11,506 matches
-
Un nou scandal pune paie pe foc în disputa reorganizării teritoriale. Rectorul Institului Teologic Româno-Catolic din Alba Iulia a fost bătut în plină stradă de trei bărbați în noaptea de sâmbătă spre duminică. Zoltan Olah a fost lovit cu o bâtă în cap, după ce a încercat să-i fotografieze pe agresori în timp ce vandalizau clădirile
Scandal în Cetate: Rectorul Institutului Teologic din Alba Iulia, luat la bătaie pe starda Păcii - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/60263_a_61588]
-
liniștea de pe strada Păcii din Alba Iulia a fost spartă de scandalul produs de trei tineri turbulenți care au început să spargă cu pietre și o bâtă de baseball geamurile unor clădiri, printre care se numărau și cele ale Institutului Teologic Romano-Catolic din municipiu. Potrivit informațiilor puse la dispoziție de către Poliție, rectorul Institutului Teologic, Zoltan Olah, a ieșit în stradă. A sunat la 112 și a ieșit să-i fotografieze pe vandali. "Ei probabil și-au dat seama că vor fi
Scandal în Cetate: Rectorul Institutului Teologic din Alba Iulia, luat la bătaie pe starda Păcii - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/60263_a_61588]
-
de trei tineri turbulenți care au început să spargă cu pietre și o bâtă de baseball geamurile unor clădiri, printre care se numărau și cele ale Institutului Teologic Romano-Catolic din municipiu. Potrivit informațiilor puse la dispoziție de către Poliție, rectorul Institutului Teologic, Zoltan Olah, a ieșit în stradă. A sunat la 112 și a ieșit să-i fotografieze pe vandali. "Ei probabil și-au dat seama că vor fi trași la răspundere. În momentul acela au sărit la mine", spune Zoltan Olah
Scandal în Cetate: Rectorul Institutului Teologic din Alba Iulia, luat la bătaie pe starda Păcii - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/60263_a_61588]
-
noaptea de Crăciun provoacă teroarea. Întâlnirea este memorabilă pentru că pune în joc o serie de mize. Față în față cu Fayattia, unul dintre liderii grupării, Christian câștigă respectul acestuia utilizând abil cuvintele Coranului. Însă războiul civil depășește granițele unei confruntări teologice, violența și crima devin vocabularul comun atât al rebelilor cât și al autorităților. Viața în mânăstire pentru un ochi neexersat se înscrie într-un lung și monoton set de ritualuri, este normată asemeni vieții cazone. Aproape că nu este nimic
Când zeii tac by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5702_a_7027]
-
ritualuri, este normată asemeni vieții cazone. Aproape că nu este nimic de spus despre viețile celor care trăiesc sub acoperișul mânăstirii, toți bărbați trecuți de vârsta de 50 de ani, cu excepția lui Christian. Nu există tineri călugări, nu există controverse teologice, nu există tensiuni, viața lor curge monoton, cuminte, ca nisipul din clepsidră. De față cu mama ei, părintele Luc consultă o fetiță și-i prescrie o rețetă. Vizita medicală încheiată, femeia îi zâmbește și-și arată sandalele din picioare cu
Când zeii tac by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5702_a_7027]
-
cina cea de taină” tinde să substituie aici episodul absent al „crucificării”. Scena este corelată cu episodul reflecției abatelui Christian, prezent doar ca o voce care plutește peste tabloul iernatic al abației. Discursul cu valoare testamentară, cu ceva de prelgere teologică, nu transmite emoția reală a captivului, ci mesajul unui învățat expunându-și pascalian propria sa filozofie. Regizorul a simțit nevoia să dubleze apoteoza cu o teodicee. Ceea ce se câștigă prin expresivitate se pierde uneori prin cuvânt în acest film, iar
Când zeii tac by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5702_a_7027]
-
lichidare. Și nu numai o carte, chiar un simplu articol." (p. 33) Prin urmare, gînduri surprinse sub forma unor insule exegetice, acesta e conținutul cărții. Dar, concentrat și lapidar, volumul are adecvare la obiect, și asta nu doar în virtutea culturii teologice pe care o posedă Dan Ciachir, dar mai ales grație empatiei care îl leagă de Nae Ionescu. Pentru a cîta oară, se confirmă regula pertinenței în materie de comentarii: un autor își alege postum interpreții în virtutea unei afinități și sub
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
nevoie de îndrumători și de intermediari între mine și instanțele pe care eu le consider că semnifică transcendența. Poate comit o indiscreție. Nu mă aflu în raporturi bune cu reprezentanții oficiali ai bisericilor. Consider că multe lucruri, în această zonă teologică, sunt distorsionate. Față de mesajele originare. Bisericile oficializate constituie un mijloc de permanentizare a acestor distorsiuni, față de care eu nu mă supun. Consider că fiecare ar trebui „să rumege" pe cont propriu adevărurile ce-i sunt oferite. - încercările prin care trecem
Despre „trezire“ cu Octavian Nemescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6138_a_7463]
-
au fost nu de puține ori numite, și pe bună dreptate, “dumnezeiești scripturi”, fiind normative pentru creștinismul răsăritean. Tainele Treimii, atât cât pot fi ele spuse în limbaj omenesc au fost exprimate intelectual de Grigore de Nazianz în discursurile sale teologice, ca și de Vasile cel Mare. Teologia ulterioară nu a făcut altceva decât să gloseze pe marginea acestei opere, scrie Predici Laice. Sărbătoarea lor este o sărbătoare a teologiei creștine răsăritene, teologie ce nu poate fi înțeleasă decât urmând cele
Sfinții Trei Ierarhi. Ce este interzis să faci pe 30 ianuarie () [Corola-journal/Journalistic/62650_a_63975]
-
5. Cifra 3, care în cazul accidentului este reprezentată de cei trei localnici salvatori și cele trei părți din care au acționat echipele de salvare, reprezintă cei trei îngeri care l-au vizitat pe Avraam, dar și cele trei virtuți teologice: credința, dragostea, speranța. Cifra 7 reprezintă cele șapte Cifra cinci este reprezentată, în cazul accidentului, de cei cinci oameni salvați, duși la spital, la terapie intensivă. Cifra cinci reprezintă cele 5 răni ale lui Isus de la răstignire: două la palme
Uimitor. Simbolistica cifrelor care au marcat accidentul aviatic () [Corola-journal/Journalistic/62701_a_64026]
-
de la adevărata chemare. Probabil că așa i-a fost hărăzit acestei praștii miezoase: să folosească pictura ca pretext de etalare a unei rare virtuozități narative, de vreme ce aici, în tratatul despre icoană, avem prilejul de a vedea un spectacol de cultură teologică înfățișat într-o limbă vie și imprevizibilă. Privit mai îndeaproape, farmecul autorului vine din accentul de poantă pe care îl dă cuvintelor, poanta fiind aici nu gluma frivolă cu rost de flatare, ci accentul semantic menit a întări expresia. E
Canonul icoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6291_a_7616]
-
patriarhul Constantinopolului, „după ploaie poți tăia ceapa". O icoană nu se judecă estetic, ci se simte în chip înțelegător. Din acest motiv, o icoană nu poate să fie o exponată de muzeu, expozițiile de icoane fiind forme crase de incultură teologică. O icoană nu e o plăsmuire, ci o actualizare pneumatică (pneuma=spirit), și de aceea în fața unei icoane nu te desfeți, ci te înfiori. Dar pentru a provoca în credincios o asemenea trăire, un iconar trebuie să îndeplinească cîteva condiții
Canonul icoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6291_a_7616]
-
un sens adînc liturgic, ea își găsește împlinirea cu precădere în biserică, ceea ce înseamnă că, de una singură, desprinsă din ansamblul de imagini sfințite, icoana cade din rangul pneumatic și devine un lemn colorat bun de împodobit pereții. Sub unghi teologic, o icoană înfrumusețată prin proceduri picturale e o malformație care și-a pierdut diafanitatea - puterea de a lăsa să transpară elementul transcendent. Concluzie: nu se poate vorbi de progres în arta icoanei, tocmai de aceea icoanele autentice aparțin primului mileniu
Canonul icoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6291_a_7616]
-
și-a pierdut diafanitatea - puterea de a lăsa să transpară elementul transcendent. Concluzie: nu se poate vorbi de progres în arta icoanei, tocmai de aceea icoanele autentice aparțin primului mileniu creștin, cel de dinaintea Marii Schisme. Un tratat a cărui austeritate teologică e îmblînzită de verva limbii autorului.
Canonul icoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6291_a_7616]
-
-i fie recunoscătoare medicului Makovițki pentru cruzimea cu care i-a reprodus, fără peticiri de imagine, miezul intuițiilor lui Tolstoi. Din acest miez putem desprinde astăzi un portret plauzibil al romanrioruliii Mai întîi, Tolstoi are o sensibilitate religioasă fără apetit teologic. Nu are afinități cu dogmele Bisericii și nici cu Sfînta Scriptură. Biblia i se pare anostă și, în afara Evangheliilor, stufoșenia detaliilor absurde îl obosește („ce plictisitoare e Biblia"- p. 241). Îl detestă pe Pavel și nu se împacă cu divinitatea
Un vizionar de limfă caldă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6305_a_7630]
-
Ești luat pe sus de o instanță care nu stă să se întrebe dacă ai vocația de a înota în apele ei. Clironomia cere drept personal, predania cere destin colectiv. Prima tinde spre optica juridică, a doua culminează în viziunea teologică. Oricum, e un arcanum în ambele, la fel cum e în indiferența celui căruia i se pare retrograd să bată monedă pe spița antecesorilor. Spuneam la început că trecutul are ferment expiator, intri în el ca să te mîntui de scîrba
Între herburi și zapise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4894_a_6219]
-
au denigrat comunitatea maghiară cât au putut". Vicepremierul Marko Bela, fostul președinte al UDMR, a spus că "în ultimele săptămâni s-a creat o atmosferă antimaghiară exagerată, care la Alba (se referă la incidentul în care rectorul maghiar al Institutului Teologic a fost agresat - n.r.) a dus la rezultate neplăcute", transmite . Marko Bela s-a plâns de conduita partidelor din opoziție, în special de cea a PNL, ai cărui lideri, în opinia sa, sunt responsabili de "atmosfera antimaghiară". Vicepremierul a afitmat
Marko: Nu recomand trecerea UDMR alături de opoziţie, a denigrat maghiarii cât a putut () [Corola-journal/Journalistic/48218_a_49543]
-
nu este o lucrare de critică literară, atunci ce este? Răspunsul la această întrebare nu va fi deloc ușor de găsit. Cu o formulare foarte îngăduitoare, s-ar putea spune că studiul de față este o investigare a presupozițiilor filosofice, teologice și științifice ale prozei lui Vintilă Horia. Prima parte a lucrării, care este centrată în jurul analizei Trilogiei exilului, este lămuritoare în privința tehnicilor folosite de critic pentru analiza sa inedită. Cititorul este pus mereu în fața unor suite de comparații și paralele
Scriitorul care își confunda cititorii cu o pălărie by Paul-Gabriel Sandu () [Corola-journal/Journalistic/4856_a_6181]
-
de generație cu Samuil Micu și, când acesta lucra la tălmăcirea Bibliei de la Blaj (aprox.1779-1783), Ioan Marginai lucra la „concordanța biblică” intitulată Stihuri din Sfânta Scriptură pentru multe lucruri. „Concordanța biblică” este o specie pretențioasă și erudită a literaturii teologice constând într-un „index al corespondențelor diferitelor cuvinte sau pasaje ale Bibliei”. Despre viața lui, nici autorii ediției nu pot să adauge nimic esențial pe lângă mențiunea lui Samuil Micu, doar faptul că a trăit în a doua jumătate a secolului
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
pe cei cooperanți, pe de alta să-i demoralizeze pe ceilalți, în nădejdea că tot mai multe conștiințe se vor lăsa racolate. Însuflețit de o neclintită credință în Dumnezeu, Grigore Caraza va fi realizat Răul unui asemenea fenomen în sens teologic: „Esența Răului ce domină în lume constă în înstrăinarea reciprocă și dezbinarea tuturor existențelor, în a le opune și exclude reciproc” (Vladimir Soloviov). Eroicul Caraza a făcut parte din rîndul celor foarte puțini care nu s-au lăsat îngenuncheați de
Amintirile lui Grigore Caraza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5274_a_6599]
-
precum Carl Sagan să înceapă să vadă în religie o poamă putredă. De fapt pe renumitul astronom nu religia îl preocupă, ci pătura de idei care plutește în capul celor care sînt legați prin ea. Nu pravila bisericească, ci schemele teologice. Nu rînduiala pămîntească, ci teoria macră înfățișată ca revelație divină. Ca accentul să-i fie cît mai apăsat, conferințele pe care le-a ținut în 1985 la Universitatea din Glasgow le-a adunat sub titlul de „teologie naturală”, iar expresia
Editura Teologie și Viaţă naturală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5300_a_6625]
-
mai ales, n-au risipit această legendă, dăunătoare înțelegerii activității lui Nae Ionescu și a relațiilor sale cu „tânăra generație” interbelică. Publicistica sa rămâne învăluită în misterul necunoașterii, reeditările și edițiile selective - vizând unicul său volum antum, Roza vânturilor, articolele teologice din revista Predania, precum și două antologii comprehensive - nefiind suficiente nici cantitativ, nici calitativ. Îngrijitorilor lor le-a lipsit fie competența necesară dezambiguizării contextelor, fie obiectivitatea fără de care reeditarea scrierilor unei personalități ca Nae Ionescu se transformă din știință în propagandă
Încă o ediție tendențioasă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5417_a_6742]
-
Vaticanul nu recunoaște Israelul. - Știu, Daniel. Avem acolo și arabi creștini, suntem ostatici într-un anumit sens. Politica trebuie ținută-n cumpănă ca să nu-i irităm pe arabi - atât pe musulmani, cât și pe frații noștri creștini. Motivele nu-s teologice, sunt politice... Înțelegi asta mai bine decât mine - o spune ca și cum ar aștepta să-l aprob, dar eu nu pot, chiar nu pot... - Nu vreau să fiu în locul tău, îi zic. Politica merge mână-n mână cu dezonoarea. - Stai puțin
Ludmila Ulițkaia Daniel Stein, traducător () [Corola-journal/Journalistic/5104_a_6429]
-
fac din acest text unul antologic. Subiectul micului eseu este „dl. Mihai Gâdea”, realizator tv și șef la una dintre Antenele domnului Voiculescu: „Devenit moderator și, din câte aud, director, dl. Gâdea a pierdut legătura cu sine însuși. În limbaj teologic (dl. Gâdea este, ca formație, teolog adventist) se poate spune că s-a smintit. Adică a fost amețit sufletește de aburii șefiei, de câștigul convenabil, de prestigiul vedetei de televiziune și de o conștiință de sine abuzivă, care, tot în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5107_a_6432]
-
Gâdea este, ca formație, teolog adventist) se poate spune că s-a smintit. Adică a fost amețit sufletește de aburii șefiei, de câștigul convenabil, de prestigiul vedetei de televiziune și de o conștiință de sine abuzivă, care, tot în limbaj teologic, se numește «slavă deșartă».” Remarcabil este faptul că, fără să renunțe nicio clipă la eleganța stilistică și la urbanitatea adresării, textul lui Andrei Pleșu este absolut nimicitor pentru cel aflat în vizorul său. E bine, sîntem pe ducă Cronicarul nu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5107_a_6432]