96,454 matches
-
Feixes, cât și la Barcelona, orice bairam ca lumea se termina într-un pat cu chirie. Mai puțin ale mele. - Hai. Maurici, dă-o dracu', hai cu mine. - Te-aștept în salon, iau un ceai. - Nu fi fătălău, urcă. Pierzi... Tatăl tău îmi ținea predici: îmi demonstra cât de dăunător e pentru sănătate traiul în abstinență, c-o să vină și ziua să-mi adun mințile și viața și să mă dedic unei singure femei etcetera. Nu voiam să-i spun că
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
note cotidian ar fi o imposibilitate" (p. 19). Marea lui obsesie va fi ideea sinuciderii. în 1927, când începe jurnalul, scriitorul are 33 de ani și evocă o ascendență morbidă, sub semnul unei predestinări ce nu s-a adeverit: Dacă tatăl meu s-a sinucis la treizeci și patru de ani, când organismul lui e al meu și oamenii sunt aceiași, nu e nici un motiv să nu-l imit" (p. 17). Din anul 1927 datează abia opt pagini de jurnal (în forma tipărită
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
Și așa se fac anumite impresii și imagini. Însă familia mea, o familie românească medie, de oameni subțiri, sigur, cultivați, educați, fără mult lux, adică cu destul lux și cu puține mijloace (rîde)... Care se puteau susține pe vremea aceea. Tatăl meu a fost avocat și mi-a lăsat amintirea unei profesii superbe fiindcă el era remarcabil de talentat și știa o carte nebună și vorbea cu un talent colosal. Și am fost de mai multe ori la Curtea de Casație
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
fost de mai multe ori la Curtea de Casație, la Tribunal să-l aud pledînd, pe el și pe cîțiva colegi ai lui, printre care faimosul Istrate Micescu, care era fascinant și extraordinar, și alți prieteni ai lui... L.G.: Prin tatăl dvs., prin mama dvs., ați cunoscut personalități remarcabile ale culturii române. Al. P.: Mda. Unii. L.G.: Zarifopol... Al. P.: Pe Zarifopol din păcate nu l-am cunoscut. Stătea la doi pași de mine, de aicea... Noi ne-am mutat, tatăl
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
tatăl dvs., prin mama dvs., ați cunoscut personalități remarcabile ale culturii române. Al. P.: Mda. Unii. L.G.: Zarifopol... Al. P.: Pe Zarifopol din păcate nu l-am cunoscut. Stătea la doi pași de mine, de aicea... Noi ne-am mutat, tatăl meu și cu noi, în casa asta tîrziu, în "33, după vînzarea casei noastre vechi. Era o splendoare, care avea o grădină și o arhitectură de casă de pe la începutul secolului trecut, cred că era construită pe timpul lui Vodă Știrbei sau
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
sau cam pe atunci, o casă superbă, care nu se putea preta decît la o singură familie. Erau case mari, spațioase, și în care nu încăpea multă lume să locuiască. Erau făcute pentru puțini. Și din fericire, adică din nefericire, tata a mai avut încă un băiat, mai mic ca mine cu opt ani, care acum e în Franța. Zic din fericire că e acolo, nu că am scăpat de concurența problemei și de el, ci că e totuși...E mai
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
sau rele. Ei bine, mă gîndeam că voi muri fără posteritate și deci am trăit degeaba. Pe urmă, cînd s-a născut fiul meu, și foarte puțin după aia, al lui...Că eu am doi băieți, din care unul e tatăl celuilalt. Asta e. Au crescut. Amîndoi. Unul are 32 de ani și altul are 12. Ei bine, mă gîndeam că pot să mor liniștit, că după mine rămîne această descendență. Mor foarte neliniștit ! Mi se pare că acești copii vor
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
dezastru cu acele atentate, dar mai cu seamă au demonstrat că nu există invincibilitate și că nu există nici un fel de șansă pentru cei fuduli și proști. Fuduli și proști, ăștia erau. Acuma m-am răcorit. (rîde). L.G.: Știu că tatăl dvs. , cînd erați copil, vă trezea cu Mozart. Al. P.: Da. E adevărat, da. L.G.: Cum credeți că ar trebui crescute generațiile care urmează ca să fie pregătite pentru lumea în care o să trăiască? Tot cu Mozart? Al. P.: Eu cred
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
un numitor comun și la rațiune și la cumințenie și la înțelegere. De aia mă speriasem adineaurea, și mă sperii și acuma , că nu știu ce se va întîmpla dacă continuă demența asta care a început cu George Bush...Că și Bush tatăl a fost o mediocritate. Juca golf și a avut această imprudență, cînd era președinte, să țină la Kiev un discurs în care să spună că nu este posibilă despărțirea Ucrainei de Rusia. Și în trei săptămîni era făcut lucrul ăsta
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
însemnat ceva în realitate nu se poate să nu rămînă niște modele pentru cei cîțiva mai deștepți care vin după aia. Eu am avut o admirație colosală pentru Gafencu fiindcă era prieten cu mama mea încă din tinerețe, și cu tata pe de altă parte, și fiindcă era foarte frumos om și era foarte plăcut. Unii spun , a, s-a însurat cu franțuzoaica aia, dansatoarea în Rusia, "la danseuse nue", pe care a adus-o în România, după Revoluție, generalul Dorșusov
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
evadat din orice țară amenințată de holocaust. A.O.: Am să-ți ofer un indiciu. Desigur, ți-ai dat seama că omul acesta, care întreaga lui viață a adunat informații despre alții, nu știe cu claritate nici măcar cine a fost tatăl lui, după cum nu știe cu claritate cine a fost soția lui, cine e fiica lui și, mai cu seamă, nu știe cine e el. L-am făcut român din pricina unei anumite ambiguități de identitate. A. R.: Și acum, să trecem
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
succesive ale aceluiași "eu" se produc în sînul familiei dar în absența "subiectului"; limba maternă este un ceas care "se îngroapă în pielea copilului", din care ácele taie mici felii; copilul are două limbi, una dintre ele crește înăuntru... Figura tatălui, deși ar trebui să structureze axa universului, o deformează și mai puternic: "tatăl moare în absență" în timp ce "mama trăiește în leșin". Părinții tăiați se intitulează un text în care alegoria nunții se transformă - sub presiunea menajului cotidian - în tabloul macabru
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
limba maternă este un ceas care "se îngroapă în pielea copilului", din care ácele taie mici felii; copilul are două limbi, una dintre ele crește înăuntru... Figura tatălui, deși ar trebui să structureze axa universului, o deformează și mai puternic: "tatăl moare în absență" în timp ce "mama trăiește în leșin". Părinții tăiați se intitulează un text în care alegoria nunții se transformă - sub presiunea menajului cotidian - în tabloul macabru al unei case cu susul în jos, în care cei doi părinți așezați
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
vin vechi, cu reputație. Un astfel de pasaj este cel care deschide una dintre cele mai meditative scrisori ale Sfântului Apostol Pavel, în care temele suferinței umane, ale compătimirii și ale mângâierii divine concurează pentru atenție: „Binecuvântat este Dumnezeu și Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Părintele îndurărilor și Dumnezeul a toată mângâierea, Cel ce ne mângâie pe noi în tot necazul nostru, ca să putem să mângâiem și noi pe cei care se află în tot necazul, prin mângâierea cu care noi
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
dând astfel indicații, importante pentru aliați, privind mișcările de trupe, cartografiam diferite zone în care erau amplasate piesele de artilerie. Am fost, de altminteri, prins, arestat de către autoritățile române. Gestapo-ul a cerut să fiu predat, dar, dat fiind că tatăl meu a fost senator liberal și avea foarte multe relații cu mediile puterii, cu mediile autorității din România acelor ani, am scăpat doar bine bătut, închis la Malmaison. n-am fost predat Gestapo-ului.ť M.I.: Asta povestea Tomaziu. B.E.
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
genealogic al familiei Cantemir, alcătuit de Paul Cernovodeanu și publicat în anexele volumului V din Istoria Românilor, 2003.) Cu o familie atât de numeroasă era normal să apară complicații, mai ales conflicte de moștenire după moartea atât de timpurie a tatălui. Rolul de liant al familiei l-a preluat prințesa Maria, prima născută, femeie inteligentă și activă, preocupată să-și aranjeze frații cât mai convenabil social. Până acum, documente privitoare la prințesa Maria Cantemir și la relațiile ei cu frații existau
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
desfacerea căsătoriei de Ekaterina și la un nou mariaj, care să-l lege pe țar de vlăstarul cezarilor Bizanțului. În primăvara lui 1722, s-a aflat că prințesa este însărcinată; dacă ar fi dat naștere unui băiat, planurile îndrăznețe ale tatălui ar fi ajuns, poate, foarte aproape de împlinire: apariția pe lume a unui fiu l-ar fi determinat pe Petru să facă acel pas hotărâtor de la care îl rețineau deocamdată cele două fete născute de Ekaterina. De aceste lucruri se temea
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
îl avea ca favorit pe șambelanul Curții. Însă țarul moare subit în 1725 și povestea sentimentală a prințesei Maria se stinge definitiv (p. 50). Ea se va consacra de acum încolo familiei, adică fraților, și problemei foarte disputate a moștenirii tatălui. Scrisorile arată marea dragoste frățească dintre Maria și Antioh. Fuseseră despărțiți (și nu se vor mai vedea niciodată) din 1732, când lui Antioh i se încredințează misiunea de ministru plenipotențiar al Rusiei la Londra, calitate păstrată până în 1738, când este
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
în patrie, să vă trăiți viața alături de mine și să fiți în casa mea stăpână (...) rămân al dvs, stăpâna și sora mea, supus servitor și frate credincios, Antioh Cantemir" (p. 233). Prințesa Maria Cantemir e un personaj fabulos, rivalizând cu tatăl ei, Dimitrie Cantemir, și cu mezinul Antioh. Prințesa Cantemir. Portret de epocă și corespondență inedită. Ediție îngrijită de Leonte Ivanov, cuvânt înainte de Ștefan Lemny, traduceri și studii critice de Marina Vraciu și Leonte Ivanov, Editura Universității ,Al. I. Cuza", Iași
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
deși pare clară, parcă spontană - cu toate că noi știm cât meșteșug trebuie să ai ca să dobândești firescul - plină de candoare și de farmec. Eliptică. Lacunele sunt lăsate cu skepsis. Din discreție. Căci David Mc Neil (care se numește astfel după numele tatălui său vitreg) nu este altcineva decât fiul lui Marc Chagall. Ți se pare normal și foarte plăcut, atunci când ești copil să desenezi la patru mâini cu Juan Mirň, iar ca uriașul care-ți răsucește niște sârmulițe să fie chiar Calder
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
scârțâi deloc, fiindcă miorlăind din instrument poți ajunge - ca multe personaje ale pictorului - pe acoperiș. Dar, uneori, a fi odrasla unui artist de faimă mondială este o povară tragică - să te temi că nu vei ajunge niciodată la altitudinea artei tatălui tău, că ești doar un biet veleitar, de fapt un ,nima". O dovadă: Klaus Mann s-a sinucis, poate, pentru că a avut convingerea că nu va reuși nicicând să creeze un Hans Castorp sau un Gustav Aschenbach. David Mc Neil
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
Nu același lucru îl pot afirma despre Dali; ceasurile lui moi mi se par superbe; Salvador, deși a jucat toată viața niște farse grotești, era țicnit de-a binelea. Știați că micul David picta cu sârg fondurile multor tablouri ale tatălui său, pentru că pe pictor îl plictisea să le coloreze? De pildă, vestitul plafon al Operei Garnier, alcătuit din panouri demontabile și pe care scriitorul îl compară, cu un haz ingenuu, cu un uriaș cașcaval de Meaux, sau cu o pizza
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
niște blocuri cubice care amenințau intimitatea oamenilor. în consecință, familia dezbinată se mută la Saint-Paul, timp în care ,Ea" se decide să-i îndepărteze pe copii de părintele lor: îl exilează pe David la internat, astfel încât acesta își poate vedea tatăl doar de Crăciun și de Paște. Pensionul-internat, destul de scump, se dovedește a fi un univers concentraționar, aproape nazist. Copilul nu-l mai poate îndura și cere ajutorul mamei sale și fotografului ei belgian, într-o altă țară; apoi pleacă acolo
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
Liszt, dar și valsurile lui Johann Strauss, Tolstoi și Hemingway, dar și filmul de cinematecă intitulat Casablanca, precum și un fel de napolitană numită ,Eugenia", pe care o socotește ,madeleine a sa din adolescență"). David Mc Neil își vede foarte rar tatăl, care se cam înstrăinase de el: ,artiștilor nu le plac bărbații" îl scuză fiul, dar pe un ton în care răsună, pianissimo, amărăciunea. Întreg textul este candid, cu un zâmbet abia schițat și o umbră transparentă de nostalgie. întreaga scriere
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
învățământul universitar, a editorului de reviste, a relațiilor cu T. Maiorescu, I. L. Caragiale, Nae Ionescu ș. a., a ctitorului de societăți, a academicianului și omului politic. Din această bogăție de aspecte ne oprim la câteva. Prima surpriză a biografiei este portretul tatălui, Radu Popescu (fiul, Constantin, se va numi Rădulescu pentru că, în timpul școlarității la Craiova, un profesor, excedat că avea prea mulți Popești în clasă, pe cel de la Butoiești l-a botezat Rădulescu, de la numele mic al tatălui), unul dintre cele mai
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]