1,088 matches
-
discursului, sensul unei reconstrucții a omului; mai bine-zis, a personalității: de aici statutul său de teorie a "persoanei" omenești înțeleasă ca formă sau ipostază finală de actualizare a energiei. El cuprinde două niveluri de generalizare, de fapt, două orizonturi de teoretizare și tematizare. Un nivel corespunde, cel puțin în intenție, regulilor metodei științifice; celălalt, convențiilor modelului filosofic; fără a fi vorba despre o de-naturare a unității demersului personalist energetic. "Motru năzuiește, mai întâi, să ne ofere o sistematică, o "știință obiectivă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sistemului înlăuntrul căruia fenomenele sufletești să apară ca părțile unui tot"107. Prin urmare, demersul în acest orizont are scopul determinării unității sufletești ca unitate a ființei individuale a omului. În schimb, demersul propriu celui de-al doilea orizont de teoretizare și tematizare are sensul reconstrucției unității umane ca universal, în forma personalității. În încercarea de a oferi o "psihologie" de prim orizont (orizont condiționat, totuși, în ordinea întemeierii teoretice), adică o teorie obiectivă a personalității, ca prim moment către o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lipsa de conținut din poezia decadentă (Versul simfonic). Chiar fără recunoaștere în epocă, în domeniul ideilor literare și al teoriei poeziei, favorizând deschideri spre specificul poeziei moderne, L. a jucat prin Macedonski un rol de pionier. Șocante în momentul formulării, teoretizările lui Macedonski asupra specificului poeziei pregătesc terenul celor mai noi experiențe ale lirismului. El a publicat versuri libere (Hinov, 1880) înaintea lui Gustave Kahn și Jules Laforgue. Absurdul poeziei, „nelogica” ei sublimă, ce o înrudește în esență cu muzica, idei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
de deschizător de drumuri al L. (Noul curent literar). În primii ani ai revistei, poezia, căreia i se acordă cel mai larg spațiu, are un izbitor aspect tradițional: romantism macabru și byronian, erotică sentimentală, pastel clasic, satiră în linie pașoptistă. Teoretizarea poeziei sociale este susținută de o lirică a durerii proletare. În prima perioadă, în afară de Duiliu Zamfirescu (1880) și de Traian Demetrescu (1885), care debutează aici, ca și Anton Bacalbașa, au mai colaborat Bonifaciu Florescu, Th. M. Stoenescu, Carol Scrob, I.N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
13. Nu numai persistentă nealterata a datului sensibil în poezie, dar și conceptul, mai mult psihologic, care o încadrează, sunt, cel putin, amendabile, sugerează Barbu. Dintr-o altă perspectivă, cea a "lirismului absolut", - care se vrea și o replică la teoretizările lui Eugen Lovinescu, dovadă că poetul român este interesat de evoluția liricii noastre și de "sincronizarea" ei cu evoluțiile de pe Continent -, a celor inițiați în mecanismele lui ("auzuri florale, promovate")14, conținutul experiențial al poeziei este o condiție sine qua
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
adevărată", după cum le recomanda R.E. Park studenților săi (cf. Adler și Adler, 1998, p. xii: go out and get your hands dirty in real research). A-ți "murdări mâinile în cercetarea reală", la propriu și la figurat, însemna renunțarea la teoretizarea abstractă, cu puternice tente scolastice, elaborată din chilia academică circumscrisă de restul societății prin zidurile (fizice și/sau simbolice ale) campusului universitar. Însemna, totodată, abordarea abruptă, fără mănuși, a ceea ce în epocă morala publică aprecia ca fiind "mizeria socială" sau
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu scopul de a trezi conștiința națională. Scormonind imaginativ în trecut, plăsmuind descendențe etnice și stabilind filiații lingvistice, cărturarii care au descoperit națiunea dau expresie, pentru întâia oară, unui profetism național. Corelativ acestei faze inițiale este un program intelectual de teoretizare a națiunii pe baza probelor lingvistice și istorice prelevate prin studii filologice și istoriografice, program care poate fi numit naționalism cultural. Faza B - perioada "agitației patriotice" în care intelectualii adepții ai ideii naționale încearcă să câștige cât mai mulți partizani
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
că reprezintă instrumente conceptuale utile în facilitarea înțelegerii unor aspecte complicate ale realității sociale prin raportarea lor analogică la aspecte familiare. Metaforele conceptuale, spre deosebire de metaforele stilistice, își justifică existența nu pe criterii estetice, ci ca unelte analitice mobilizate în scopul teoretizării realității socioumane. Memoria - atât ca facultate individuală cu care este înzestrată mintea umană, cât și ca practică socială de aducere aminte împreună a trecutului colectiv - a făcut obiectul unor metafore celebre, de mare notorietate în istoria ideilor culturale. Inventarul întocmit
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
publicarea ei, care mi se pare oportună, ar fi salutare accentele mai explicite ale utilizării, ale integrării și ale extrapolării de concepte, secondată permanent de înțelegerea și aprofundarea analitică a textului literar, din care de fapt ar trebui să provină teoretizarea. Trebuie să subliniez că autoarea tezei de față se dovedește atentă la generarea teoreticului din specificul alcătuirii și al conceperii operei, în toate articulațiile și trăsăturile sale, știind să puncteze aceste coordonate așa cum au fost ele reperate și în interpretările
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tehnicilor) discursive și teatrale valorificate/valorificabile în acte comunicative comune sau contextualizate didactic/ educațional. Itinerariul propus de acest prim capitol al cărții are ca premise: (a) prezentarea unora dintre accepțiunile, formele și valențele comunicării interpersonale (elemente considerate relevante pentru logica teoretizării și a exemplificării); (b) particularizarea acestora în contextul comunicării didactice/educaționale, în special la nivelul ciclului primar; (c) ancorarea discursului și a problematicii acestuia în sfera comunicării, cu punctarea coordonatelor structurale și principiale ale construirii și transmiterii unui mesaj; (d
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
limbajele nonverbale, așa cum se întîmplă cu limbajul dramatic al stilului beletristic, cu limbajul liturgic al stilului religios sau cu limbajele politic și juridic în variantele dominate de forma discursivă oratorică. Originea și condițiile schimbării lingvstice Încă de la primele observații și teoretizări asupra limbii s-a emis și ideea că aceasta nu este ceva fix, ci că se schimbă permanent, fie prin voința vorbitorilor (în special a celor cu un anumit statut din punctul de vedere al cunoștințelor), fie fără voința lor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Harrison pornește de la aceste poziții divergente, în procesul de alcătuire a unei perspective teoretice liberale. Chiar dacă duce mai departe ideile altor teoreticieni, aceasta este deocamdată cea mai elaborată și mai sofisticată încercare de formulare a unei abordări liberale distincte privind teoretizarea sistemică, ce îi permite autorului să pună într-o nouă lumină evoluțiile sistemice din perioada ulterioară Războiului Rece. Mai mult, pe parcursul dezvoltării teoriei, Harrison face o serie de mișcări importante care îi permit să plaseze abordarea liberală în centrul oricărei
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Evoluția disciplinei Relațiilor Internaționale din ultimele trei decenii a fost puternic influențată de programul de cercetare neorealist, ale cărui începuturi sunt asociate cu lucrarea lui Kenneth N. Waltz Theory of International Politics (1979). Noua direcție de teoretizare a generat dezbateri numeroase și consistente, s-a dezvoltat enorm din punct de vedere cantitativ, și-a asumat noi teme de cercetare, a intrat în dialog cu tot mai mulți competitori. Astfel că, deși Waltz continuă să fie recunoscut ca
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
nu o reflectă în mod necesar pe cea din urmă. Prin contrast, o abordare holistică vede dinamica întregului ca perpetuându se de la sine (ibidem, p. 367). Aceste criterii se pot aplica unei tipologii care vizează explicit și integral ansamblul de teoretizări realiste. Ea distinge între realismul clasic, realismul structural (exemplificat prin contribuțiile lui Waltz și Mearsheimer și, în secolul al XVIII-lea, ale lui Rousseau) și două reacții contemporane față de realismul structural: realismul neoclasic și realismul alegerii raționale. Distincția între realismul
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
relative ca obstacol în calea cooperării) împărtășesc, în mare, viziunea despre știință a lui Waltz. De aceea a și fost relativ facilă încorporarea acestor contribuții, pentru a completa sau combate realismul structural waltzian. În alte tipologii, foarte multe dintre aceste teoretizări sunt asociate neorealismului. Tot în acest sens poate fi înțeleasă și dezbaterea între neorealiștii și neoliberalii adepți ai alegerii raționale, care l-a făcut pe Robert Keohane să opineze că mulți neoliberali participă la conturarea unui program de cercetare neorealist
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
și la Socieété française de numismatique et d’archéologie. În 1877, acest om care nu a cunoscut niciodată odihna e țintuit de o paralizie, ca urmare a unei congestii cerebrale. Mai supraviețuiește încă patru ani. Fire intuitivă, cu înclinație spre teoretizări, B. dezvoltă în publicistica lui impetuoasă o seamă de idei despre poezie. Speculațiile sale, cu alură romantică - primul program romantic în literatura română - sunt înrâurite de ideologia lui Saint-Simon, vădind lecturi și din Charles Fourier, Pierre-Joseph Proudhon, Louis Blanc. Crezul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
În disciplina Relațiilor Internaționale, dezbaterile pe tema actorilor au rămas mult timp pe un plan secundar, pe fondul dominației intelectuale exercitate de către școala realistă. Teza potrivit căreia statul este unicul actor semnificativ în relațiile internaționale a fost o constantă a teoretizărilor realiste, mai vechi sau mai noi. De-a lungul timpului, realismul a fost criticat pentru statocentrismul său, unele dintre aceste critici provocând dezbateri consistente, iar enunțurile despre actori au ajuns să facă parte, în mod natural, din nucleul dur al
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
pentru statocentrismul său, unele dintre aceste critici provocând dezbateri consistente, iar enunțurile despre actori au ajuns să facă parte, în mod natural, din nucleul dur al programelor de cercetare ce concurează în cadrul disciplinei. Mutațiile din cadrul raporturilor internaționale au influențat, desigur, teoretizările asupra actorilor. Se poate aprecia că monopolul conferit statului de către realiști a intrat într-o fază de contestare sistematică mai ales începând din anii '70, când evoluțiile la nivel internațional au stimulat dezagregarea statului și tratarea ca actori autonomi a
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
de muncă înspre state cu regimuri investiționale mai favorabile. De mai bine de trei decenii, studiul relațiilor internaționale a fost marcat de interferențe cu economia politică internațională, iar acest lucru a favorizat, printre altele, și dezvoltarea unui set consistent de teoretizări privind CTN și efectele lor asupra raporturilor internaționale. Programele de cercetare liberal-pluraliste și cele neomarxiste, de exemplu, s-au dovedit interesate de interacțiunile state (guverne)-corporații, din unghiuri diferite și, evident, cu implicații normative diferite. Dincolo de particularitățile fiecăruia în ceea ce privește definirea
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
în CTN rivali serioși ai statelor, dacă nu chiar învingători siguri în acest duel. Modelul corporației dezlănțuite care sfidează autoritatea etatică și își impune propriile reguli asupra piețelor și a politicilor economice naționale este un produs de prim rang al teoretizărilor (hiper)globaliste. La cealaltă extremitate a spectrului, scepticii (adesea asociați programelor de cercetare realiste) readuc în atenție argumente mai vechi sau mai noi în sprijinul tezei că nu asistăm la o schimbare calitativă în relațiile internaționale, iar exagerarea rolului CTN
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
În acest sens, se poate porni de la observația lui Charles Pentland că a deveni un actor înseamnă, în esență, a dobândi un anumit grad de autonomie și o anumită capacitate de a influența alți actori. Din această perspectivă compatibilă cu teoretizările liberal-pluraliste și care nu accentuează exigența unității (omogenității) actorului , unele OIG pot fi considerate, în anumite condiții, actori ai sistemului internațional. Există OIG care dispun de resursele necesare pentru a influența alți actori: expertiză, finanțe, capacitate decizională, sprijin și legitimitate
RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
face parte și volumul Textul ipotetic. Contribuții la o istorie a hermeneuticii românești (1984). Celor două cărți trebuia să li se alăture o istorie a poeticii românești, pentru a închide un cerc de preocupări susținute vreme de peste un deceniu. În ciuda teoretizărilor, necesare în epocă, demersul criticului se dovedește mai simplu: de a cerceta și valoriza moștenirea literară din perspectiva unei idei centrale, cu scopul declarat al „risipirii prejudecăților”. O carte de hotar în activitatea lui S. o reprezintă În căutarea formei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
mijloc pentru alocarea rațională a resurselor, În vedere a Îndeplinirii obiectivelor politicii de securitate națională. Teoreticianul american Gregory D. Foster Încearcă să găsească legătura dintre teorie și strategie și ajunge la concluzia că strategia poate fi considerată o Încercare de teoretizare, prin aceea că ia În considerare legități din istorie pentru explicarea unor fenomene recente și pentru a facilita unele predicții (Foster, 1992, pp. 59-60). El găsește că studiul lui Edward Luttwak, Strategia: logica războiului și a păcii, este cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
analiză mai extinsă, imposibilă În situația de față din cauza limitării de spațiu. Am Încercat totuși să prezentăm aici câteva probleme-cheie și exemple importante pentru a demonstra că, departe de a se baza pe o evaluare „obiectivă” și apolitică a realității, teoretizarea și practica politicii externe se bazează pe interpretări particulare ale relațiilor internaționale. Acest capitol a pus În discuție presupunerile ontologice pe care se bazează practica politicii externe, deseori prezentată de politicieni ca fiind „naturală”. Nu În ultimul rând, studiul de
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
drepturile și libertățile individuale fundamentale, gradul de toleranță sau de cooperare dezirabil în cadrul societății 11 etc. În rezumatul pe care Waldron l-a oferit în Law and Disagreement: filosofia politică are - și trebuie să-și asume - două sarcini fundamentale: 1) teoretizarea valorilor și idealurilor (morale) dezirabile în cadrul societății; și 2) teoretizarea modului în care indivizii (fie politicieni sau oficiali, fie simpli membri ai societății) și comunitățile (liberale) ar trebui să acționeze în condițiile dezacordului rezonabil generalizat 12. Filosofia politică - sau cel
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]