREDISPOZIȚII LA TULBURĂRI (ENDOGENE) MODEL MALADIV DE ADECVARE AL COMPORTAMENTULUI ÎNVĂȚAT MODEL MALADIV DE ÎNVĂȚARE AL COMPORTAMENTULUI SENSIBILIZARE FORME INADECVATE COMPORTAMENTULUI ÎNVĂȚAT TULBURĂRI ORGANICE CEREBRALE TULBURĂRI SIMPTOMATICE MANIFESTĂRI INCIPIENTE MANIFESTĂRI TARDIVE I) Tulburările psihice primare condiționate de mediu cuprind: 1) Reacții de încărcare anormală printr-o lipsă a procesului de învățare și ele constau din; a) modelul maladiv de adecvare al comportamentului învățat; b) modelul maladiv de învățare al comportamentului. 2
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Tulburările psihice primare cu o dublă condiționare (exogenă sau endogenă) care cuprind; 1) Predispoziția la tulburările exogene reprezentate prin: a) tulburări organice cerebrale; b) tulburări simptomatice. 2) Predispoziția la tulburările endogene în care sunt incluse: a) manifestări incipiente, b) manifestări tardive. Teoria clasificării sistematice a bolilor psihice după P. Berner este cuprinsă în schema din pagina 227???. Interpretarea psihopatologică a nosologiei psihiatrice La sfârșitul acestui excursus prin istoria concepțiilor nosologice în psihiatrie, veritabilă „oglindă” a modelelor de gândire asupra „bolii psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
comportament). După J. Starobinski, reacția poate avea o dublă polaritate: a) un răspuns la o acțiune care are caracter de acțiune agresivă, b) o acțiune de apărare a propriei sale vieți cu caracter de proces curativ. Conceptul de reacție apare tardiv în istoria ideilor medicale și psihologice. Pentru Bernheim „boala nu este un lucru străin implantat în organism. Sănătos, sau bolnav, organismul funcționează și reacționează după aceleași legi”. Rezultă de aici faptul că boala este un fapt străin pentru organism, iar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
înțelese ca atare. Ele însă produc transformări majore, de o mare importanță atât în plan somatic, cât și psihologic, iar riscul apariției unor tablouri psihopatologice este la fel de crescut. Pentru majoritatea autorilor, tulburările psihice legate de maternitate pot fi precoce sau tardive (P. Sivadon), după cum se poate vedea mai jos: a) Psihozele precoce se instalează în primele zile care urmează nașterii. Ele au un debut brusc cu anxietate extremă, insomnie și stare de agitație cu hipertermie. Din punct de vedere clinic pot
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin dramatismul său. Aceste tulburări pot evolua către un delir acut sau chiar către o encefalită psihotică acută cu un prognostic clinic rezervat. Alteori se poate instala o manie acută cu fugă de idei, logoree și agitație dezordonată. b) Psihozele tardive apar după mai multe săptămâni de la data nașterii și sunt legate de o stare de epuizare fizică și psihică legată de perioada de lactație. Din punct de vedere psihopatologic, aceste psihoze se caracterizează prin următoarele tipuri de tulburări: stări depresive
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologic, de „simptomele cheie”, și anume: inhibiția elanului vital, dispoziția fundamentală depresivă, angoasa. În sensul acesta P. Kielholz distinge trei clase de depresii: 1) Depresiile somatogene: depresiile organice, depresiile simptomatice. 2) Depresiile endogene: depresiile schizofrenice, depresiile ciclice, depresiile periodice, depresiile tardive. 3) Depresiile psihogene: depresiile nevrotice, depresiile de epuizare, depresiile reacționale. Aceste aspecte sunt reprezentate în schema de mai jos, care grupează tipurile de depresii menționate: Fig. pg. ms. 317 Depresii organice Grupa depresiilor somatogene Depresii simptomatice Sfera somatogenă Depresii schizofrenice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
depresiile reacționale. Aceste aspecte sunt reprezentate în schema de mai jos, care grupează tipurile de depresii menționate: Fig. pg. ms. 317 Depresii organice Grupa depresiilor somatogene Depresii simptomatice Sfera somatogenă Depresii schizofrenice Grupa depresiilor endogene Depresii ciclice Depresii periodice Depresii tardive (involuție) Grupa depresiilor psihogene Depresii nevrotice Depresii de epuizare Depresii reacționale Sfera psihogenă Un alt tip de clasificare al stărilor depresive are în vedere caracterul primar (unipolar sau bipolar) al depresiilor și caracterul secundar al stărilor depresive, așa cum rezultă din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
îngustarea sferei intereselor, - sărăcire afectivă, autism și bizarerii. 7) Formele pseudonevrotice ale schizofreniei, cuprind în tabloul lor clinic următoarele tulburări psihopatologice: - elemente astenice, - elemente din seria manifestărilor isterice, - preocupări obsesive, - tulburări afective, - bizarerii și tendință la izolare morbidă. 8) Schizofrenia tardivă, care apare după 40-45 de ani, este un aspect clinico-nosologic discutabil, care este contestat de unii specialiști. 9) Schizofrenia grefată este acel tablou clinic de alură schizofreniformă care se dezvoltă pe fondul mintal al unei oligofrenii, fiind cunoscut și sub
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aceste aspecte. Din această categorie de afecțiuni psihiatrice, cu caracter psihoorganic cerebral, fac parte următoarele afecțiuni: maladia Pick, maladia Altzheimer, maladia Creutzfeld-Jakob, coreea cronică Huntington, demența presenilă cu atrofie cerebeloasă, demența presenilă cu degenerescență talamică, demența presenilă simplă Gillespie, catatonia tardivă, maladia Parkinson, demența senilă simplă, presbiofrenia, demențele secundare (vasculare, post-traumatice, toxice etc.). Psihopatologia demențelor În evoluția clinică a demențelor se delimitează patru stadii, în raport cu tipul și gradul de alterare a funcțiilor psihice ale bolnavilor, așa cum se poate vedea din tabelul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cele patru stihii ca „rădăcini” ale naturii generative. Asimilarea lui Pitagora cu însuși tetraktys este clară. Ea este însă de ordin metafizic și nu lingvistic. Ambele variante au coloratură dialectală doriană care atestă vechimea considerabilă a formulărilor. Într-un comentariu tardiv, David Armeanul a încercat o hermeneutică literală, propunând identificarea cuaternatului (tetraktys) cu numele lui Pitagora, dar interpretarea este forțată și fantezistă. Interpretări autentic pitagoreice a realizat P. Kucharsky în Étude sur la doctrine pythagoricienne de la tétractys, Paris, 1952. Vezi și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fost realizate cu întârziere, fie au fost concepute greșit. Astfel încât acest principiu a fost încălcat în mod aproape fatal.) Principiul temeiniciei. Curriculumul trebuie proiectat pe termen lung, astfel încât să suscite ameliorări esențiale și structurale cât mai rare și cât mai tardive. (***) (Acest principiu exprimă esența „logicii schimbării educaționale” - care a lipsit designerilor de curriculum din România.) Principiul managementului schimbării. Implementarea proiectului curricular este o schimbare radicală care trebuie condusă de manageri competenți. (**) (Din păcate, în România există doar câțiva specialiști în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
IV cuprinde (11) științele zetetice: disciplinele care studiază modul de dezvoltare a cunoașterii: metodologia cercetării, epistemologia etc. Zona V cuprinde (12) științele integrative: cele care integrează informațiile în sisteme explicative generale, precum ideologiile și teologiile. Zetetica pare totuși o prelungire tardivă și artificială a ideilor esențialiste și perenialiste din pedagogia americană a începutului de secol XX care, după cum se știe, nu și-au găsit aplicații semnificative în practica dezvoltării curriculare. 12.9.4. Curriculum holisttc "12.9.4. Curriculum holist" R.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculară” și ca „o structură serială determinată de scopurile învățării”2. Articolul publicat de Johnson în Educational Theory a avut un mare răsunet. În 1992, George J. Posner de la Cornell University a reluat ideile expuse de Johnson într-o nouă, tardivă și disperată încercare de a fundamenta în termeni pozitiviști știința curriculumului 3. Ideea lui Johnson de a defini curriculumul în termeni de obiective ale învățării părea să confere viziunii pozitiviste un temei nou și solid. Totuși, nu era ideea lui
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de Berdahl. O definiție mai completă a consumului este că acesta constă în „selectarea, cumpărarea, folosirea, menținerea, repararea și renunțarea la orice bun sau produs” (Campbell, 1995, p. 102). Unele dintre aceste dimensiuni, cum ar fi folosirea, repararea sau renunțarea tardivă la bunuri, au căpătat o intensitate specială în contextele de penurie. Ne vom referi pe larg la acestea în partea a treia a lucrării. Exemplele pe care le folosim provind din comuna Sântana, situată în județul Arad, în apropierea graniței
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și reutilizate intensiv peste câțiva ani, fie de către membrii aceleiași familii, fie de către prieteni sau rude. În schimb, avem multe povestiri despre reciclarea și repararea bunurilor de consum. 4.3. Refolosirea creativă a bunurilor de consum, repararea lor și renunțarea tardivă la ele Bunurile de consum vestice, inclusiv produsele alimentare, erau atractive pentru încă un aspect în afară de calitatea lor. Ele câștigau valoare suplimentară datorită aspectului plăcut al pachetelor și al ambalajelor în general. Cel mai adesea, după ce un anumit obiect era
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]