1,120 matches
-
spunem program? voință? inteligență? poate chiar suflet? Unii sugerau că tot ceea ce se petrecuse cu miliarde de ani În urmă, când combinația Întâmplătoare a două elemente chimice născuse un Început de conștiință, se Întâmplase și În cazul automatelor . Cei care teoretizau astfel erau participanții la o conferință interreligioasă ce avea loc În acele zile la Roma, oameni de toate credințele și aparținând tuturor curentelor filozofice, surprinși de evenimente În plin avânt al cumpărăturilor de suvenire În același mall. Dacă În prima
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
unul celuilalt ce aveam de spus. Ne făceam confesiuni. Literare. Nu era mare lucru, În definitiv, beam destul de mult de fiecare dată când ne Întâlneam. Mi-aduc aminte de o seară de la Început, când Încă puneam la cale, căutam argumente, teoretizam. Leac voia să impună un cod, un decalog. A reușit să-i stârnească pe unii dintre noi. Am pus câteva chestii cap la cap, Florin le-a trecut pe toate pe hârtie, când le-a citit cu voce tare ni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
pe toate, Își dădea cu părerea despre te miri ce. Era portavocea Celebrului animal, noi ne păstram anonimatul. * Mda, iată că bucolicul, foșnirea pădurii, mirosul de rășină al băncii pe care mă odihnesc după cursa pe bicicletă mă Îndeamnă să teoretizez. Adevărul e că Spătarul nu s-a Înfățișat În felul acesta de la Început, dar așa s-a desfășurat pe parcurs. Startul i-a fost mult mai modest. Cum spuneam, aveam nevoie de un ghid. Eram pe cale să trecem, În sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
tendința spre reflexivitate, un imaginar frecvent insolit care îmbină, în unele cazuri, cotidianul cu oniricul etc. Apelând la termenii lui Wilhelm Scherrer, în poezia lui Gh. Grigurcu se poate identifica prezența tuturor celor trei tipuri de lirică pe care le teoretizează esteticianul german, lirica eului, a măștilor (de pildă: Poezia a ajuns / modul său fundamental / de a face dragoste) și a rolurilor, însă predilecția poetului merge nu spre dezvăluirea manifestărilor lăuntrice ale eului, ci, mai degrabă, spre un tu impersonal, prin
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
să creăm acest om nou, modern care să muncească din convingere! - Dar la ședințe vin tot cei conștiincioși, care adesea pleacă cu impresia, că ei sunt de vină pentru tot ce se întâmplă... se bate apa-n piuă și degeaba teoretizăm! La care Rebegilă începu să zâmbească și adăugă subversiv, știind de acum că nu-l poate refuza. - Nu vezi toată conducerea noastră este în partid și îți spun eu... n-ai nimic de pierdut, cotizația e mică, iar tu ești
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
bună partea aceea din pruncie, privînd cititorul obosit de considerațiile sale asupra mecanismelor creșterii la români În satele din deal, În contrapartidă e melancolic, virează-n plîns, Îi dă cu scrînciobul, cu verbul, ne exhaustizează. Scrie despre sentimente, despre Paști, teoretizează fecund, ne arată că „Însușirea organică a acestuia” este legată În mod misterios de Dumnezeu, se subînțelege că și Dumnezeu se dă cîteodată cu scrînciobul, mai ales dacă citește că vine o pasăre dezbinată la el, Florentin Îl citează ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
românesc: sincronizarea literaturii cu filozofia și psihologia epocii; arta - mijloc de cunoaștere (Bergson - , ; autenticitatea: . O garanție a autenticității unui fapt sufletesc, o dă adevărata trăire. NOUL ROMAN - STRUCTURI NARATIVE CONFESIUNE DIRECTĂ Camil Petrescu deschide epoca noului roman, fiind primul care teoretizează cuceririle acestei specii literare în eseul „Noua structură și opera lui Marcel Proust". Refuză construcția clasică și propune autenticitatea, temporalitatea reală și stilul alb ce ar fi necesare în roman. La Camil Petrescu, timpul este subiectiv - ca și la Proust
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
mai e capabil să..."; "acest popor nu poate să..." (Antofiță nici nu-i spune popor, ci populație: "Speci'icul națio'al se pie'de zil'ic. Ce să mai vor' ești de el?"). Și cîți analiști de ocazie nu-i teoretizează neputința. Mie, recunosc, tradiția îmi e indispensabilă, n-o duc ca pe-o cocoașă. Dacă negi tradiția, îți pierzi nordul". Am învățat asta de la tatăl meu, pe vremea cînd identitatea spirituală trebuia apărată în primul rînd. "România a ajuns într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Al. Du?u, Dimensiunea uman? a istoriei, 1986). ?i al?i autori au indicat importan?a mentalit??îi �n devenirea noastr?. �i amintim pe Mihail Ralea care invocă dimensiunea rom�neasc? a am�n?rîi, pe Lucian Blaga care a teoretizat �matricea stilistic?� a �spa?iului mioritic� pentru a surprinde structura ?i dominantele spirituale ale culturii noastre etc. Am avut mari speran?e urmate de tot de at�tea decep?îi ?i ne-am mirat mereu c? nu putem culege a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
considerat singurul posibil ?i eficient, el nu respinge demersul teoretic, nu-l exclude, din principiu: �l ignor? pur ?i simplu. Adesea fecund, acest demers a contribuit la elaborarea unei sociologii empirice a ac?iunii care r?m�nea, evident, de teoretizat. Vienezul Lazarsfeld, care venise s? studieze �n Statele Unite �ncep�nd cu 1932 gra?ie unei burse Rockefeller, s-a instalat definitiv aici �n 1935. Mai �nt�i a ocupat un post la Universitatea din Newark, apoi a devenit rapid liderul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a deveni mai puternici prin intermediul materialelor din propria cultură. Cum vom vedea în studiile de față, acestea și alte teorii curente ale media sînt, de asemenea, părtinitoare, limitate și trebuie să lase loc unor abordări multidimensionale mai comprehensive care să teoretizeze efectele contradictorii ale culturii media. Teoriile culturii și ale mass-mediei pot fi cel mai bine analizate, cred, prin studii specifice ale fenomenelor concrete contextualizate în sfera vicisitudinilor societății și istoriei contemporane. Astfel, analizarea culturii media contemporane indică realizarea unor studii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care media a devenit cîmpul de luptă pentru politica mișcării sociale contemporane. În aceste texte sînt interesat de modul în care media poate inhiba și întîrzia proiectul de democratizare a societății sau îl poate promova. Aceste texte anterioare încearcă să teoretizeze rolul mass-mediei într-o societate democratică și prezentul volum continuă acest proiect. Dar în vreme ce cele două cărți precedente tind să se concentreze asupra știrilor și informației, studiile ce urmează ating o largă varietate de fenomene ale culturii media și analizează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
teorii multiculturale îmbogățindu-le acestora structura cu elemente politice și teoretice provenind din discursurile critice și multiculturale care au apărut odată cu anii '60. Studiile culturale transdisciplinare se inspiră deci dintr-o serie de domenii foarte diferite, cu scopul de a teoretiza complexitatea și contradicțiile ce se manifestă în multiplele efecte ale unei mari varietăți de forme pe care le îmbracă media/cultura/ comunicarea în viața de zi cu zi și de a demonstra cum aceste artefacte servesc ca instrumente pentru exercitarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să ofere o listă de caracteristici arbitrare despre care se face afirmația că sînt "postmoderne", ilustrate de exemple discutabile. Multe din aceste liste și exemple cuprind și caracteristici-cheie sau creații moderne, și ca urmare eșuează în tentativa lor de a teoretiza în mod adecvat fenomenul postmodernismului. Unii dintre cei care susțin o reorientare postmodernistă în studiile culturale, ca Denzin (1991), dau prea multe definiții termenului, în vreme ce alții îl definesc insuficient. Pentru Denzin, tot ce apare în perioada următoare celui de Al
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
precum Toynbee și teoreticieni sociali precum C. Wright Mills (vezi discuția genealogică din Best și Kellner, 1991). 43 Acesta este un punct de vedere evident dar adesea neglijat: majoritatea teoreticienilor postmodernității, ori a celor ce folosesc cuvîntul fără să-l teoretizeze, pretind că există ceva acolo care poate fi numit "postmodernism" și care așteaptă doar să fie descoperit sau descris. Termenii de genul acesta își produc obiectele, făcînd ca anumite obiecte să fie etichetate drept "postmoderne" și altele nu. 44 De la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și funcționează ca vehicule ale ideologiilor de dominare care legitimizează și impun ca pe un fapt de la sine înțeles sau, pur și simplu, ascund inegalitățile sociale, nedreptatea și dominația. Multiculturalismul critic consideră diferențele în termenii unor contradicții dintre forțe inegale, teoretizînd opoziția dintre grupurile care dețin puterea și cele subordonate ca pe relații de dominație care creează posibilitatea unei rezistențe împotriva tuturor formelor de opresiune. De asemenea, poate prezenta cu claritate obiectivele comune în lupta prin care reprezentările dominante sau alte
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
media populară. De exemplu, cele cîteva referiri făcute de Baudrillard la produsele propriu-zise ale culturii media sînt extrem de schematice și fragmentare, ca și cele făcute de Deleuze și Guattari (deși Deleuze a produs studii extensive asupra cinematografiei, el nu a teoretizat acest aspect ca fiind postmodern). Foucault și Lyotard au ignorat cultura media aproape în întregime. Și deși Kroker și Cook (1986) au realizat lecturi detaliate ale unor picturi contemporane, și ei au neglijat studiile concrete de cultură media în exploatarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Madona ar putea pune sub semnul întrebării sau demonta anumite distincții între modernism și postmodernism. Adeseori, discursul academic nu reușește să conceptualizeze în mod adecvat modernismul și descriu drept "postmoderniste" anumite strategii, obiective și practici estetice tipic moderniste sau le teoretizează în mod neadecvat drept "postmoderne". Madona a fost privită, din punct de vedere teoretic, drept "postmodernă" datorită utilizării unor strategii de simulare, pastișare sau impunere concomitentă a granițelor legate de sex și rasă, precum și datorită folosirii ironiei și a imitației
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
simularea și proliferarea imaginilor, a informațiilor și extazul produs de comunicare și care determină ruptura postmodernă. Tendința autorului francez de a elimina complet elementele de economie politică sau care țin de modul de producție împiedică orice încercare serioasă de a teoretiza în domeniul culturii contemporane și a comunicațiilor. Teoria critică actuală ar trebui ca urmare să respingă "depășirea" economiei politice sugerate de Baudrillard și ar trebui să creeze noi sinteze de economie politică, semiotică și teorie socială pentru a identifica noutățile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cyberpunk, dar și a unei mari părți a teoriei postmoderniste necesită, așadar, existența unei teorii sociale critice pentru a determina schimbările culturii media, pentru a-i plasa produsele în contextul necesar, dar și pentru a le stabili efectele. Baudrillard, dimpotrivă, teoretizează un extaz al comunicării plat, lipsit de profunzime, superficial, în care imaginile și discursurile circulă în spațiul hiperreal, pierzînd orice contact cu realul. În mod cu totul curios, aceasta este și soarta pe care o are teoria sa, pe care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Jarry și în gîndirea lui Nietzsche, Bataille și Debord și a situaționiștilor (o idee asemănătoare este susținută în Gane, 1991a și 1991b). Plasîndu-mă împotriva unei asemenea interpretări, insist să susțin că interesul lui Baudrillard provine din pretenția sa de a teoretiza în mod radical noi fenomene, curente și experiențe ale prezentului și că puterea și influența sa culturală provin dintr-o descriere novatoare a noilor tehnologii, a unor forme sociale și culturale și a unor experiențe cărora li s-a aplicat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai larg, cel puțin ca program, și în alte spații. Transformarea începe să fie vizibilă și la noi, începând din jurul anului 1830, abstracție făcând de unele elemente pe care le întâlnim anterior la Dimitrie Cantemir sau Școala Ardeleană. Primul care teoretizează necesitatea lărgirii sferei istoriografiei este Mihail Kogălniceanu . Încă în Histoire de la Valachie, el critica faptul că toți autorii care s-au ocupat până în prezent de analele acestor două principate nu au dat decât biografia principilor, arătând că, în ceea ce îl
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și supra-existent reprezintă negații afirmații, conținând o anumită descriere a lui Dumnezeu care este inconceptibil. Teologia apofatică se situează în orizontul experienței creatoare de unitate, precum taina comuniunii euharistice. Ca metodă, apofaza indică atitudinea adecvată a oricărui teolog: omul nu teoretizează, ci se schimbă 2. Dacă pentru Occident, lumea este reală, iar Dumnezeu ipotetic, fapt ce incită la căutarea argumentelor în favoarea existenței Sale, pentru Răsărit, lumea este cea care prezintă o existență îndoielnică, singurul argument al realității ei este existența auto-evidentă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
infinitate 2. Acest proces îndelungat de refacere spirituală a structurii umane presupune, în primul rând, armonizarea cu preceptele creștine ale dragostei de aproape și de Dumnezeu, ale umilinței, smereniei, virtuți generatoare de comuniune harică cu intercesorii divini. Dacă Dionisie Pseudo-Areopagitul teoretiza o scară a ierarhiei divine, o ierarhie a îngerilor, se poate vorbi și de posibile trepte în revoluția spirituală: treapta mirelui, a pelerinului și a sfântului, toate ipostaze ale curățirii și desăvârșirii. Cuviosul Nichita Stithatul, monahul și prezbiterul din Sfânta
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
raportul de cercetare trei registre de date distincte: „ce spune familia” (dacă e cazul, separat, soț, soție, copii etc.); ce spun alții din exterior (vecini, prieteni, alte surse); ce a constatat cel ce a realizat studiul. În încercarea de a teoretiza și sistematiza pe un plan mai cuprinzător problematica perspectivelor, am propus conceptul metodologic de analiză multiperspectivală. El se referă la abordarea oricărei realități socioumane, dar se potrivește de minune în studierea familiei și a rudeniei. De altfel, ideea a încolțit
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]