5,159 matches
-
enclavei alienate/alienante a refugiaților fără cauză, a nostalgicilor fără program. Deși nu în mod explicit, deasupra acestor personaje cu biografii amputate se află în permanență ceva: un sistem represiv minat de dezinteres, un elicopter plin de turiști îngroziți, un tavan ipotetic. Acțiunile difuze se coagulează, încrederea în fantoșele romanești e maximă. Adăugând, abia acum, motivațiile discret politice, se va revela o dramă de intensitatea aceleia din celebrul film al lui Emir Kusturica - Underground (1995). De intensitate apropiată, spun, nu și
Abordările ipotetice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10090_a_11415]
-
aceleia din celebrul film al lui Emir Kusturica - Underground (1995). De intensitate apropiată, spun, nu și de o elocvență pe măsură. Beciul în care un grup de naivi supraviețuiește defazat în loc să trăiască simultan nu e întrutotul analog captivității sub un tavan ipotetic. După cum diafanul Vitalie nu păstreză prea mult din utopismul unui Blacky. Acestea ar fi, într-o schiță sumară, căile prin care Tavanul ipotetic își seduce în primă instanță, cititorii. Nu știu însă dacă există un episod secund, nici dacă
Abordările ipotetice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10090_a_11415]
-
care un grup de naivi supraviețuiește defazat în loc să trăiască simultan nu e întrutotul analog captivității sub un tavan ipotetic. După cum diafanul Vitalie nu păstreză prea mult din utopismul unui Blacky. Acestea ar fi, într-o schiță sumară, căile prin care Tavanul ipotetic își seduce în primă instanță, cititorii. Nu știu însă dacă există un episod secund, nici dacă abandonul e construit pe același algoritm și nici dacă e tocmai - din păcate - unilateral.
Abordările ipotetice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10090_a_11415]
-
de umbră undeva în dreptul unui perete nu știi niciodată care așa că adormi și-n capul tău se perfectează uraganele. Într-o dimineață cînd m-am urcat pe scaun să omor un păianjen (păianjenul s-a retras într-o crăpătură a tavanului) ceva s-a rupt în mine și-am privit pe fereastră lumea din care lipseam, retras în această odaie le fac silă pereților cu creierul meu de putregai, în timp ce afară oamenii trec pe străzi pur și simplu pentru că există străzi
Iov In funicular by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/10097_a_11422]
-
Mircea Bârsilă maria a somnului, sora noastră aruncată după trup ca o umbră strecurată în preajmă chiar preajma desfătătoare, strălucitoare, înfloritoare - ridic în tavanul odăii fuioare încolăcite, de fum sărut franțuzesc/ lângă o moarte de-o șchioapă privitor ca la teatru privesc - ridic în tavanul odăii fuioare încolăcite, de fum (câtă splendoare în boțul acesta de carne și câtă tristețe pe culmile reci ale
Mircea Cau by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/10214_a_11539]
-
somnului, sora noastră aruncată după trup ca o umbră strecurată în preajmă chiar preajma desfătătoare, strălucitoare, înfloritoare - ridic în tavanul odăii fuioare încolăcite, de fum sărut franțuzesc/ lângă o moarte de-o șchioapă privitor ca la teatru privesc - ridic în tavanul odăii fuioare încolăcite, de fum (câtă splendoare în boțul acesta de carne și câtă tristețe pe culmile reci ale dragostei) * treceam prin lume ca toți muritorii un veac de singurătate într-un hohot de pușcă același/ precum în somn așa
Mircea Cau by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/10214_a_11539]
-
trăiește în America, cred că era Diego Ribera. în dreapta patului, un tablou de secol XIX, cu două fete grațioase și puțin vinovate care se sărută, parcă-și spun secrete, ridic capul și mă scutur ca de un coșmar, deasupra, pe tavan, acea oroare cu chip de femeie, o față mizerabilă, în formă de inimă goală, cu o gură ca o inimă roșie, rasă în cap, o culoare albă, cadaverică, cu verde și cu roșu. Cum suportă așa ceva deasupra capului? Ii povestesc
O vizită la Dino Buzzati by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/10278_a_11603]
-
îmi explică Dino. Se strâmbă. - Scriu teatru și voi mai scrie. Vorbește despre ce trebuie să vrei și ce trebuie să poți, despre limite și dincolo de limite. - Sunteți și pictor? - Da, sunt și pictor. Mă privește grav, apoi privește în tavan și mă întreb cu groază, oare nu cumva?... Surâde malițios. - îmi ilustrez singur cărțile. Repet întrebarea: la ce lucrați acum? Mă îngână: veșnica întrebare, dar lucrez la un mare poem. Editorul meu este alături și lucrează cu soția mea. - Ce
O vizită la Dino Buzzati by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/10278_a_11603]
-
Teodor Dună noaptea încă lâncezea. eram trei și eram în jurul unei mese, toți cu degetele desfăcute, cu podul palmei întors spre tavan, neclintiți, ca niște statui oarbe luminate de-o lună abia răsărită. mâinile pândeau încleștate pe lemnul mesei. nu le priveam pentru că era două și era noapte și ei au zis "am văzut în locul tău o mână fără degete" și-n
teodor duna by Teodor Dună () [Corola-journal/Imaginative/10132_a_11457]
-
restaurant scorțos și proaspăt renovat, unde muncitorii astupaseră cu tapet gurile de aer condiționat. Ziua era, într-adevăr, însorită, în sensul că afară erau vreo 40 de grade la umbră. Dincolo de faptul că ne sufocăm cu brio, de undeva, din tavan, niște apa picura fix în capul nașului și al soacrei mici. Mi-am dorit o rochie de mireasă vaporoasă, galben deschis, o pălărie mare de pai și un buchet din flori de câmp. Am purtat o hidoasă rochie cu poale
De ce sunt miresele isterice – episodul 3 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18580_a_19905]
-
să-i întorci spatele și să citești. Nu deschizi televizorul. Dacă ai șansa să fie deja deschis, nu schimbi canalul. Te uiți discret, că, dacă se prinde, s-ar putea să-l stingă. Stai întins pe spate, cu privirea în tavan, ca un gîndac. Nu te poți întoarce. N-ai voie să adormi. După ce nevastă-ta a terminat cu bocitul și, în fine, se ridică, mai rămîi cel puțin zece minute în aceeași poziție. Ai grijă să se vadă pe fața
Ce faci când plânge nevasta by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18637_a_19962]
-
pisiceasca, să îmi sopeasca tot felul de.......eu ecaterina teodoroiu: fapte, nu vorbe. și după momentul mirific în care el desface vinul negru și eu berea unde nu mi-ti începe o furtună ! și unde nu mi ți se duce tavanul de stătea să să prăvale, trozneau pereții, șuiera vântul. peretele de la capul patului se mișcă la propriu către pat: iubire, zic,vezi ce traznet arăt,de până și peretele vrea să vină peste mine! soțul din dotare se apucă să
Cea mai romantică ciocolată, cel mai romantic dans, cel mai romantic rău general by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18891_a_20216]
-
era în delir vazind față bunica-sii)”. finch: “LA coadă la casa de la Carrefour un băiețel de vreo 4 ani stă prădat în coș. Nici nu mai poate ține capul, se lasă pe o parte și privește absent neoanele din tavan. Ca să-i mai treacă plictisul începe să ia în mână ce era mai aproape în raftul ăla de la casa, gume, baterii, PREZERVATIVE. Cutia cu prezervative arată interesantă și îi zice ma-sii să-i ia și lui chestia aia. Tac-so
Gafa se întoarce, acum într-o nouă prezentare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18926_a_20251]
-
campionul. Premiul: glorie eternă pe blogul roz. BRADUL LUI AGNES: BRĂDUȚUL LUI MIHNEA: BRADUL GEORGIANEI (lângă care e cadoul ei pentru soț): BRADUL LAUREI RADU: BRADUL LUI MATRIX: BRADUL LUI MIHAI DOGARU: BRADUL LUI OVI SERG ( Da, e agățat de tavan, cu capu-n jos!): BRADUL LUI ROMULUS IVAN: BRADUL LUI VanghelieBlog: Gata, ăștia au fost concurenții. Las juriul să-și facă treaba, nu înainte de a va zice încă o dată “La mulți ani”. Un 2010 cald și bun vă doresc!
Concurs de brăduţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19039_a_20364]
-
cu grijă ca să nu-l atingă, din respect se poate spune, dar ce respect să ai pentru un om care-ți stă la picioare. Capul plecat sabia nu-l taie, dar nici departe nu poate privi. Directorul desprinde scara de pe tavan și o montează pe o latură laterală, într-o poziție ca să indeplinească condițiile pentru a putea fi folosită. Secretarul se folosește de scară și urcă pe postamentul din piatră pentru a rămâne alături de biroul directorului, învăluiți amândoi în lumina orbitoare
FARA TITLU, PANA LA FINAL...EP. 4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373708_a_375037]
-
metalică cu diametrul de 30 centimetri și înalțimea de 100 de centimetri, cu o fereastră decupată în partea de jos, pe unde se introduce materialul care arde, iar în partea de sus liberă, ca să iese fumul și să urce spre tavan, pentru a mai usca din igrasia comună, nelipsită și greu de învins. Este un spațiu părăsit de fapte bune. Totul este și arată exact așa cum a vrut majoritatea care a votat și a ales cine să conducă, din 1990 și
FARA TITLU, PANA LA FINAL...EP. 4 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373708_a_375037]
-
gândească se întoarse după celălalt copil. Fumul gros, trosnetul lemnăriei care ardea cu flăcări mari, nu au oprit-o. Pe bâjbâite găsi bucătăria. Fetița era pe jos, leșinată. O luă în brațe, dar chiar atunci se desprinse o bucată de tavan și o prinse dedesubt, cu micuța în brațe. Când au sosit pompierii, au găsit două cadavre carbonizate Nu și-a mai sărbătorit cei șaptesprezece ani. Colegii de clasă nu înțelegeau, de ce a fost nevoie să moară o tânără de nici
ADOLESCENTA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384712_a_386041]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > ARHIVARUL Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Liniștea domnea compactă printre șirurile de rafturi înalte până la tavan. Sala în care lucra el putea să fie foarte bine un buncăr, cine ar fi știut că nu e? Nu avea ferestre, așa că nu vedea cerul decât la sfârșitul programului. Prin lumina artificială scursă din plafon, turnurile clădite din hârtiile
ARHIVARUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384733_a_386062]
-
în a doua cameră, tot mare, cu pereții plini de rafturi, pînă sus, avînd cărți pe trei rînduri. Pe jos, mormane enorme. Țin minte un Talmud în nu știu cîte volume enorme, format monumental, legat în piele, clădit pînă aproape de tavan. Tot acolo se uscau și rufele! Am petrecut în camera aceea indescriptibilă cele mai emoționante ceasuri ale adolescenței. Mă lăsa singur cîte 2-3 ore!!! Scotoceam, mișunam, pipăiam, miroseam. Nu știam ce să aleg din miile de volume. El îmi da
Acolo am citit pentru prima dată Întâmplări în irealitatea imediată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13684_a_15009]
-
alb. Ori poate că trage ceva la mașină, o nouă cămășuță, o altă față de pernă, și mâna care pornește ori frânează roata mașinii, împinge din când în când copaia așezată alături, pe masă. Și totuși, pruncul - eu - nu adoarme. Din tavanul scund al cabinei mă adie răcoarea aerului condiționat. Poate că e, de fapt, evantaiul, revista Realitatea Ilustrată sau, pur și simplu, cartonul unui patron de croitorie cu care mama îmi face vânt în acele zile de caniculă când în mansardă
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/13370_a_14695]
-
Alteori, șarja se complică hiperbolic și parabolic. Prostituata declară că n-are ce face cu legea bordelurilor. "Mă vezi șefă de sindicat la curve? Să ieșim în stradă, să cerem prezervative gratis și dreptul la propria imagine în oglinzile din tavan? Spasiba. Decât în stradă la București, prefer trotuarul la Moscova." Mai departe, viața la o partidă de poker, unde nu nimerești mereu chintă roială ca în filmele românești. Morală: prostituata moare, patetic, strigând Nazdrastruet pobeda comunisma! . Finalul piesei e absurd
LECTURI LA ZI by Iulia Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13657_a_14982]
-
atunci timp de socoteli: aceasta e soarta nevinovaților. Sălile de judecată, două la număr, erau spațioase, ferestre cu terminații semicirculare dădeau libertate luminii, vocile avocaților și ale celor împricinați se confruntau cu tăcerea judecătorilor și în felul acesta urcau spre tavan și dincolo de el, coloanele unei spiritualități a cărei origine venea din vechimea civilizațiilor latine. Nimeni nu-și dădea seama. Era zăduf, era vară, fierbințeala trotuarelor cu asfaltul înmuiat de caniculă urca până aici și pătrundea prin oberlichturile ogivale înăbușind sălile
Steaua polară by Mihail Crama () [Corola-journal/Imaginative/13264_a_14589]
-
de la Știrbești. Doamne, cum mai călătoream pe aripile imaginației... însoțit de bădița Mihai: la „izvorul zânelor” în care-mi răcoream „piciorul gol”, săream „în barca mică îngânat de glas de ape”, iar seara „la măsuța mea de brad” priveam în tavan cercul luminos ce-l desena flacăra lămpii cu gaz, când liniștea era perturbată de neastâmpărații șoricei ce se zbenguiau în pod, pe care-i ascultam „...cum învelișul/ De la cărți ei mi le rod” , iar în dimineți senine, „în zumzet de
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
după câțiva tăciuni aprinși din vatră, îi puse pe un făraș de tablă și presără câteva bobițe de tămâie. Mirosul plăcut al acesteia invadă ambele încăperi. În urma sa veni Elena cu sticla cu agheasmă și stropi pereții, ferestrele, ușile și tavanele. - Acum te bagi liniștită în așternut. Eu trag o raită prin gospodărie să văd cu ce neghiobii ne-a însemnat Aghiuță. - Nuuu! - strigă disperată femeia și se aruncă din nou în brațele sale. - Nu te îngrijora, în casă nu mai
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
perdeaua prin geamul spart. - Huuu!... se sperie femeia. Pătrule, ăsta-i diavolul! Elena în culmea disperării, smulse din perete icoana cu Maica Domnului în brațe cu Pruncul și o puse în calea flăcărilor. Un șarpe de foc se roti pe tavan împroșcând scântei și tăciuni aprinși, apoi ieși pe unde intrase. Pătru țâșni în cealaltă încăpere luă crucea de argint de pe peretele de lângă ușa de la intrare și năvăli furios în mijlocul curții: - Piei, satano, și du-te învârtindu-te la cine te-
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]