2,511 matches
-
special). Numărul de sus indică tipul de ritm. Numărul de jos indică rapiditatea acestui ritm în "interiorul" unei melodii. Rapiditatea melodiei este indicată de tempo. Fiecare bătaie într-o măsură poate fi clar identificată la un tempo scăzut. La un tempo ridicat, pentru o măsură cu un număr relativ mare de bătăi, acestea sunt percepute în grupuri de trei. De exemplu, 9 bătăi pe măsură devin efectiv 3 bătăi pe măsură. Numărul de jos indică durata unei bătăi în note muzicale
Metru (muzică) () [Corola-website/Science/315427_a_316756]
-
sau chiar electrice (chitară bas electrică în locul contrabasului), împrumutul de sonorități din muzica pop (efecte sonore specifice, tobele electronice, bateristul electronic, numeroase sintetizatoare), înlocuirea solistului cu un grup de soliști, folosirea unei secții ritmice mult mai pronunțate și a unui tempo mai mișcat. De multe ori, versurile sunt creații contemporane, dar sunt și reluate piese de renume din muzica populară sau folclorică. Dat fiind că muzica etno se îndepărtează de folclor (cu atât mai mult decât „prima vârstă” a muzicii populare
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
doina s-a transmis în cântecul de joc, acesta reprezentând stilul modern. Astfel, în afară de „cântecele lungi”, în Gorj există și cântece propriu-zise (mai senine), la origine tot doine (prin versuri), dar executate muzical pe ritmuri de horă sau sârbă, în tempouri așezate. Interesante și neobișnuite totodată sunt anumite creații proprii cu numeroase referințe la dușmani. Melodia cântecelor de acest fel este una sobră, rece. Acești „dușmani”, ale căror trăsături fizice sunt destul de vagi, sunt „loviți” cu blesteme năpraznice, care de cele mai multe
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
lucru a fost însoțit de interesul său în alte tradiții muzicale: în practica sa bisericească, el a tradus și compus in tradiția imnologiei bizantine și a fost printre primii din generația sa care a folosit terminologia muzicală vestică în indicarea tempoului sau a elementelor de agogică. Anton Pann a fost și un interpret iscusit la cobză, lăută, chitară și la pianoforte, cântând în diverse momente, alături de tinerii boieri. Dintre culegerile și creațiile sale muzicale se numără compoziții orientale, romanțe și cântece
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
compusă de Mustaine în timp ce făcea parte din Metallica. Cu toate că Mustaine le-a spus foștilor săi colegi să nu îi folosească muzică pe care a compus-o, Metallica a înregistrat o versiune diferită a cântecului, intitulată „The Four Horsemen”, cu un tempo mai lent și o secțiune melodică intermediară. Albumul conține și o versiune cover a cântecului „These Boots Are Made for Walkin’” de Nancy Sinatra, cu un tempo mai rapid și cu versurile schimbate. Versiunea trupei a generat controverse în anii
Megadeth () [Corola-website/Science/316618_a_317947]
-
a înregistrat o versiune diferită a cântecului, intitulată „The Four Horsemen”, cu un tempo mai lent și o secțiune melodică intermediară. Albumul conține și o versiune cover a cântecului „These Boots Are Made for Walkin’” de Nancy Sinatra, cu un tempo mai rapid și cu versurile schimbate. Versiunea trupei a generat controverse în anii 1990, când compozitorul piesei originale, Lee Hazlewood, a spus că schimbările lui Mustaine sunt „josnice și offensive”. Sub amenințarea unei acțiuni legale, piesa a fost eliminată de pe
Megadeth () [Corola-website/Science/316618_a_317947]
-
Erlangen. Diet Sayler. Galerie Linde Hollinger, Ladenburg. Diet Sayler. Galerie Kunst im Gang, Bamberg. Konkrete Kunst - Einheit und Vielfalt. Kunsthalle Villa Kobe, Halle. 2002 Segni e contești. Studio B2, Genua. Diet Sayler., Nottingham Trent University. 2001 Diet Sayler: Geometria e tempo. Palazzo Ducale, Genua. Kunst für Kaliningrad-Königsberg. Kaliningrad State Art Gallery. 2000 Diet Sayler. Czech Museum of Fine Arts, Prag. Diet Sayler. Retrospective Kettle´s Yard, Cambridge. • Anca Arghir, Eugen Gomringer: Diet Sayler. Veränderung. Galerie Herrmanns, München 1979. • Lucio Barbera, Saro
Diet Sayler () [Corola-website/Science/329872_a_331201]
-
atinge fericita țintă supremă a celor aflați sub stăpânirea zeului Ganesha”. Cap.30- Natyashastra LIMBAJUL DANSULUI ÎN NATYASHASTRA NRITTA Aspectul nritta al dansului clasic indian este perfecțiune, puritate, formă abstractă de dans care, pentru a prinde viață, depinde de ritm, tempo, atitudinea corpului și acompaniamentul muzical. Este fără subiect, fără poveste; în nritta nici unul din gesturile sau mișcările mâinilor sau picioarelor nu transmite vreun mesaj specific, nu are vreo însemnătate. El reprezintă un dans pur tehnic, forța lui stă în veselie
Natya Shastra () [Corola-website/Science/328415_a_329744]
-
versiuni și pentru alte instrumente) este împărțită în 200 de strofe, care la rândul lor sunt împărțite în fraze. Cu toate că la prima ascultare, muzica poate părea simplă unui ascultător din zilele noastre, ea este de fapt organizată în detaliu, cu tempoul, modul și tonalitatea bine definte, ceea ce i-a impresionat profund pe ascultătorii pentru care a fost inițial compusă. O caracteristică a acestei forme de interpretare a fost faptul că vocea și interpretarea instrumentală erau totdeauna separate, lucru ce s-a
Biwa () [Corola-website/Science/314990_a_316319]
-
În Dansul profan, Debussy exploatează toate posibilitățile variaționale libere, ce vor fi prezente de-a lungul întregii piese influentând însăși structura formală. Tempourile sunt și ele esențiale în economia compozițională a piesei. Dacă Dansul sacru are un singur tempo de bază, care pe alocuri prezintă mici variații ce-i dau fluiditate și elasticitate, Dansul profan are mișcări diferite, uneori, foarte contrastante. Varietatea agogică
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
În Dansul profan, Debussy exploatează toate posibilitățile variaționale libere, ce vor fi prezente de-a lungul întregii piese influentând însăși structura formală. Tempourile sunt și ele esențiale în economia compozițională a piesei. Dacă Dansul sacru are un singur tempo de bază, care pe alocuri prezintă mici variații ce-i dau fluiditate și elasticitate, Dansul profan are mișcări diferite, uneori, foarte contrastante. Varietatea agogică creează o stare de ușoară instabilitate și de pulsație mereu schimbătoare, o balansare continuă. Este de
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
cele armonice ș.a.m.d. Tranziția de la primul la al doilea dans se face printr-un enchainez = legați, înlănțuiți, care arată că între ele nu se face pauză și că dimpotrivă, trecerea este lină, continuă astfel încât retenu-ul final să pregătească tempo-ul Dansului profan: Modéré (q = 152), în care valoarea de doime cu punct din ultima măsură a Dansului sacru să aibă aproximativ durata unei măsuri din Dansul profan. Dansul profan este un rondo - ABACA - construit pe principiul variațional. Refrenul A
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
pe timpul al doilea, octavele harpei, constituind fundamentul armonico-ritmic cruzic. La prima sa apariție, tema este expusă în pp, iar la reluare (măsurile 9-14) apare ca un ecou, fiind notată più pp. Tema a2 se întinde între Animez și următorul a tempo (măsurile 15-22), formând o perioadă de opt măsuri. Aici, materialul tematic, expus de violoncel și violă, este o melodie în pizzicato, construită pentatonic, pe sunetele: mi - sol - la - si - re, peste care este suprapus stratul ornamental asigurat de cascada sonoră
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
La ultima revenire a temei a1 (reperul 3), Debussy adduce o nouă distribuție a rolurilor, tema apărând pentru prima dată la harpă - în versiunea ritmică originală și în expunere armonică - iar orchestra atacă cruzic. Fragmentul de la Animez la următorul a tempo (măsurile 55-62) poate fi socotit o secțiune tranzitorie, cu funcție de concluzie a refrenului. Aici harpa cu pedale dă un examen sever în ceea ce privește posibilitățile de a cânta pasaje intens cromatizate. Grupul tematic B apare în măsurile 63-92 după o formidabilă explozie
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
a doua (măsurile 101-108) este diferită de prima, având un profil dinamic contrastant. Aici orchestra continuă dezvoltarea tematică pe alte armonii, iar harpa schimbă complet registrul, desfășurând arpegii descendente de septimă. Cupletul C (măsurile109-122) debutează la Le double moins vite (Tempo rubato), într-o mișcare de două ori mai lentă decât tempoul de bază, aducând o muzică contrastantă, complet diferită și fără nici o asemănare cu ce a fost până acum, sau cu ce va urma. Legătura cu ultimul refren se face
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
dinamic contrastant. Aici orchestra continuă dezvoltarea tematică pe alte armonii, iar harpa schimbă complet registrul, desfășurând arpegii descendente de septimă. Cupletul C (măsurile109-122) debutează la Le double moins vite (Tempo rubato), într-o mișcare de două ori mai lentă decât tempoul de bază, aducând o muzică contrastantă, complet diferită și fără nici o asemănare cu ce a fost până acum, sau cu ce va urma. Legătura cu ultimul refren se face printr-o a treia tranziție - a Tempo, Animez (măsurile 123-129) - construită
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
ori mai lentă decât tempoul de bază, aducând o muzică contrastantă, complet diferită și fără nici o asemănare cu ce a fost până acum, sau cu ce va urma. Legătura cu ultimul refren se face printr-o a treia tranziție - a Tempo, Animez (măsurile 123-129) - construită pe sextolete și treizecidoimi, cu rol dinamizator în primele patru măsuri, și un calando spre final (dim. molto, retenu). Interesant este aici momentul de legătură cu tranziția (măsurile 122-123), întrucât trecerea se face abrupt și ca
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
Animez (măsurile 123-129) - construită pe sextolete și treizecidoimi, cu rol dinamizator în primele patru măsuri, și un calando spre final (dim. molto, retenu). Interesant este aici momentul de legătură cu tranziția (măsurile 122-123), întrucât trecerea se face abrupt și ca tempo și ca nuanță și ca stare și, mai ales, din punct de vedere armonic. Se modulează la șapte cvinte, respectiv, de la patru diezi la trei bemoli. Dacă la harpa cromatică acest fapt nu ridica nici o problemă tehnică, deoarece acest instrument
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
trebuie schimbate șapte pedale pe ultimul timp al măsurii, lucru imposibil de realizat, soluția fiind schimbarea pedalelor din timp după arată exemplul de mai jos: La măsura 217 se produce o situație inedită: după un calando se aduce brusc un tempo mai rapid, de fapt cel mai rapid tempo din toată lucrarea 10 Tempo I (Un peu plus mouvmenté), având ca avantaj atragerea atenției și creșterea interesului ascultătorului. Refrenul (măsurile 217-232) revine pentru ultima oară, expunând tema a1 aproape identic cu
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
măsurii, lucru imposibil de realizat, soluția fiind schimbarea pedalelor din timp după arată exemplul de mai jos: La măsura 217 se produce o situație inedită: după un calando se aduce brusc un tempo mai rapid, de fapt cel mai rapid tempo din toată lucrarea 10 Tempo I (Un peu plus mouvmenté), având ca avantaj atragerea atenției și creșterea interesului ascultătorului. Refrenul (măsurile 217-232) revine pentru ultima oară, expunând tema a1 aproape identic cu prima sa apariție. Tema este încredințată orchestrei, iar
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
soluția fiind schimbarea pedalelor din timp după arată exemplul de mai jos: La măsura 217 se produce o situație inedită: după un calando se aduce brusc un tempo mai rapid, de fapt cel mai rapid tempo din toată lucrarea 10 Tempo I (Un peu plus mouvmenté), având ca avantaj atragerea atenției și creșterea interesului ascultătorului. Refrenul (măsurile 217-232) revine pentru ultima oară, expunând tema a1 aproape identic cu prima sa apariție. Tema este încredințată orchestrei, iar harpa o însoțește, realizând o
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
revine la modul major pe re, orchestrei fiindu-i repartizată pedala de cvintă, iar harpei arpegiul complet. Nuanța și tensiunea scad treptat până aproape de dispariție. În ultima măsură, Debussy, surprinde din nou prin nuanța de ff subito și revenirea la tempo-ul Retenu, realizând un final mai interesant și atractiv. După cum s-a văzut, Dansurile de Claude Debussy au o valoare inestimabilă, lucrarea putând fi considerată o adevărată capodoperă a genului, ce necesită din partea interpretului o înaltă calificare.
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
obișnuită (Re major - Miformula 1 major cu sextă mare adăugată ca întârziere a cvintei, ceea ce obligă adoptarea variantei melodice a majorului; cifrajul corespunzător este I-II în Re major, cu al doilea acord drept sextă napolitană). Dacă interpretarea respectă indicațiile de tempo din partitură, durata totală a piesei este de aproximativ 7 minute. Partitura este destinată unei orchestre de 40-50 de instrumentiști, cărora se adaugă solistul la pian. Sunt notate:
Momentul muzical () [Corola-website/Science/310451_a_311780]
-
persoană foarte draguță la care țin extrem de mult. Vocea lui era exact ceea ce căutam. Nu cânta nimeni ca el, are ceva aparte - deschiderea către flamenco îl face unic”. „La Tortura” este un cântec scris într-o tonalitate minoră și un tempo moderat. Piesa este influențată de muzica reggae și de cea afro-latino. Pentru realizarea negativului, s-au folosit chitara, pianul și acordeonul. Orchestrația combină surse sonore acustice și electronice. Întinderea vocii lui Sanz este de la mi din octava mică până la nota
La Tortura () [Corola-website/Science/314400_a_315729]
-
maniera violonistului Stéphane Grappelli. Finalul este o scurtă concluzie a viorii care risipește sentimentul tonal. „Secolul vitezei” abordează un limbaj armonic avansat, împrumutând acorduri specifice muzicii de jazz (între care majorul supranumit acordul Hendrix - cu septimă mică și nonă mărită). Tempoul este rapid, în conformitate cu ideea desprinsă din titlu și versuri. Structura se bazează pe un riff alcătuit în interiorul unei tetratonii de cvarte perfecte, poate inspirat de piesa "Bitches Crystal" (1971) a formației britanice Emerson, Lake & Palmer. Metrul folosit este formula 1, repartizat
Lume albă () [Corola-website/Science/312651_a_313980]