1,335 matches
-
E adevărat că gusturile nu se discută, dar totuși acest lucru depășește orice imaginație! Autor: Gabriela Florentina Boghian Domnișoara din imaginea de mai jos ar putea câștiga premiul pentru cel mai original tatuaj, dacă ar exista un concurs de acest gen și probabil că există.
Incredibil! Nu poţi să-ţi faci aşa ceva cu mâna ta () [Corola-journal/Journalistic/67773_a_69098]
-
poalele peste cap, devenind ridicol cel care nu a evitat-o de la început. Poate fi dura, de o răutate excesivă, fără milă și regrete. țopârlanii râgâie în rame, scuipa flegme la ieșirea din luxoasele restaurante. Asistăm la o întrecere a tatuajelor. Banul conduce. El ne ridica și tot el ne coboară. Prin trecerea bruscă de la stadiul de probabilitate și refuzând șansă, numită posibilitate, am ajuns, invariabil, la inevitabilă perversitate, treaptă inferioară a caracterului uman sau caracteristică specifică a societății de tranziție
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
poalele peste cap, devenind ridicol cel care nu a evitat-o de la început. Poate fi dura, de o răutate excesivă, fără milă și regrete. țopârlanii râgâie în rame, scuipa flegme la ieșirea din luxoasele restaurante. Asistăm la o întrecere a tatuajelor. Banul conduce. El ne ridica și tot el ne coboară. Prin trecerea bruscă de la stadiul de probabilitate și refuzând șansă, numită posibilitate, am ajuns, invariabil, la inevitabilă perversitate, treaptă inferioară a caracterului uman sau caracteristică specifică a societății de tranziție
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
se țin scai de numele și de adresa ta îți muți catrafusele cărțile și moliile dintr-o stradă în alta dintr-un oraș în alt oraș încercând să păcălești portăreii doar moartea îți trimite la țanc devizul de cheltuieli ca tatuajele făcute pe braț cu ace de gămălie cu creionul chimic furat de pe masa tovarășului contabil al cooperativei agricole "ogorul roșu" ca săgeata din inimioara indigo din piele melancolia mă urmează Doamne precum cea mai fidelă dintre amantele mele Am vrut
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
poalele peste cap, devenind ridicol cel care nu a evitat-o de la început. Poate fi dura, de o răutate excesivă, fără milă și regrete. țopârlanii râgâie în rame, scuipa flegme la ieșirea din luxoasele restaurante. Asistăm la o întrecere a tatuajelor. Banul conduce. El ne ridica și tot el ne coboară. Prin trecerea bruscă de la stadiul de probabilitate și refuzând șansă, numită posibilitate, am ajuns, invariabil, la inevitabilă perversitate, treaptă inferioară a caracterului uman sau caracteristică specifică a societății de tranziție
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cei care privesc același cer prin fereastra prin care dispar văd același lucru - ochii se fac luminițe prin orașul deasupra căruia norii se cern, femeia mă ține în brațe așa cum scriu pe imaginea ei toate aceste rînduri ca într-un tatuaj decupat de pe pielea de sub care Dumnezeu a ieșit pentru ultima oară, nici el nu mai poate suporta fărămițat în ochii celor care-l privesc prin sita prin care el i-a cernut, plictisit ca o umbră sub haine de împrumut
VIZUINA sau DUMNEZEU PLICTISIT by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/6369_a_7694]
-
atunci, tânărul a știut care-i este soarta și privea de departe casa fără a se apropia, pentru că mai trebuia să aștepte. Ajunși la vremea sorocită se uniră pentru totdeauna. A fost sărbătoare mare. Fata era gătită cu podoabe și tatuaje. Era măruntă, isteață și foarte frumoasă. La început și sfârșit tamtam-urile izbucniră în rugăciuni de mulțumire către Marele Siprit al Soarelui. După nuntă, singuri, își făcură din trestii, o locuință a lor, după modelul celorlalte. Se împăcau de minune, erau
Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_725]
-
și în detaliile vestimentare. Sub aparența anarhiei, codul de comportament al acestor creaturi e foarte rigid. Un fotograf nu poartă niciodată cravată, de pildă. Costumul - dacă are unul - trebuie să fie scump, însă mototolit. Mânecile se suflecă pentru a expune tatuajele. Piercingul e opțional și poate fi înlocuit cu bijuterii barbare. Aurul e interzis, în schimb oțelul, cuprul și metalele grele pot fi combinate după gust. Fotografii profită fără reținere de avantajul necinstit pe care li-l conferă colierul de aparate
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
o prelungire a propriei lor persoane. Pot fi însă combătuți cu un succes dovedit. Tehnica de supraviețuire în fața acestor prădători e simplă și eficace, dar necesită stăpânire de sine. Primul pas constă în criticarea subtilă, în public, a bijuteriilor sau tatuajelor lor etnice, mai ales că acestea din urmă sunt indelebile. Pe Luc îl informasem compătimitor, de față cu cele două femei, că ideograma chinezească ce-i decora delicat partea stângă a gâtului îi fusese tatuată pe dos, ca în oglindă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cu un tricou personalizat (realizat cu o pictură după fața fiecăruia), măști funerare egiptene (portretul imortalizat în ghips după modelul antic), coafuri cool (orice formă sau literă tunsă în păr), body-painting, căni de sticlă sau ceramică pictate de vizitatori, diverse tatuaje temporare sau piercing-uri și un inedit concurs de graffiti. Nici competițiile sportive n-au lipsit din acest perimetru: fotbal, aerobic, baschet, badminton, lupte în nămol, volei de plajă, darts, cățărare pe perete artificial, trasul frânghiei sau tenis de masă. Aceste
Agenda2005-32-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284056_a_285385]
-
celelalte. Dar nu toate catacombele, tuburile, cablurile, sârmele și canalele erau la fel de importante. Magistrale ale visului virau brusc în autostrăzi ale realității, creând constelații și engrame pe care cineva, de foarte sus, le-ar fi putut citi ca pe un tatuaj multicolor, iar cineva de foarte jos le-ar fi simțit pe propria piele, ca pe tortura sadică a tatuării. Mă trezeam uneori în toiul nopții cu o mână complet moartă, rece ca pielea de șarpe și ciudat de grea, obiect
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
oglinda. Intram în palatul de marmură, gol de orice mobilier, de orice tapiserii, de orice picturi, și până la urmă, într-una dintre săli, pe un tron de marmură, găseam o fată rasă în cap și cu toată țeasta împodobită cu tatuaje mirifice. Într-o altă seară, într-un alt palat și-ntr-o altă sală, în locul tronului am găsit, în centrul cavernei de marmură, o presă hidraulică dintre cele din atelierul mamei. O fâșie de alamă ieșea dintre fălcile ei, iar
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
poate că nici nu este. De câteva ori a sunat la ușa noastră diriginta, căci trebuia să trec u" clasa a șasea și nu mă prezentasem în toamnă la școală. Deja părul îmi crescuse ca o perie în septembrie, așa că tatuajul se acoperise. N-am mers tot anul la școală. Doctorii mi-au găsit ceva la oase sau la inimă, nici nu știu, care mă-ndreptățea să amân școala cu un an. Dar am citit mult atunci, căci orice era mai
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
perciunelui a căzut și ea, ca un sul rarefiat, pe podea. Țeasta rămăsese cenușie ca și când o dată cu părul aș fi înlăturat și carcasa care proteja, asemenea unei căști de motociclist, creierul fetei. Doar că pe deșertul de cenușă se aflau desene. Tatuajul se vedea bine de-acum. Totuși nu am vrut să-nțeleg de la-nceput sensul lui, ci, strângând ușor pleoapele ca să ocultez și mai mult înfloriturile amețitoare, mi-am continuat lucrul, refăcând în sens invers manevrele tehno- j logice ale lui
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pe cel în stare să mă recunoască, pe cel ce va-ntinde degetul către pleoapele mele, le va atinge cu unghia lui tămăduitoare, va plezni pleznitura și va orbi orbirea ochilor mei. Avea să fie - mi se spusese prin acel tatuaj de lumină grăitoare pe când zbieram răstignit pe jilțul de cristal - un adolescent cu oase subțiri ca ale păsărilor. De câțiva ani îl aștept, nu atât ca să-mi redea vederea, căci ce mai poate fi vederea după ce am văzut indepingibilele imagini
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pentru că globii ochilor noștri sânt în globii ochilor Lui... Creierul lui Fra Armando pulsa ca un stâlp de foc deasupra neamurilor, scoțând raze poligonale. Coada sa medulară unduia ușor, ca un flagel, în aerul gelatinos al imensei hale boltite. Un tatuaj fin, fluorescent, indica de-a lungul ei traseele complicate ale neuronilor catecolaminergici, noradrenergici și acetilcolinergici: firișoare roșii, negre și violete intersectate și împletite ciudat. Creierul începu să gliseze ușor, prin mișcările spiralate ale cozii, către instalația atroce pe care enorma
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
înainte. Lopătează prin cangrenă și agonie. Se agață unii de alții, se cațără unii peste alții pentru încă o gură de dragoste. Sfera crește în țața lor, lumina ei depășește miliarde de son. Lava din foto-sieră desenează pe pielea ei tatuaje mirifice, încheagă și deschea-gă universuri. O duzină de fluturi o vânează ca niște avioane vechi de război, se-apropie așa de mult că deodată orizontul e doar lumină groasă ca mierea. Unul din ei, nu cel mai bun, nici cel
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
o cornee gălbuie. Dacă-ți înfundai mâna până la umăr, simțeai pielițe și organe umede, pulsând, retrăgîndu-se și vărsîndu-ți pe piele secreții vezicante, așa încît trebuia să ți-o tragi imediat înapoi, ca de pe-o plită încinsă. Un fel de tatuaje, aidoma arabescurilor șterse de pe covor, ne rămâneau apoi pe brațe, se cicatrizau, se resorbeau și-n cele din urmă lăsau pe piele doar un fel de mireasmă de sevă crudă. Dar mama nu s-a mulțumit doar cu atât. Într-
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
vecinii lor indiscreți erau lăcustele lungi cât palma, cu carnea verde și aripi de iarbă aspră și ochi roșii, holbați spre nimic. Filtrată prin petalele florilor, lumina cobora spre ei purpurie, șofranie sau ca peruzeaua, vopsindu-le fețele cu stranii tatuaje. Femeia luă de pe-o tulpină o buburuză și o lăsă să-i urce pe vârful arătătorului până ce-și luă zborul, deschizîndu-și elitrele punctate și lăsând să se vadă dedesubt zdrențe de sticlă cafenie. Zburase stângaci spre mameloanele colinelor îndepărtate
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
el, dar cu carnea puhavă a acelora obișnuiți mai mult cu cărțile decât cu meșteșugul armelor. Spre el privea aghiotantul Abatelui. Cine știe de când stă acolo?! Ar fi putut să mă omoare! Ieșind din încăpere, Vassur își aținti privirile pe tatuajul circular de pe ceafa călugărului. Ar fi putut să mă omoare! Când îi văzu aproape de ușă, Abatele strigă cu voce pătrunzătoare: ― Anunță-l pe stăpânul tău că voi face tot ce îmi stă în putință să suprim sursele voastre de comunicare
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
zeci de atomi. ― Sfinte Augustine, sunt ostașul tău! strigă Rim, râzând aproape în hohote. Ocupă imediat breșa, tocmai la timp pentru a tăia practic în două trupurile a doi războinici. Purtau armuri dintr-un metal bizar și moale și aveau tatuaje pe tot capul, care era epilat. Până să înțeleagă ce anume se întîmplă, alți cinci războinici muriră încercînd să îl doboare pe călugărul singuratic ce răsărise în spărtura obținută atât de greu. Un zgomot metalic îi atrase atenția lui Rim
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
M-am Întâlnit cu el Întâmplător Într-o seară. — Zău? Unde? — La morgă. Am făcut cunoștință acolo cu mușteriul tău. Chipeș, tipu’. Poate el e Von Greis. — Nț, că m-am gândit și eu la asta. Von Greis avea un tatuaj pe antebrațul drept: un vultur imperial. Hai, Bernie, că tre’ s-o șterg. Și cum ți-am zis de-o sută de ori, nu te feri de mine. Dacă auzi ceva, dă-mi de știre. La cum mă călărește șefu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
plină de Încrețituri precum un pachet vechi de țigări, se mândrea cu o mustață ceruită și rezultatul general era acela de clișeu al Junkerului german, care putea fi găsit În paginile unui număr mai vechi din Jugend. Are și un tatuaj, adăugă Goering. Pe brațul drept. Un vultur imperial. — Foarte patriotic, am spus. Am pus poza În buzunar și am cerut o țigară. Unul dintre aghiotanții lui Goering mi-a oferit-o din cutia mare de argint și mi-a aprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
apoi zgomotul făcut de chibrit când Își aprinse o țigară. Am găsit o foarfecă de bucătărie și m-am dus Înapoi la lift, unde am tăiat pe lungime mâneca de la haina bărbatului. Pe pielea cu vinișoare verzui, vineții și albe, tatuajul Încă se distingea cu claritate, strâns agățat de antebrațul său, ca o insectă mare și neagră care, În loc să se Înfrupte din cap alături de muștele mai mici și de eviermi, preferase să cineze singură, pe o bucată mai mare de stârv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
urâțești propriul corp. Totuși, așa ceva face ca un om să fie identificat aproape fără greș, și mi-a trecut prin cap că nu va mai trece mult până când fiecărui cetățean german avea să i se facă În mod obligatoriu un tatuaj. Dar acum, vulturul imperial german Îl identifica pe Gerhard Von Greis cu aceeași certitudine cu care ar fi făcut-o dacă mi-ar fi Înmânat carnetul său de partid și pașaportul. Inge se uită la mine din ușă: — Ai idee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]