35,642 matches
-
și, în temeiul acesteia, o evitare a unei unilateralități metodologice, ergo a unui reducționism mai mult ori mai puțin oneros. În chip inteligent, metoda aleasă este cea a pluralismului metodelor, sub semnul a ceea ce s-ar putea numi un postmodernism teoretic, în consonanță cu ce se petrece pe alte meridiane, adică o degajare a perspectivei de obsesiile succesive ale cîte unui singur punct de vedere: "În anii nouăzeci, în proporție covîrșitoare, studiile literare universitare indică o renunțare la purismul metodei, ca
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
vedere: "În anii nouăzeci, în proporție covîrșitoare, studiile literare universitare indică o renunțare la purismul metodei, ca semn al recunoașterii nu numai a codificării textului literar la diferite nivele, dar și a imposibilității de a epuiza, dintr-o singură poziție teoretică, sensurile lor multiple, contradictorii, peste care s-au suprapus uneori alte discursuri, alte sensuri istorice constituite. Se recunoaște chiar că teoriile înseși sînt pluraliste, că există mai multe "feminisme" (școala franceză sau anglo-americană), "deconstrucții" (în linia lui Derrida sau în
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
culturale, la noi, avangardiștii abia se auzeau, constituiau o �"marginalitate" insuficient de zgomotoasă". Mai toți criticii au privit cu suspiciune aceste mișcări - lovinescienii sau grăbit să-și dea verdictul necruțător: �extremism literar". O altă problemă �falsă" care a epuizat forțele teoretice ale interbelicilor a fost �tradiționalismul". Cine e tradiționalist, cine nu e? Neconcordanțele sînt deja comice. Amintesc doar confuzia din Istoria lui G. Călinescu: avangardiștii Voronca și Fundoianu sînt tratați ca tradiționaliști (ruralul e foarte prezent în textele lor). Ultima �demistificare
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
avut atunci. Partea a treia a cărții este intitulată �Lovinescu și lovinescienii - între intuiția și conștiința modernității". Autorul alcătuiește un scurt și cuprinzător tablou de familie în care gîndirea liberală și voința de sincronizare se îmbină cu un semnificativ deficit teoretic - mai toți au promovat scriitura critică �artistică", �de vocație". Singura problemă pe care I.B. Lefter o �lasă în aer" este configurarea noului tip de istorie literară pe care, se pare, îl propune. Autorul menționează că această lucrare nu este decît
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
aici cuvintele lui. Foarte semnificativă mi se pare această permanentă raportare la biografia proprie, la condițiile materiale în care s-a dezvoltat un anumit tip de poezie. Asta dă poemelor o lipsă de gratuitate cuceritoare și face dovada unei lucidități teoretice prin care Codrescu se desparte de șaizeciștii din țară, fără să piardă însă și savoarea metaforică a acestora. Ultimul grupaj cuprinde poezii scrise la sfîrșitul anilor '80 pînă în 1990. Poetul e deja celebru, iar literatura sa capătă o seriozitate
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
caz (aria de alegere ar fi mult prea restrânsă). E drept că programa le permite - cum spuneam - să abordeze și alte texte literare, dar, în condițiile în care bibliotecile școlare sunt așa de sărace (dacă sunt!), această libertate este doar teoretică. Răspunsurile negative s-ar putea înmulți. Și totuși, cui folosește acest pas înapoi, când în majoritatea țărilor a fost introdusă liberalizarea ofertei de manuale. Să nu uităm că prețul manualelor de liceu este suportat de către elevi (părinții acestora); nimic de la
Cui folosește pasul înapoi? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/15931_a_17256]
-
și volumele a doi scriitori afirmați în perioada postbelică, Ștefan Augustin Doinaș și Alexandru Lungu. E greu de știut dacă în cazul poeților incluși aici cu cîte două cărți poate fi vorba și de o creștere a cotei valorice. " Fundalul teoretic și istoric" pe care văd poeziile acestor ani este departe de a fi o "referință negativă", cum și-ar dori foiletonistul, fiindcă ceea ce s-a scris în perioada amintită nu a produs, cred, o "revoluție", ci e numai rezultatul unui
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
căror divinus influxibus ex alto, imprecizia scriiturii sau excesul de expresivitate chiar și în acele zone ale discursului teoretic unde se impune mai cu seamă evitarea lor..." Or, Maiorescu, crede autorul nostru, a fost primul care a oferit suportul - alibi teoretic care justifică și încurajează astfel de atitudini. Să observ că acest literaturo-centrism e o stare de fapt generalizată, practic, în lume, peste tot avînd preeminență acei cugetători care creează și în spațiul literaturii sau au contingență cu ea. Dar e
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
profesoratul (Mircea Eliade sau Mircea Vulcănescu, de exemplu)". Aceștia aveau și ei pregătire în universități străine, o bună cunoaștere a filosofiei de toate orientările. În consecință, "în cazul precondițiilor acestui autohtonism nu poate fi vorba de lene mentală, de suficiență teoretică sau pur și simplu de incultură, așa cum se întîmplă de multe ori cu autohtonismele noastre". Apoi, autorul nostru face scurte, prea succinte, incursiuni voite caracterizante despre principalii filosofi de catedră de pînă la 1940-1947, încercînd să-i găsească fiecăruia diferența
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
un astfel de studiu nu vrea să ofere o corectură imaginii comune, nu poate pune un portret adevărat în locul buzelor groase și al nasului coroiat pentru că " Evident, coordonatele nu se suprapun peste cele ale . Acești doi termeni sînt, mai degrabă, teoretici și abstracți. Compararea lor este și ea teoretică, pentru simplul motiv că nu se poate stabili o imagine a ceea ce am numit . Cînd încercăm să dăm contur unei astfel de imagini, apelăm inevitabil la aproximări, uniformizări, clișeizări. Rezultatul nu poate
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
o corectură imaginii comune, nu poate pune un portret adevărat în locul buzelor groase și al nasului coroiat pentru că " Evident, coordonatele nu se suprapun peste cele ale . Acești doi termeni sînt, mai degrabă, teoretici și abstracți. Compararea lor este și ea teoretică, pentru simplul motiv că nu se poate stabili o imagine a ceea ce am numit . Cînd încercăm să dăm contur unei astfel de imagini, apelăm inevitabil la aproximări, uniformizări, clișeizări. Rezultatul nu poate fi decît o altă ipostază a ." Femeia evreică
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
la delir: 'Cărtărescu duce acest izomorfism până foarte departe, și introduce o explicare. Explicare neexplicitată, nediscursivizată, dar transmisă ca un tot, o dată cu totul (lumea, cartea...) pe care-l elucidează, căruia îi slujește drept principiu unificator.' Acesta nu este un limbaj teoretic, este o bîjbîire critico-poetică a absolutului literaturii. Sintagme precum 'operă demiurgică și scriere de sine totodată' fac parte dintr-un argou critic găunos. Înțelegem doar că lui Nicolae Bârna i-a plăcut Orbitor și cam atît ' motivul acestei 'plăceri' este
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
de la revoluție încoace să poată produce un critic esențial. Urmăresc cu atenție traiectoria tinerilor care au umplut coloanele revistelor literare: cine dintre ei va fi? N-avem un Nobel literar pentru că nu-l dorim... Ai scris poezie, proză, critică, lucrări teoretice. În care dintre ele te simți "acasă" și care ți-a dat mai mult de furcă? De fapt, opera mea sînt eu însumi, și asta va spune orice artist. Nu scriu poezie, proză sau critică, ci mă modelez pe mine
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
profesorilor din România consideră binevenită existența manualelor alternative. Mai ales din chestionarele adresate elevilor, extrem de interesante pentru oricine vrea să înțeleagă România de azi, rezultă că, în ciuda eforturilor de schimbare, elevii și profesorii se concentrează încă pe reproducerea de informație teoretică. Cunoașterea ca produs e încă promovată în dauna cunoașterii ca proces. Una dintre explicații ar consta în absența unui sistem de formare inițială și continuă a profesorilor în concordanță cu schimbările curriculare și de logică didactică. Ce e de făcut
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
și la un tiraj actual de 6.000 de exemplare, ar trebui să încasăm 60 de milioane de lei pe număr; cu aproximativ aceeași sumă, sau chiar cu ceva mai puțin, am acoperi cheltuielile majore. Dar această sumă e pur teoretică. Difuzorul ne ia 38%. La rîndul lor, datornicii eterni ne răpesc încă un sfert din ea. Cumulînd datoria pe un an, ajungem la sume exorbitante (pentru noi) precum aceea blocată la Rodipet. Și asta, în condițiile, subliniez, în care noi
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
ce se spune îndeobște, numai că în cazul de față nu sînt vorbe goale: cu seriozitate, cu aplomb și cu curajul de a-și numi, cu nume și prenume, exemplele; fără fason de teorie indigestă, dar cu o excelentă cunoaștere teoretică a problemelor, care merge pînă la subtilități de istorie politică; cu o vehemență bună, care te face să nu te simți singur printre oameni de afaceri și politicieni în acțiune ; cu o lejeritate neelitistă și cu un firesc încurajator. Iar
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
încurajată de educație după '89, înțelesul și consecințele elitismului "Școlii de la Păltiniș", "rezistența prin cultură" ca eliberare, dar și ca legitimare a regimului trecut și multe alte chestiuni arzătoare în curs de răcire prematură. Ultimele două capitole sînt mai accentuat teoretice, o parte din ideile anterioare sînt reluate și analizate cu instrumente mai specializate. Conservatorismul postbelic, naționalismul, utopianismul sau postmodernismul fac obiectul unor discuții mai conceptualizate decît în prima parte. O legitimare la rece a atitudinilor explozive de acolo, am putea
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
primii de după '89 sunt greu de încadrat într-o formulă rațională. Nici una dintre aceste modalități de exprimare solidară experimentate pînă acum, fie acelea care privesc expozițiile tematice, acțiunile zonale, asocierile din interes sau cele concepute eseistic sub copertina unor justificări teoretice, deși extrem de interesante în sine și de fertile în spațiul public, nu s-au putut substitui aspirației profunde și atîția ani reprimate a manifestării solidare și a precizării identității în planul larg al ansamblului social. Renașterea Salonului național marchează tocmai
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
Marina Constantinescu Un interval important pentru oamenii de teatru este acela pe care îl propune un festival. Atunci energiile se adună altfel, în mod teoretic, se trăiește în atmosfera excitantă a ficțiunii, a irealului, a nocturnului. Agitația celor implicați creează senzația unei emulații spirituale. De multe ori, reală. Oricîte acțiuni paralele, bogate și ofertante, se desfășoară într-un festival, axul este selecția spectacolelor. Ea este
Caragiale și teatrul contemporan (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15698_a_17023]
-
securiștii-ziariști. În condițiile formidabilei presiuni a cererii, selecția tuturor acestora nu era nici posibilă și, la drept vorbind, nici necesară. În timp, s-au întîmplat însă cîteva lucruri remarcabile. În primul rînd, o bună parte dintre acești ziariști fără pregătire teoretică (mă refer la toți, căci, să ne înțelegem, cu rare excepții, nici foștii semnatari ai reportajelor de șantier din Scînteia nu aveau tangențe cu ceea ce este azi presa românească, cu atît mai puțin cu ceea ce este ziaristica occidentală) au învățat
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
frondă calculată de a încunoștința înaltul forum științific al țării cu ce îndrăznește să se ocupe un academician de vreme nouă? Cine ar putea răspunde? Textele din Sionismul la prieteni sunt o dovadă peremptorie că, iată, un preot cu aplecări teoretice teologale, a iubit sincer poporul evreu, îmbrățișînd chiar cauza lui Israel, sionismul fundat de Theodor Herzl. Să recunoaștem e, acesta, un caz foarte rar, devreme ce destui preoți practicau antisemitismul și încă militant. Galaction considera că Biblia, chiar Noul Testament, este
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
altfel spus tocmai anularea mesajului etic al lui E. Lovinescu, componentă de căpetenie a legatului său. Dar importantul critic e contestat și fățiș, în numele unei cruciade antiimpresioniste, recte antiestetice. O voce, prestigioasă, de altminteri, în planul său specializat, de abordare teoretică a literaturii, n-a ezitat a-l declara a fi, împreună cu G. Călinescu, o primejdie a criticii românești, invadată, vezi Doamne, de ,,literatură", subordonată scriitorilor. Aci nu mai operează bizantinismul adaptării falacioase, ci o univocă mărginire, o dificultate de-a
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
strategie contractuală de împăcare a nevoilor ideologice cu starea de fapt (coexistența necesară, de exemplu, dintre scriitorii proletari, scriitorii țărani și "tovarășii de drum"). Realismul socialist se dovedește astfel un instrument util pentru cei interesați în primul rînd de fundamentele teoretice ale acestei estetici și de modul în care au fost aduse la un numitor comun pe tărîm ideologic realismul artistic și imperativul politic al societății fără clase; asta însă numai dacă cititorul poate depăși impedimentul creat de aparent totala ignoranță
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
era cu noi, și asta a fost prima fisură a autorității sale. La început rămânea pe plajă sub umbrela multicoloră, îmbrăcată ca de război, citind balade de Schiller, pe când Oreste ne învăța să ne cufundăm, și apoi ne preda ore teoretice de maniere elegante în societate, ceasuri în șir, până la pauza de prânz. Într-o zi îi ceru lui Oreste s-o ducă în bărcuța cu motor la magazinele pentru turiști de prin hoteluri și se întoarse cu un costum de
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
mi se pare bine reprezentat: istoria lui locală ar putea începe cu Mănăstirea Argeșului, trecînd apoi prin Eminescu și nuvelele lui Caragiale, pentru a ajunge la oniriști și la descripțiile minuțioase din proza lui Cărtărescu. Nu la fel de puternică e investigarea teoretică a temei; avînd însă în vedere circulația internațională a ideilor, mai mult sau mai puțin recentele preocupări de prin alte părți pentru constituirea unui corpus literar oniric și pentru analiza sa ar putea produce și la noi o creștere a
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]