61,456 matches
-
GREU!" etc.; chiar o o emisiune-concurs de televiziune se intitulează "Bani la greu " (Prima TV). În citatele furnizate masiv de Internet, apar și unele surprinzătoare intruziuni ale formulei într-un discurs mai puțin colocvial, de pildă într-o expunere pe teme de istorie: "o sută de ani mai târziu, cruciații cucereau Constantinopolul, prilej cu care s-au furat la greu tehnologii nemaivăzute până atunci de europeni" (zi-de-zi.ro). Oricum, pentru cei cărora o schimbare de construcție prepozițională li se pare un
"La greu..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12030_a_13355]
-
în veșnică fierbere, cu oameni în stare să se aprindă din orice vorbă, ca apoi să-și dea firesc binețe, cu aerul că niciodată nu s-ar supăra pentru așa fleacuri. În fond, noi să fim sănătoși, că ne descurcăm...Tema "descurcării"e sancționată, cu o anume amărăciune de pedagog dezamăgit în așteptările lui de la societatea pe care, lato sensu, o educă, în episodul călătoriei cu trenul, pe care Mircea Bănceu și soția lui, Mara, o fac în compania unei gospodine
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
se ferește să pozeze în poet, însă, pe de altă parte, se teme de perspectiva de a nu mai fi âpoet>. Pentru Bacovia, maximum de dramă nu e să mori, ci să fii un âfost poet>" (p. 25). Comparațiile pe tema condiției scriitorului le face, așa cum a promis, cu minorii și marginalii, de felul lui Oreste, Păun-Pincio, Neculuță, Petică, Traian Demetrescu și alții, prozatori ca Ioan Adam și Teodor Scorțescu. Sociologic, istoricul literar își duce investigațiile foarte departe când ne spune
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
regiune cu climă aspră. Pentru bătrâni, provinciali, ânordici> timpul trece greu, âmonoton și chinuit>. Sentimentul de âtârziu> le modifică atât ritmul mișcărilor, încetinindu-le, cât și valorile afective ale cuvintelor care se referă la timp" (p. 81). De nenumărate ori, temele și motivele bacoviene sunt integrate într-o istorie particulară, descoperită de istoricul literar după îndelungi meditații și investigații. Se fac distincții extrem de interesante între târg și oraș, odaie și salon, cafenea și crâșmă, gol și vid. E pusă în evidență
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
integrate într-o istorie particulară, descoperită de istoricul literar după îndelungi meditații și investigații. Se fac distincții extrem de interesante între târg și oraș, odaie și salon, cafenea și crâșmă, gol și vid. E pusă în evidență istoria concisă a unor teme ca pustiul și solitudinea, relevând originea lor biblică și transformarea lor radicală în simbolism. Havuzul dintr-un vers îl trimite pe critic până la prima lui atestare literară (unde? La Dinicu Golescu! - p. 278). Atomul din "Muzica sonoriza orice atom" vine
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]
-
intoxicări și prăfuieli și apoi condus și sedus de complexitatea lumilor din sine și din celălalt. "Celălalt" aici se numește PERSONAJUL. Personaje devin și cei care povestesc, George Banu și Dominic Dembinski, deopotrivă, și cei care au scris aceste mari teme asupra cărora continuăm să ne învîrtim și să ne situăm în diferite ipostaze și raporturi. Mi-am amintit că am revăzut de curînd un documentar minunat despre Jean Giraudoux. Era special, așa cum a fost și personajul-autor. Se păstra cu discreție
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
Limes, 2003) -, Horea Poenar a preluat conducerea revistei de la echipa Ștefan Borbely-Corin Braga, schimbând stilul publicistic al redacției dintr-unul academic, cu numere tematice foarte serioase, despre (de exemplu) vrăjitoria în Evul Mediu sau despre psihoistorie (și despre multe alte teme), cu unul racordat la actualitatea imediată, foarte liber, uneori chiar prea degajat, cu simpatice, dar riscante, accente ludice. Diferența de concepție a revistei dintre aceste două etape a creat diferențe de apreciere și de viziune retrospectivă, care se reflectă prea
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
informația lui Laszlo Alexandru, pe care Gabriel Andreescu o reproduce cu unele omisiuni, și care se referă, desigur întîmplător, la România literară: Nu demult au fost organizate ritualicele întîlniri ale României literare, la Clubul Prometheus din Bucure;ti ș...ț Tema discutată era răspîndirea culturii române în străinătate. La această întîlnire a participat și președintele Iliescu. Marea preocupare a scriitorilor n-a fost să-și exprime decepția ș...ț, ci să implore în genunchi posturi de atașați culturali și ambasadori în
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]
-
în străinătate. Nu știau cum să se agațe mai serviabil la remorca puterii politice, să împingă prin noroaie căruța guvernării". Informația lui Laszlo Alexandru este riguros inexactă, cu excepția faptului că a existat o astfel de întîlnire a "României literare", pe tema cu pricina și cu participarea președintelui Iliescu. în rest, fabulație pură. Nimeni n-a solicitat președintelui nimic, nici individual, nici coral, nici în picioare, nici în genunchi. Ceea ce este semnificativ este că Laszlo Alexandru n-a fost prezent la întîlnire
Telefonul fără fir by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12052_a_13377]
-
întîmplărilor de la sfîrșitul anului 1989 este departe de a se fi risipit. În pofida mărturiilor actanților depuse în sălile de judecată sau în fața comisiilor parlamentare de anchetă, a miilor de articole de presă și a sutelor de cărți publicate pe această temă, nimeni nu poate răspunde în deplină cunoștință de cauză la unele întrebări rămase pe buzele tuturor. Evenimentele din decembrie 1989 au început ca o revoltă spontană sau au fost provocate de forțe (interne/externe?) care urmăreau înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
și disperarea vă va fi deplină. Compensații sau cod de lectură Tarkovsky: nu căutați rezoluția narativă, pentru că, deși apare, nu va rezolva tot ce ați văzut înainte. Dați prioritate nu poveștii, ci compoziției. Dacă tot e să facem analiză, analizați temele care se desprind din vortexul narativ: întotdeauna relația explorator-explorat a fost concepută static. Primul element e cel activ, al doilea se definește prin pasivitate. Tarkovsky introduce reciprocitatea în această relație inegală: cosmonauții sondează planeta, iar planeta le sondează subconștientul. Le
De cumpărat o dată și de vizionat de două by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12034_a_13359]
-
ne racordează astăzi, chiar și în afara consimțămîntului nostru. P.S. Mai sînt cîteva luni pînă la deschiderea Bienalei de la Veneția și despre participarea României nu se știe încă nimic. În mod normal, Ministerul Culturii, prin Departamentul Arte Vizuale, trebuia să comunice tema actualei ediții și să organizeze un concurs de proiecte. În absența acestui concurs, cine face propunerea pentru participarea românească, cine va fi comisarul expoziției și, în cazul în care aceste lucruri se știu deja, după ce criterii s-a făcut alegerea
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
Dar dacă-l vedeți după lungmetrajul Viața în Londra, s-ar putea să vi se pară un eșec. Renumitul regizor britanic Stephen Frears revine cu o poveste despre traficul de organe și imigranții ilegali - lumea cinefilă pare fascinată de această temă, exploatată și de filmul decretat cel mai bun de către Academia Europeană de Film. Lungmetrajul debordează de umor negru, suspens inteligent construit și comentariu politic/social subtil. Reușește să fie emoționant fără a trivializa și victimiza - cum era de așteptat - imigranții
Proaspetele delicatese by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12076_a_13401]
-
există (în alte părți, ele au creat o adevărată modă, o specie aparte în categoria non-fictivului), se vede din carența monografiilor (conturile nu pot fi considerate încheiate nici pe această linie istoriografică), se vede din criza edițiilor critice (iarăși o temă dureroasă, o problemă ce pare irezolvabilă). Acestea sunt subiecte pe care titularii rubricii de "cronică a edițiilor" le-au discutat în permanență, mai ales prin aplicații la obiect, prin cazuri concrete, subiecte rămase pe mai departe de actualitate. Z. Ornea
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
îi va fi deșteptat lui Ressu interesul pentru compozițiile monumentale și pentru figurile puternice, decupate pregnant prin știința exactă a desenului academist. Unde, însă, nici Laurens n-a putut să-l convingă pe Ressu și unde eșuase și Mirea, erau temele tipice pentru academism, acele refugii în mitologii moarte și în efigii seci. Spre deosebire de Stoenescu, de pildă, care coborîse din creuzetele aseptice ale aristocrației românești de la sfîrșit de secol, Ressu venea din viața reală și puțintel chiar din mediul promiscuu și
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
Bătrânii" s-au îndepărtat mai mult sau mai puțin de critica curentă - dar nu-i surprindem publicând monografii sau lucrări de sinteze atât de necesare azi, măcar prin imitație a pieții literare franceze ce abundă de astfel de lucrări, pe teme infinit variate! -, iar criticii de vârstă medie, instruiți și cu talent literar - dacă nu totdeauna cu perfecte intuiții! - scriu, mai ales, sau despre grupul căruia îi aparțin plus clientela sau "zonal", practicând un fel de regionalism literar, util uneori dar
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
lui, de asemenea pictoriță, cea care l-a încurajat și i-a susținut prima expoziție în 1923. Dacă nu cumva mă înșel, reproduceri din picturile sale au intrat pe piața românească abia acum câțiva ani, odată cu albumele editate de Taschen. Tema lui Edward Hopper este însingurarea omului modern. Peisajele și decorurile cât se poate de simple și de comune, economicoase, neîncărcate, însă curate, luminoase și intens colorate, accentuează starea de melancolie și solitudinea personajelor, întotdeauna în repaos și aproape mereu neînsoțite
Clark and Pougnaud vs. Edward Hopper by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12092_a_13417]
-
rămase necunoscute dar care se simt dincolo de pânză, deopotrivă străine și familiare: Ne-am apropiat cu pași silențioși, pentru a nu deranja ordinea aparentă. Fiecare imagine are o istorie, spune o poveste, iar actorii lui joacă o bucățică de viață." Tema lor este limita perceptibilului, oscilația între real și butaforie, sentimentul palpabil al artificialului. "Suntem lipiți de viață ca două muște în spatele unei vitrine. Privim lumea cu naivitate și cinism", spun cei doi. Altfel, de la Edward Hopper au preluat aproape totul
Clark and Pougnaud vs. Edward Hopper by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12092_a_13417]
-
Alexandru Macedon, e suficient de dificil. Dar nu se oprește aici. Notele de producție te informează că Stone dorea un scenariu despre un personaj ale cărui condiționări (rasă, naționalitate, familie, etc.) să poată fi accesibile spectatorului, care să relaționeze cu teme actuale acum și atunci. De aici prima contradicție: multiculturalismul și corectitudinea politică nu se prea împacă cu istoria antică, deci premisa de realism e deja eșuată. Filmul nu vrea o demitizare a personajului, ci o elucidare a psihologiei lui. Problema
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]
-
binevenit și bine dozat. Este, într-un fel, cheia cu care deschide acest text al vibrațiilor prezentului. Șapte actori, șapte nume, șapte povești, șapte personaje, șapte energii, șapte spovedanii. Diferite. Prinse în scaune-insectare-diorame făcute de scenograful Andu Dumitrescu. Doar șapte teme, relevante, din miile care ne populează. Aș fi simțit nevoia accentuării unui contrapunct mai puternic, ca o ruptură, atunci cînd măștile cad și limba de lemn se usucă, atunci cînd fiecare își mărturisește eșecul și consecințele lui, atunci cînd dramele
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
umană, într-un demers polițienesc. Poate nici asta n-ar fi neinspirat, în fond, textul permite, dacă Marius Oltean și-ar fi asumat interpretarea aceasta a piesei și nu ar fi încercat să adauge în plus puțin din fiecare altă temă mai nobilă - metafizică, filosofie etc. Chestiunea aceasta s-a transformat în- tr-o barieră estetică ce nu a putut fi depășită, mutînd atenția lucrului din echipă într-un plan fals, în loc să se exploateze drumul inițial, curat, simplu. Încărcătura se transformă treptat
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
publicul din România, unde romanul a trecut mai degrabă neobservat.) în Ușa interzisă Gabriel Liiceanu nu poate înțelege, așa cum am văzut, "refuzul orgolios al coabitării în suferință". Bazîndu-mă pe discuțiile avute cu unii interlocutori ai mei, nu puțini, pe această temă, înclin să cred că dacă evreii consideră în general inacceptabilă analogia (sau însăși comparația) dintre tragedia Holocaustului și aceea a Gulagului, este în bună măsură din rațiuni pragmatice mai degrabă decît teoretice, apreciindu-se cu dreptate sau fără, că aceasta
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
nimic fiindcă nu uită nimic": cele 12-13 epifanii numărate de Beckett în român ("miracole involuntare", miracole pentru că involuntare!) sînt sîmburii "experienței mistice" din care Proust a făcut laitmotivul operei sale - și care revine "că o nevralgie mai degrabă decît o temă" (altă formulă formidabilă - chiț că, scrie Beckett en guise de conclusion, "Muzică este elementul catalitic în opera lui Proust". Muzică - adica Vinteuil, așa cum Bergotte = Literatura, iar Elstir = Pictură...). Pentru Proust, ca și pentru pictor, stilul e mai mult o chestiune
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
Dar noi... fiecare dintre noi, nu avem o responsabilitate la nivel individual? Cum să nu fii nebun dacă îți imaginezi că citind dosarul de Securitate și scriind un eseu (Un Tigru de hîrtie) se va face o dezbatere publică cu tema: "Scriitorul și Securitatea". Am propus revistei 22, dar m-a refuzat. Mai mult, majoritatea celor care au citit cartea s-au oprit la capitolul informatorilor, fără să se intereseze cine și de ce au format toată această rețea pe care s-
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
Sadoveanu că e un maestru al povestirii. Dovezile sunt la îndemână cu duiumul. E un loc comun nedislocabil. De aceea o antologie a povestirii sadoveniene ne plasează imediat în miezul operei. Problema receptării noastre de azi e dacă stilul și temele povestirii sadoveniene mai prezintă suficient interes. În finalul prefeței, Marius Chivu își exprimă temeri justificate: "Poate că temele literaturii lui Sadoveanu vor fi, tot mai mult de acum încolo, resimțite ca învechite pentru cititorul internaut, consumator exclusiv al ficțiunilor timpului
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]