949 matches
-
Botoșani. Foametea își lua tributul în morți, în înfometați, dar mai ales în cei pentru care a ajunge mai jos nu se mai putea. Foametea, dragul tatii, înseamnă adesea moarte. Dar există ceva și mai oribil decît moartea. Ce anume, tataie? Cu ochii umbriți de lacrimi, Gheorghe privește peste capul copilului undeva, în văzduhurile nemărginite, undeva, poate, în adîncurile sufletului lui. Încearcă să spună ceva și se oprește în mod neașteptat. Ce anume, tataie? repetă copilul. Mihăiță, bre, cum să-ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și mai oribil decît moartea. Ce anume, tataie? Cu ochii umbriți de lacrimi, Gheorghe privește peste capul copilului undeva, în văzduhurile nemărginite, undeva, poate, în adîncurile sufletului lui. Încearcă să spună ceva și se oprește în mod neașteptat. Ce anume, tataie? repetă copilul. Mihăiță, bre, cum să-ți spun eu... Gheorghe era sigur că nu va fi înțeles și i se pare inutil să încerce o precizare a ideii care să-i aducă răspunsul. Ce? insistă Mihai. Știu eu, poate este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a ucis un suflet de copil. Plîngi, dragul tatii? Mihăiță își ferește ochii și scrutează orizontul cu un interes nejustificat. Nu răspunde. Se ridică greoi, bătrî nește și cu o voce absentă spune: Mai avem 40 de kilometri pînă acasă, tataie. O să ai putere? Copilul își privește tatăl în ochi. Și dacă nu? Eu știu, poate... Nu, tataie. Am înțeles. Chiar ai înțeles? Da. Moartea nu-mi poate lua, tataie, demnitatea. Bravo, Mihăiță. Foametea va trece și dacă nu vom muri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un interes nejustificat. Nu răspunde. Se ridică greoi, bătrî nește și cu o voce absentă spune: Mai avem 40 de kilometri pînă acasă, tataie. O să ai putere? Copilul își privește tatăl în ochi. Și dacă nu? Eu știu, poate... Nu, tataie. Am înțeles. Chiar ai înțeles? Da. Moartea nu-mi poate lua, tataie, demnitatea. Bravo, Mihăiță. Foametea va trece și dacă nu vom muri, tu vei reveni la Liceul "Laurian". Și nu ne va fi rușine de noi, spune copilul lipin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o voce absentă spune: Mai avem 40 de kilometri pînă acasă, tataie. O să ai putere? Copilul își privește tatăl în ochi. Și dacă nu? Eu știu, poate... Nu, tataie. Am înțeles. Chiar ai înțeles? Da. Moartea nu-mi poate lua, tataie, demnitatea. Bravo, Mihăiță. Foametea va trece și dacă nu vom muri, tu vei reveni la Liceul "Laurian". Și nu ne va fi rușine de noi, spune copilul lipin du-se de tată. Scorneli de-ale lui Jules Verne Mulți afirmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
acum nu demult timp, nu-l știam pe Ștefan Boboc-Pungeștianu decât ca un însuflețitor al Cenaclului cu umoriștii lui “Păstorel”, des prezentat în rubrica cu epigrame de la Ziarul de Iași, împrospătată de fostul meu coleg de gazetărie post-decembristă Constantin Iurașcu - Tataia. Ion N. Oprea CAPITOLUL I Un interviu acordat de autor reporterei Petronela Cotea Mihai de la Radio Iași, la data de 26 ianuarie 2009 Rep. Stimați ascultători, în județul Vaslui mergem în continuare astăzi și încercăm să descoperim alte și alte
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
eu atent la ce au și la ce le-ar mai trebui. - Ai idee că i-ai putea ajuta cu ceva? - Le trebuiesc multe acareturi și multe dotări ca să fie cât de cât, măcar aproape de ceea ce a fost pe timpul lui tataia. Eu nu cred că am puterea să recuperez pierderile pricinuite în perioada prin care am trecut, cu atât mai mult cu cât avem de dat atâtea datorii de război, că actuala orânduire se ia după suprafața de pământ ce o
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
acasă ostenit și stors de muncă. Noi, nepoții, ne adunam grămăjoară în jurul său, ne așeza pe genunchii săi trudiți de munca câmpului, ne cântărea pe fiecare din priviri și ne spunea de fiecare dată același lucru: „Țineți minte, iubiții lu’ tataia, voi să învățați, să învățați mult, să ajungeți oameni mari și să veniți doar în vizită aici, pentru că truda pământului este neostoită, iar pământurile noastre nu mai sunt ale noastre. Bunicul avea o carismă aparte, iar obrajii săi rotunzi îi
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
ca și părul ce purta urmele unor ondulații vălurite. Nenorocul lui a făcut ca întrebarea "Români? Eu sunt Pamfil Șeicaru" s-o adreseze taman lui Rică Răducanu, care l-a expediat pe nepoftit cu un sec "să fii matale sănătos, tataie!"(nu prea era voie să intri-n vorbă cu străinii și, oricum, Rică habar n-avea de istoria presei românești...) Am intrat în vorbă ("ziarilă" aștepta o cursă către RFG) și, după 10 de ani primesc la Editura "Junimea" un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
lume în care și părinții colegilor de joacă sau de școală se comportau la fel. Înțelesesem, de altfel, că la fel stătuseră lucrurile "în vechime", din moment ce "mamaia" (bunica de pe tată, situată în a treia generație urbană) fusese, după căsătoria cu "tataia", casnică, îngrijind de copii și, mai apoi, de nepoți. Pe de altă parte, nu sesizam nicio diferență majoră între băieți și fete atunci când venea vorba despre jocurile de la bloc. Este posibil, rememorez acum, ca această chestiune să fie dată și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de Ministerul Culturii în 2006. Travestit în Păstorel, Radu Părpăuță postează pe un bloog o povestire din care nu lipsește vinul de Cotnar și preaslăvitorul lui - Păstorel: Răsucind o țigară cu Păstorel Zilele trecute mă întâlnesc cu domnul Iurașcu zis Tataia și, nu știu alții, dar mie, când îl văd, îmi vine să tot spun porojănii și să mă veselesc. Veșnic tânăr și ferice, deși de vreun an și-a schimbat prefixul la 8 (dar nu-și face deocamdată griji pentru
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
îmi vine să tot spun porojănii și să mă veselesc. Veșnic tânăr și ferice, deși de vreun an și-a schimbat prefixul la 8 (dar nu-și face deocamdată griji pentru asta, în buletinul său scrie clar: „valabil până în 2050”), Tataia mă face atent că zilele acestea, mai p recis pe 30 iulie, se împlinesc 115 ani de la nașterea lui Al.O.Teo doreanu (Păstorel), principele neîncoronat al epigramei românești . Tot an ul acesta se comemorează și 45 de ani de la moartea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
trădători, tot așa se adună aici epigramiștii și cauterizează cu surle și tobe (sau cu turle și sobe) tarele societății noastre. Și, slavă Domnului, au ce împunge cu floretele lor mai ascuțite sau mai tocite... Mă angajez pe dată față de Tataia să scriu un articol pe această temă. Pentru mine Păstorel nu este un autor d e raftul al doilea, cum pare că s-a convenit în istoria literară, și nici de strada a doua, ca să zic așa. Onorata Primărie iașiotă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
înșiruie niște blocotețe ceaușiste cu miros de tocăniță, cu izmene și țâțare atârnând în balcoane. în fine... Mă apuc, așadar, să adun material pentru scri s. Recit esc ce a scris G.Călinescu în „Istoria...” sa despre Păstorel. Prin diligențele Tataiei am primit un studiu sau u n briefi ng, cum se zice în păsăreasca mai nouă a Uniunii Europene, despre Păstorel, întocmit special pentru sărbătorire a mai su s pomenită de domnul avocat Gheorghe Culicovschi. Îl citesc și p e
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Chișinău într-un „sicriu de plumb”. (Nichifor Crainic, Zile albezile negre. Memorii, 1, Ediție îngrijită de Nedic Lemnaru, Casa Editorială „Gîndirea”, 1991, p. 196) Calistrat Hogaș e transportat de la Roman la Piatra Neamț într-un „sicriu de zinc”. (Sidonia C. Hogaș, Tataia. Amintiri din viața lui Calistrat Hogaș, Ediție critică, revăzută și completată după dorința autoarei de Alexandrina Bostan , Ed. Crigarux, 2000, p. 189 ) Corpul defunct al doctorului George Assaky e văzut de Gala Galaction într-un „sicriu de bronz”.(Jurnal, I
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
precursorul ei punk din anii '80!), și, pe cale de consecință, poate fi gustat "în masă", bineînțeles, dar ce are, la urma urmelor, a face această scălâmbăială cu sclipici anarhist cu muzica de calitate? Ei, și aici, când eu, ca un "tataie conservator", nu am putut trăi ca atare fenomenul cultural și m-am și repezit să-l judec, ajungem la miezul controversei lansate de Cătălin Ștefănescu. Provocator, el a vorbit de un adevărat "Drum al Damascului" (sorry, referință culturală inutilă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mă uitam la ceapă și simțeam cum mi se ridică tensiunea. Precupeața nu zicea nimic, dar îi citeam în priviri că ține cu el. M-am ambiționat și i-am oferit dublul prețului. Contraoferta dură l-a clătinat rău pe tataie, așa că a încercat să ne blocheze negocierea: „Domnișorico, las-o pe femeia asta, n-auzi că ceapa e a mea?“; se crampona de ceapa aia de parcă ar fi murit fără ea... Banii erau punctul lui slab, aici trebuia să lovesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
sud-estul Europei, în Muntenegru și nordul Albaniei, legendele eponime culese în secolul al XIX-lea relatează formarea triburilor (Stahl, 2000b, 42-51). Și la români formulele de adresare pot integra termeni cu trimitere la rudenie (cum ar fi maică, taică, mătușă, tataie, soră, frate ș.a.), fără a avea însă amploarea semnalată de Haxthausen în cazul rușilor. De asemenea, există exemple de creații populare literare în care pământul, asemenea femeii, devine roditor dacă este însămânțat de un bărbat. Familia rusească Încercând să explice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și a treia variantă în care un astfel de discurs și astfel de cuvinte să fie debitate pur și simplu din prostie ( aici trebuie subliniat faptul că viclenia cîinelui turbat reprezină tot o consecință a prostiei omenești). în acest caz , tataie , este cazul să ți se amintească o vorbă înțeleaptă din popor: dacă ești prost, dacă nu te ajută mintea, mai bine stai acasă ! Nu are rost să mai participi și tu cu prostia ta la sărăcirea populației, să continui a
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
a avut o viață ,,cristal “. Păi în cazul în care nu ți-ai mărturisit nici o măgărie făcută de-a lungul vieții, cînd te-ai prezentat celorlalți ca și un prunc nevinovat, în cazul acesta pentru ce să fii iertat ?! Nu tataie, tu nu trebuie să fii iertat pentru nimic din ce-ai făcut ! Pentru că dacă te-ai scula din nou, ai începe cu fărădelegile de la capăt. Tataie, cine te-a învățat că în viață trebuie să fii șmecher, să calci peste
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
ca și un prunc nevinovat, în cazul acesta pentru ce să fii iertat ?! Nu tataie, tu nu trebuie să fii iertat pentru nimic din ce-ai făcut ! Pentru că dacă te-ai scula din nou, ai începe cu fărădelegile de la capăt. Tataie, cine te-a învățat că în viață trebuie să fii șmecher, să calci peste alții, te-a mințit cu nerușinare. Prostia matale este că ,,ai pus botul ! ” . Noi nu sîntem aici pentru a ne dezvolta viclenia animalică, ci pentru a
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
mare la sud de Bunge, fam. Lind. Aveau șapte porci și 56 purcei. Lind personal foarte prietenos, prezentat ferma, nicio urmă de suspiciune față de străini. Încep să mă obișnuiesc cu dialectul din Gotland (totuși aproape imposibil să-l înțelegi pe tataia de la fermă). Întrebat Lind despre situația econo-mică. Consideră prețurile ISA decente, dar nu cine știe ce. (Cinstit? Șmecher?) Totuși de părere că activitatea noastră elimină surplusul de carne și conduce în perspectivă la prețuri mai bune. În mod evident n-are nimic
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
de trichineloză. Se zice că a fost foarte dureros pentru oameni. Unul din porcii lui Lind e canibal; a început cu o găină care a nimerit în cocină și care n-a mai ieșit de acolo. A continuat cu purceii. Tataia zice că e semn rău. Lind vrea să știe dacă trebuie să plătească el curentul electric. Promit că plătește ISA. (O să trebuiască să plătesc din banii mei dacă nu aprobă Gård.) Invitat prânz la familia Lind. Începem cu bere de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
mai ales paginile despre criza din suburbii. Furios, domnul de o anume vârstă lansează cu voce tare o înjurătură pe românește. Tăcere și stupefacție printre tineri. Și apoi un flaut cu timbru sopran întreabă în română: "Ce-ai cu noi, tataie?" Telefoane și mailuri numeroase, mai ales din străinătate. În Franța suburbiile au luat foc, ce se întâmplă la Gennevilliers? La Gennevilliers totul e calm și asta nu pentru că i-ar lipsi proasta reputație sau băieții cu glugi. Grupuri de tineri
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
sus, Gheorghe Tatomir te învingea cu greșeli neprovocate. În cartier, aici, la mine, Gheorghe Tatomir ar fi fost un marginal. Dacă atunci toți căscau gura/ochii/urechile la ce zicea el, azi, majoritatea i-ar fi dat cu tifla. Hai, tataie, că te cată moartea p-acasă. Cum zicea Mirel despre Mișu. Că așa de capabil era că și la pârnaie dacă ar fi intrat, precis ajungea șef de cameră. Alte criterii. Sistemele valorice ale pârnăiașilor tind să le înlocuiască pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]