1,083 matches
-
spațiului în procesul comunicării, cum ar fi arhitectura, mobila, sau distanța fizică între participanții la situația de comunicare), paralimbajul (toate sunetele pe care le producem și nu sunt cuvinte; aici intră râsul, tonalitatea, cuvintele vide de înțeles: "mm", "ăă") și temporalitatea (folosirea timpului în comunicare, orientarea temporală definită de Hall ca monocronă și policronă, înțelegerea noțiunilor de prezent, trecut și viitor). Textele lui Condon și Yousef și prima ediție Samovar și Porter reprezintă doi factori importanți în introducerea studiului Comunicării interculturale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
lui Blondel și reia reflecțiile anterioare asupra memoriei involuntare și a falsei recunoașteri curentul de memorie va fi utilizat pentru a explica fenomenul rememorării. Dar, în esență, Memoria colectivă va dezvolta ideea unui curent de memorie culturală sprijinit pe o temporalitate unică în genul ei. Halbwachs face prima generalizare în capitolul 2, cînd se apleacă asupra mărturiei; această generalizare a "curentului de memorie" are ca rezultat două idei simetrice: în primul rînd, identitatea eului va depinde de apartenența la alte curente
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
a lui Marc Bloch) mizează pe ideea unui timp unic. Bazîndu-se pe acest timp unic, ea cade în paradoxul lui Einstein și al relativității: nu există un timp comun pentru Sirius și pentru Terra; nu există decît timpuri relative. Aceste temporalități relative sînt cele susținute de fiecare memorie colectivă. Realitatea ultimă este timpul memoriei colective; dimpotrivă, timpul istoriei este doar unul exterior. Acest raționament anunță superba intuiție finală a lui Halbwachs, care nu va fi reluată de nici un sociolog pînă la
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
asupra istoriei și a interiorității reciproce în cîteva cazuri excepționale, Halbwachs recurge încă o dată la fenomenologia rememorării: să-ți amintești spunea el în Cadrele înseamnă să urci în timp cu viteze diferite, de la timpul imediat (al memoriei imediate, cu o temporalitate nestructurată și neierarhizată), la un timp particular, propriu fiecărui grup (familial, religios etc.), timpul memoriilor colective "în care ne întoarcem cu viteze diferite și pe distanțe diferite". Aici, această fenomenologie a rememorării pleacă de la ideea de timp etern, care fusese
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
adică garanția echilibrului său psihologic (după cum intuia deja Auguste Comte), deoarece este limbaj; el asigură echilibrul individului în măsura în care individul colectiv este limbaj, prin ecoul limbajului social exprimat de mobilele dintr-o cameră sau de structura unui oraș. Spațiul implică o temporalitate. Acest lucru este adevărat în special în exemplele date de Halbwachs din spațiul rural, spațiul juridic, spațiul economic. Noutatea și specificitatea acestor spații este că au un fel de virtualitate și un loc în care această virtualitate se actualizează. Virtualitățile
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
un loc unde această virtualitate poate fi actualizată; actualizatorul acestei memorii colective este personajul ei central. Timpul juridic pare să meargă de la periferie la centru (notarul) și de la decizia centrului (notarul) la periferie. Această structură a spațiului care implică o temporalitate centrată se regăsește, la un nivel mai complicat, în spațiul economic. În reprezentarea spațiului economic există, de data aceasta, două extreme: o extremă în centru, care este Bursa, și o extremă la periferie, comercianții. Comercianții se află la periferie, unde
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
sau prețul de cumpărare) și prețul de vînzare pe care-l fixează. Acest preț de vînzare va rămîne, mai tîrziu, în mintea clientului cînd va trece prin fața prăvăliei sau cînd va evalua marfa pe care o deține. Dar, în realitate, temporalitatea are un al doilea focar, Bursa, unde se evaluează în fiecare clipă schimbarea prețurilor. Exemplul spațiului economic va retușa spațiul juridic din punctul de vedere al temporalității și va anunța temporalitatea spațiului religios. Trecerea de la virtual la actual, prin trecerea
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
prăvăliei sau cînd va evalua marfa pe care o deține. Dar, în realitate, temporalitatea are un al doilea focar, Bursa, unde se evaluează în fiecare clipă schimbarea prețurilor. Exemplul spațiului economic va retușa spațiul juridic din punctul de vedere al temporalității și va anunța temporalitatea spațiului religios. Trecerea de la virtual la actual, prin trecerea de la memoria socială difuză la un loc de-terminat al memoriei colective (juridică sau economică) se dovedește a fi trecerea de la un timp indefinit la un timp
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
evalua marfa pe care o deține. Dar, în realitate, temporalitatea are un al doilea focar, Bursa, unde se evaluează în fiecare clipă schimbarea prețurilor. Exemplul spațiului economic va retușa spațiul juridic din punctul de vedere al temporalității și va anunța temporalitatea spațiului religios. Trecerea de la virtual la actual, prin trecerea de la memoria socială difuză la un loc de-terminat al memoriei colective (juridică sau economică) se dovedește a fi trecerea de la un timp indefinit la un timp istoric; acest lucru apare
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
asigură, prin chiar materialitatea sa, caracterul nedefinit al amintirii. Pe de altă parte, spațiul, ca izolare, separare, zid al unei biserici, diferențiază un grup de altul și asigură identitatea grupului, adică nu mai este un spațiu transtemporal, ci spațiul unei temporalități colective, servind ca barieră față de alte temporalități colective (spațiul unui grup religios în raport cu exteriorul sau cu orașul). Astfel, schema generală a spațiului ca virtualitate și ca loc al activității poate fi înțeleasă atît ca spațiu legat de timpul prezent indefinit
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
al amintirii. Pe de altă parte, spațiul, ca izolare, separare, zid al unei biserici, diferențiază un grup de altul și asigură identitatea grupului, adică nu mai este un spațiu transtemporal, ci spațiul unei temporalități colective, servind ca barieră față de alte temporalități colective (spațiul unui grup religios în raport cu exteriorul sau cu orașul). Astfel, schema generală a spațiului ca virtualitate și ca loc al activității poate fi înțeleasă atît ca spațiu legat de timpul prezent indefinit, cît și ca spațiu legat de timpul
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
legitimată de aceasta. Noutatea articolului despre muzicieni este introducerea conceptului fundamental de societate a muzicienilor. Noutatea este cu atît mai importantă cu cît este vorba de muzică, adică de o cunoaștere estetică purtătoare a unor va-lori și a unei temporalități, dar care este și o cunoaștere rațională, și nu doar afectivă, în centrul ei aflîndu-se un sistem de notații, un cod al notației, un metalimbaj. Pe scurt, noutatea este că, spre deosebire de cunoașterea științifică din Formele elementare, cunoașterea savantă nu depinde
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
70 1.10. Deicticele spațiale / 73 1.11. Tipuri de deictice spațiale / 77 1.12. Probleme de narator / 79 1.13. Focalizarea și punctul de vedere / 84 1.14. Deicticele temporale / 86 1.15. Clasificarea deicticelor temporale / 88 1.16. Temporalitatea narativă / 89 1.17. Povestire și situație de enunțare / 93 Lecturi recomandate / 96 Exerciții / 97 Capitolul 2. Planurile enunțării: "discursul" și "povestirea" / 103 2.1. Aspectul / 104 2.2. Perfectul compus și perfectul simplu / 106 2.3. Cele două sisteme
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
2.2. Perfectul compus și perfectul simplu / 106 2.3. Cele două sisteme / 108 2.4. Planul ambreiat și planul non-ambreiat / 112 2.5. Mărci de subiectivitate și substantive de calitate / 114 2.6. Eterogenitatea enunțiativă / 117 2.7. Dubla temporalitate narativă / 119 2.8. Eul din "povestire" / 121 2.9. Perfectul simplu și înlănțuirea narativă / 123 2.10. Tentative de depășire / 125 2.11. Prezentul narațiunii / 129 Lecturi recomandate / 136 Exerciții / 137 Capitolul 3. "Scoaterea în relief" și descrierea / 141
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
al victoriei pe care timpul o repurtează asupra unei întregi generații care nu-și împlinește idealurile adolescenței, Educația sentimentală începe cu descrierea călătoriei lui Frédéric Moreau pe un vapor pe Sena, de la Paris în provincie, la Nogent-sur-Seine. Simbol al unei temporalități percepute în aspectele sale negative, călătoria aceasta implică "o viziune sinoptică a vieții ca o unitate ce a avut loc ante rem": "Frédéric se gândea la odaia pe care ar ocupa-o acolo, la planul unei drame, la subiecte de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sau la câteva principii de organizare foarte generoase (ca în structuralism), ci se constituie într-un adevărat instrument de investigație. Făcând o analiză din punctul de vedere al enunțării, descoperim fenomene lingvistice de o mare finețe (modalități, discurs indirect, polifonie, temporalitate, determinare temporală, meta-enunțare...), în care referința la lume și înscrierea partenerilor enunțării în discurs se întrepătrund. Or, literatura mizează enorm pe aceste detalii lingvistice, pe care un comentariu tradițional nu-și poate permite să le analizeze. În plus, reflectarea asupra
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
În ziua următoare O lună mai târziu Anterioritate, simultaneitate sau posterioritate față de punctul de reper Astăzi În această vară În acea zi În acea vară Anterioritate sau posterioritate Imediat Luni DEICTICE în acea zi de luni NON DEICTICE 1.16. Temporalitatea narativă Pentru narațiune este deosebit de important să se opereze o alegere potrivită din cele trei posibilități existente localizarea temporală absolută (12 decembrie 1950), relativă față de enunț (a doua zi după plecarea sa) și relativă față de enunțare (astăzi). Este greu de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și capricioasă care dovedește fericire. Totul era acolo în armonie cu clipa aceea, pentru că cele două femei plângeau. Totul părea că suferă 85. Deși acest text are o factură clasică, cititorul tot trebuie să opereze anumite modelări pentru a reconstrui temporalitatea. Mai întâi de toate, trebuie să interpreteze deicticul "în ultimii ani", gândindu-se la data apariției romanului. În lipsa altei orientări, cititorul contemporan cu Balzac trebuie să presupună că, în ciuda folosirii unui timp din trecut, povestirea se derulează în prezent. În
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
întâmplă și cu fenomenul invers, intruziunea "povestirii" în "discurs", cu excepția, bineînțeles, a citatului. Trecerea de la un sistem enunțiativ ancorat în situația de enunțare la un sistem care se bazează pe o ruptură nu se face fără dificultate. 2.7. Dubla temporalitate narativă Mai sus am amintit de interferența dintre "povestire" și "discurs". Ne vom opri acum la un fenomen de interferență între reperări care, fără a obliga "povestirea" să cadă în "discurs", fără a-i perturba cu adevărat omogeneitatea, implică o
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
entități, un trecut direct accesibil și, în același timp, aparținând unei lumi străine. De altfel, autorul precizează și felul în care trebuie primit textul său: "Fără ordine cronologică", "Faceți ca și cum ați comenta imaginile dintr-un film, mi-a spus Resnais". Temporalitate deosebită prin care personajul își comentează propria poveste, cum ar face cu un personaj de film. Într-un asemenea context, imperfectului unic ("Părea un naufragiat") îi lipsește valoarea de plan secund, el realizează o anumită focalizare. Enunțul astfel evidențiat nu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cititorul ideal este un amator, erudit, dar și estet. Diferențierea între funcția de desemnare și dimensiunea interlocutivă pare artificială: prin desemnare, sunt desemnate împreună, se acceptă o enunțare. Ne-am putut da seama de acest lucru atunci când am evocat "dubla temporalitate narativă" care permite reperarea anumitor deictice în raport cu scena de lectură. Departe de a dispărea, actul narațiunii contribuie la impunerea coreferințelor. Astfel se face că anafora "sărmanul neofit" are la bază o evaluare asumată de un cititor care ar fi parcurs
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
45, Pitești, 2000. Buzatu, Gheorghe, România sub Imperiul Haosului (1939-1945), Editura Rao, București, 2007. Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității. Modernism. Avangardă. Decadență. Kitsch. Postmodernism, Editura Univers, București, 1995. Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999. Chioaru, Dumitru, Poetica temporalității. Eseu asupra poeziei românești, Editura Dacia, col. Discobolul, Cluj-Napoca, 2000. Clement, Liviu, Fragmente despre postmodernism și poezie în Crai nou, 2002. Coșovei, Traian T., Pornind de la un vers, Editura Eminescu, București, 1990. Crăciun, Gh., Competiția continuă. Generația 80 în texte
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ca o microficțiune de tip teatral (scrisă, regizată și interpretată de ea) în cadrul unei macroficțiuni literare, o ficțiune de gradul ÎI înscrisă într-o ficțiune de gradul I, o punere în abis puternic contaminată de "teatral": coliziunea dramatică, cadrarea scenei, temporalitatea legată, mișcarea spațială. Interpretarea românului realist/naturalist că teatru duce la lectură textului că "text al spectacolului". Fiecare scenă romanesca miniaturizează în felul său teatrul existenței în care Pariziana își trăiește propriul eu că spectacol prin construcții ludice de sine
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
determina itinerarul social și exercitarea rolurilor sociale ale Parizienei. Din stufoasa materie a romanelor am ales episoadele semnificative, relative la diferitele sfere ale vietii femeii pariziene, care constituie scene tipice pentru românul secolului al XIX-lea. Balzac și Zola înglobează temporalitatea și spațialitatea în scene-tablou de proporții. Supuse unei regii stricte a tehnicilor care le constituie, aceste tablouri se fundamentează pe o punere în scenă [Dubois 2000, p.245]. Efectul spectacular al scenei într-un român este asemănător cu cel din
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și rece". Pentru ilustrarea condiției geniului, poemul Luceafărul este o adevărată sinteză a Întregii opere poetice eminesciene. Acest poem armonizează temele, motivele, elementele imaginarului poetic, atitudinile romantice, procedeele artistice cultivate de către poet, dar mai cu seamă, simbolurile eternității și ale temporalității vieții. „Vom visa un vis ferice, Îngâna-ne-vor c-un cânt Singuratice izvoare, Blânda batere de vânt; Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cada rânduri-rânduri.” Mihai EMINESCU Mihai EMINESCU: LUCEAFĂRUL Comentariu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]