1,583 matches
-
În jos și lăsând pe piatră urme sângerânde din rochia de mireasă sau urcându-se sus pe vârful muntelui, unde, halucinând, Își Închipuia că este Împreună cu iubitul ei. Însă nu toți cântăreții sunt dispuși să Încerce imposibilul. Alfredo Krauss, marele tenor spaniol, a sosit târziu la repetițiile de la Chicago. Îmbrăcat impecabil, În costum de gabardină și cu mănuși subțiri de piele, părea că aterizează de la Acapulco, unde poate chiar cântase În concert. S-a așezat În sală și a privit tăcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
reluat Lucia, dar fără Alfredo Krauss. June, care a revenit În rol, se simțea foarte acasă În decorul romantic, găsind un suport În pericolele ce trebuiau Înfruntate În realismul filmic al scenei. Deși lucrurile au mers mai bine cu noul tenor, eu eram din ce În ce mai puțin convins de această montare. Mi se părea acum prea explicit romantică: În combinație cu interpretarea orchestrei, care aici era cam sentimentală, rezultatul era la limita siroposului. Citind În avion, după premieră, cronica destul de negativă din Los
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Arkadina joacă loto - mama pare că nu ar vrea să știe de moartea fiului -, Trigorin plânge. Cortina. Contrast neașteptat, datorat inspirației de moment și sensibilității lui Walken. Un actor care continuă să-și ia riscuri chiar și În fața spectatorilor. Un tenor care nu poate să se despartă... de soprana sa În seria portretelor insolite merită menționat și un solist de operă cu care m-am Înțeles de minune În multe ocazii, până la o premieră, când a schimbat din proprie inițiativă finalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
portretelor insolite merită menționat și un solist de operă cu care m-am Înțeles de minune În multe ocazii, până la o premieră, când a schimbat din proprie inițiativă finalul unui spectacol, neținând cont de intențiile mele. E vorba de celebrul tenor american Neil Shicoff. Repetam la Opera din Zürich Adriana Lecouvreur, opera lui Cilea bazată pe piesa lui Scribe. Cum personajul principal este o mare actriță și două dintre acte au loc pe scenă sau În culisele Comediei Franceze, decorul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
acte au loc pe scenă sau În culisele Comediei Franceze, decorul lui Chloe Obolensky reprezenta un teatru În care platoul scenei era cuprins ca Într-un cerc Între sala reală și cea din decor. Povestea de dragoste dintre soprană și tenor, complicată de intrigi mondene și politice, se termina brutal cu otrăvirea Adrianei de către o rivală răzbunătoare. În momentul morții apare tenorul, care vine să clarifice toate neînțelegerile, dar prea târziu: Adriana nu mai poate fi salvată. E important, desigur, acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
era cuprins ca Într-un cerc Între sala reală și cea din decor. Povestea de dragoste dintre soprană și tenor, complicată de intrigi mondene și politice, se termina brutal cu otrăvirea Adrianei de către o rivală răzbunătoare. În momentul morții apare tenorul, care vine să clarifice toate neînțelegerile, dar prea târziu: Adriana nu mai poate fi salvată. E important, desigur, acest deznodământ sentimental, dar pentru mine avea o valoare de simbol imaginea actriței care moare pe scenă, după ce s-a terminat spectacolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Cum să-i dezamăgesc?!“ Oare a fost greșeala mea că n-am reușit să-i explic destul de convingător acest final pe care Îl dorisem ca un omagiu pirandellian actorului și scenei? Sau chiar așa de grea să fie „despărțirea“ unui tenor de soprana sa...? Întâlnirea cu Beckett La Public Theater, lucrând Oh, ce zile frumoase, piesa lui Beckett, nu știam că era pentru ultima oară când aveam să lucrez cu prietenii mei buni Irene Worth și George Voskovec. Cei doi actori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
h 254 HYPERLINK \l " Toc133741204" Luciile mele PAGEREF Toc133741204 \ h 257 HYPERLINK \l " Toc133741205" „La Mama“ ori... „La Papa“? PAGEREF Toc133741205 \h 263 HYPERLINK \l " Toc133741206" Vieți aparent pierdute - Vania și Pescărușul PAGEREF Toc133741206 \h 266 HYPERLINK \l " Toc133741207" Un tenor care nu poate să se despartă... de soprana sa PAGEREF Toc133741207 \ h 272 HYPERLINK \l " Toc133741208" Întâlnirea cu Beckett PAGEREF Toc133741208 \h 274 HYPERLINK \l " Toc133741209" Din nou la ART PAGEREF Toc133741209 \ h 276 HYPERLINK \l " Toc133741210" Electra, dar În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
opereta, mi-a lipsit decorului vieții mele acest aspect caracteristic al Bucureștiului nostru de acum o jumătate de veac. Aspect facil și grațios, din mucava și poleială, cu intrigi vechi și răsuflate, cu piruete și ciripit de tenorine și de tenori efeminați. Dar În afară de pomenitele alte feluri de a Învăța decât anti patica și monotona, fără suflet și interes Învățătură a școa lei; și completând oarecum libera noastră formație pe căile sus ară tate, ale bibliotecilor publice, ale anticarilor, ale conferințelor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
interpreteze compoziții celebre cum ar fi: Missa Secunda Pontificalis, Imnul închinat Sf. Francisc, Tota Pulchra de Boroni, etc.; corul era structurat pe patru voci. Am avut astfel fericirea ca în anul școlar 1941-42 să cânt împreună cu el părțile solistice de tenor și sopan din lucrările amintite. Corul, în afară de orga (la care cânta pr. Gh. Pal ) era acompaniat și de fanfara satului (dirijor fiind un italian după nume), astfel că de sărbători și duminici, din noua și măreața biserică din Hălăucești (ctitorie
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
zilele”, vol. II pag. 231, din care redau integral conținutul : „Tânăr preot greco-catolic, originar din Moldova, îndrăgit de cei cu care fusese la mina de la Baia Sprie, s-a făcut și la Pitești la fel de iubit. Înzestrat cu o voce de tenor, de o puritate și căldură rar întâlnită, numele lui, Ghiță Dumitraș, s-a asociat definitiv în memoria deținuților din Pitești cu sărbătorile de Paști și de Crăciun. An de an, în noaptea de Înviere și în noaptea de Crăciun se
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
dus la Rădăuți, am fost bine primit și o făceam pe dascălul. Întrucât sora Părintelui Baltheiser cânta în corul sindicatului din Rădăuți, m-a luat și pe mine să cânt în cor, având pe atunci o voce relativ bună, de tenor II. În ziua de 8 iulie am plecat împreună cu Pr. Baltheiser Eugen, Pr. Andrei Gherguț, care venise în vizită, cu Pr. Proschinger și cu tânărul Iulius Schneider, și el adăpostit pe lângă Pr. Baltheiser, într-o excursie la Vatra Dornei, unde
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
nu mai aveau o asemenea recoltă de coacăze. Erau vestiți și peste hotarele Costișei în ce privește livada lor. Doamna făcea dulcețuri, vin și compoturi, încât cămara lor era mereu plină cu delicatese din fructe proprii. Domnul cantor avea o voce de tenor și-i încânta pe enoriași la slujbele bisericești, unde profesa din tinerețe. Provine din Sucevița, iar doamna din Frătăuții Noi. Copiii: Aurel și Modest, au urmat Școala Normală de Învățători, de la Șendriceni, în frumoasele lor costume naționale. Mama fiind o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
veșnice și la parohia din Costișa a venit să slujească preotul Arcadie Repta. Acesta era mai tânăr, absolvent al Facultății de teologie de la Cernăuți, unde a susținut și teza de doctorat. Foarte bine pregătit profesional și înzestrat cu voce de tenor, s-a făcut repede iubit și respectat de enoriașii comunei. S-a căsătorit cu Saveta, o fată foarte frumoasă și distinsă, dar cu puține studii. Au avut un singur băiat, Titi, care a urmat cursurile Facultății de mecanică, devenind inginer
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
încă multă vreme nostalgia urbei dunărene, pe care n-aveam s-o mai revăd vreodată. Aici s-au continuat tertipurile cinefile deprinse la Cluj: furișatul în sală în pauză și confortabila contemplație de după pauză. În afară de Țara surâsului de Lehár, cu tenorul cel scund Joseph Schmidt, îmi aduc aminte de alte două filme: Victoria și al ei husar (melodramă probabil tot austriacă - mă încânta husarul...) și Iancu Jianu, film românesc, în care vibram din rărunchi pentru haiduc; amintirea lui mi-o redeșteaptă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
între popoare". A prezidat N. Tihonov. A vorbit Surcov. Au luat cuvântul reprezentanți ai Americii latine (Chili, Brazilia, Argentina) și ai Asiei (China, India, Iran). Un foarte frumos festival cu Oistrah, basul /.../ și două sau trei bune cântărețe. Un puternic tenor armean pe care l-am auzit și la București; dansuri ale asociației Beriozka; danțuri kirghize. Coruri foarte bune a Soc. de radio. Am cunoscut pe Gladkov, un bătrânel de 70 de ani. A fost câtăva vreme bolnav; ar dori să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nou venite de a trece puntea de peste Visa, o punte de lemn de numai 50-60 cm lățime, care prezenta o ușoară instabilitate la unii pași mai apăsați, botezată “puntea lui Rumi”; cântecele lui Goga, interpretate la butucii Sandei Axente de către tenorul Horea Lupu, viitor profesor la Liceul Axente Sever din Mediaș; piesa lui Alecsandri “Doctor fără voie” În care dețineam rolul doctorului Frantz, cea mai reușită interpretare actoricească din viața mea, etc. Spectacolul s-a bucurat de un succes deosebit și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
erau destule locuri de muncă 569. Jospin aspira, cu siguranță, la o abordare de anvergură pentru a se crea locuri de muncă, demers căruia i se opunea, în cadrul PSE, prim-ministrul britanic. A rezultat o polemică aprinsă între cei doi tenori. Această tensiune este documentată istoric. Cu cîteva luni înainte, la 6 iunie 1997, se puteau nota sensibile diferențe de ton între prim-miniștrii francez și britanic la Congresul de la Malmö al PSE. Două teme legate sînt ilustrative în această privință
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
personaje, IIIse face legătura cu experiența de viață a elevilor, asemănări cu alte texte, IVse formulează într-o frază , morala, mesajul textului. Lecția Apolodor, din manualul de limba română de clasa a II-a : • Explică , apoi introdu în enunțuri, cuvintele: tenor, frac, scamator, Labrador. • Ce sentimente trezește în voi prima parte a poeziei Apolodor? Dar a doua parte ? • Prezentați situații când și voi ați simțit dor de locurile natale și de familie ! • Găsiți personaje care au făcut același lucru ! • Care e
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
aplaudați în Faustul lui Goethe și dramele lui Schiller. Publicul vienez, recunoscător actorilor săi favoriți pentru orele frumoase petrecute la teatru ascultîndu-i, continua să aplaude aceste glorii ale scenei, chiar și cînd pierduseră prospețimea și deveniseră afoni, cum era venerabilul tenor Winckelmann care, sub pretext că însuși Wagner îl învățase aceste roluri, se crampona de repertoriul de la Bayreuth fără a mai avea voce. El nu a părăsit afișul Operei decît în urma unei penibile reprezentații cu Tannhäuser, în cursul căreia, respingînd avansurile
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în sânul electoratului român. S-a dorit o schimbare politică si s-a realizat, Emil Constantinescu devenind presedinte al României. În cei patru ani de mandat a încercat să devină popular, mai ales prin delicatețea exprimării, cu glasul blajin de tenor, în comparație cu cel dur, baritonal al rivalului său, Ion Iliescu. Președintele Emil Constantinescu îl caracterizează pe Adrian Năstase, de altfel un politiciamn cult, elevat, ca pe un om vulgar, folosind expresii care nu sunt concorde cu formația sa intelectuală, de felul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mai pe jos de orice critică. Singură Ana Dănescu a fost în rol și a jucat în nota operetei. Critica constată că actorii români nu știu juca opereta franceză, pentru care se cer aptitudini speciale de rasă. Face bună impresiune tenorul I. Băjenaru care, însă, și el e sfiicios pe scenă și fără mișcare. Opereta franceză, dar, nu are pe scena Teatrului Național și jucată de actori români același succes ca și operetele germane, Voievodul țiganilor, de exemplu. [debutul operei române
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în limba română de către actori români. D-na Carlotta Leria a ținut rolul Luciei cu multă știință muzicală și joc de scenă. Baritonul Cairetti, în ciuda vocii sale cam surdă câteodată, are un timbru foarte plăcut și o rară căldură comunicativă. Tenorul Ion Dumitrescu (destinat a deveni o mare celebritate europeană, n.a.) a uimit cu puterea vocii și cu ut diezurile date. Orchestra, magistral condusă de un român, d. ștefănescu. Acesta a fost de două ori chemat de public, deși îi lipseau
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Domnului, care vor susține un minirecital, întru propășirea noastră, a tuturor. Pentru început, melodia Sunt o oaie credincioasă. Și nu uitați: zâmbesc-din-nou coadă de maimuță suflet vindecat punct ro. Fiți Lumină, dragii mei. Fiți Lumină. Epitaf Sala era arhiplină. Marele Tenor avea să cânte din nou, după treizeci de ani de pauză vocală. Publicul venise mai mult din curiozitate. Marele Tenor fusese de mult uitat. Bătrânii care își mai aminteau de el credeau că a murit de zeci de ani. Nimeni
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
uitați: zâmbesc-din-nou coadă de maimuță suflet vindecat punct ro. Fiți Lumină, dragii mei. Fiți Lumină. Epitaf Sala era arhiplină. Marele Tenor avea să cânte din nou, după treizeci de ani de pauză vocală. Publicul venise mai mult din curiozitate. Marele Tenor fusese de mult uitat. Bătrânii care își mai aminteau de el credeau că a murit de zeci de ani. Nimeni nu știa cu exactitate vârsta Marelui Tenor. Zvonul acceptat în unanimitate garanta o sută douăzeci bătuți pe muchie. Luminile candelabrului
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]