1,843 matches
-
fără duritate, restul foarte lejer, dar fără ariditate). În acest context, folosirea pedalei de rezonanță în raport cu ritmul avansării armonice se dovedește aici imperios necesară. Cercetările realizate de Richard Langham Smith pe baza manuscrisului acestei lucrări semnalează una dintre frecventele erori tipografice, care denaturează adesea concepția originală a compozitorului. Astfel, în circumstanța de discurs exemplificată mai jos, notația editorului marchează cu semnul arpeggiato întreg acordul inițial al măsurilor 48 și, respectiv 50, în pofida intenției lui Debussy de a indica această manieră interpretativă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
IV.4. Les fées sont d’exquises danseuses (Zânele sunt minunate dansatoare) Fascinația lui Debussy pentru gravurile cărților de povești (pasiune împărtășită, de altfel, de numeroși artiști ai epocii, ce se datora în mare măsură dezvoltării accelerate a tehnologiei producțiilor tipografice în acest sfârșit de secol) își va afla ecoul întro feerie sonoră de o grație uimitoare. Titlul uneia dintre ilustrațiile încântătoare ale lui Arthur Rackham, ce însoțeau paginile basmului Peter Pan în Grădinile Kesington al lui J.M.Barrie, se pare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
n-au știut ce-au făcut când au făcut (ei, n-au știut, vitele încălțate, au știut, dă-i în mă-sa de lichele!). Și asta. Ce mai faceți voi, pe-acolo, pe la Viața Românească, în afară de faptul că irosiți spațiul tipografic (al lui Dumnezeu) cu „proze” de-ale mele. Salut-o pe Florența din parte-mi. Spune-i (atât; nu încerca s-o și convingi) că, chiar dacă m-am purtat ca un măgar cu ea, eu tot un măgar bun rămân
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
etc. Se făceau o mulțime de corelații, care pentru cenzori „nu erau de dorit”, însă care mie nici nu mi-au trecut prin cap când am scris despre Rusu. Așa am făcut din Rusu Radu, ca să încapă în același spațiu tipografic. Biografia acestui Radu nu are însă nimic comun cu acel Rusu știut de mine. C.Ș.: Într-un număr din Tribuna, din ianuarie ’85, chiar în zilele când se sărbătorea în țară evenimentul cunoscut de toată lumea, ziua de naștere a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
de arhivă", în Revista Arhivelor, Anul LXVI, vol. I, nr. 1, 1989. Rădulescu-Zoner, Șerban, Cliveti, Gheorghe, Onișoru, Gheorghe, Șandru, Dumitru, Stan, Apostol, Istoria Partidului Național Liberal, București, Editura All, 2000. Răutu, Constantin, I. C. Brătianu. Omul, timpurile, opera (1821-1891), Turnu-Severin, Institutul Tipografic "Datina", 1940. Regele Carol I al României. Cuvântări și scrisori. tom I, 1866-1877, București, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, 1909. Riker, T.,W., Cum s-a înfăptuit România. Studiul unei probleme internaționale 1856-1866, București, Editura Albatros, 2000. Rosetti, Vintilă
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Academiei Române. Memoriile Secției istorice", seria II, tom XXXIV, București, Librăriile Socec, 1912, pp. 6-7. 283 T.W. Riker, op. cit., p. 469. 284 Din corespondența familiei I. C. Brătianu, p. 75. 285 Constantin Răutu, I. C. Brătianu. Omul, timpurile, opera (1821-1891), Turnu-Severin, Institutul Tipografic "Datina", 1940, p. 83. 286 Din corepondența familiei I.C. Brătianu, p. 73. 287 I.C. Brătianu, Acte și Cuvântări, publicate de George Marinescu, București, Editura Cartea Românească, 1936, p. 189. 288 A.D. Xenopol, Domnia lui Cuza Vodă, vol. II, Iași, Tipografia
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Cuvântări și scrisori. tom I, 1866-1877, București, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, 1909, p. 60. 649 A. Iordache, Ion Ghica, diplomatul și omul politic, București, Editura Majadahonda, 1995, p. 268; C. Răutu, I.C. Brătianu-Omul, timpurile, opera (1821-1891), Turnu-Severin, Institutul Tipografic "Datina", 1940, p. 97. 650 Jacob Neumer, Iudaismul în timpurile moderne, Colecția Iudaica, Editura Hasefer, Buucresti, 2001, p. 8. 651 Constituția, 15 decembrie 1866, an. I, p. 2. 652 Jacob Neumer, op. cit, p. 8. 653 A.N.I., fond Primăria
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
schimbări să poată asigura, în cele din urmă, racordarea noastră la cerințele unei lumi moderne aflată în continuă schimbare, alinierea la imperativele unei piețe literare concurențiale. Literatura română din Basarabia merită acest lucru. V.P.: Dragă Poete, din rațiuni de spațiu tipografic, încheiem dialogul nostru, care ar fi putut dura și... sute de ani, fiecare având pe suflet lacrima Basarabiei. Mulțumesc, pe curând. Comentarii critice "În versurile lui Arcadie Suceveanu găsim o incantație molcomă în care stările afective sunt tangente la plante
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
la proza oratorică a unui poem dramatic din 1669, cît și la stilul oral al unui roman de la mijlocul secolului XX. Totuși, cînd vom desemna unitatea grafică a cărei închidere este semnalată de o majusculă și de un punct, conceptul tipografic de frază ne va fi util și-l vom folosi numai cu sensul de indicație grafică hibridă (logico-gramaticală, prozodică, ritmică și de punere în relief a segmentelor semnificative). Oricît de seducătoare ar fi o ruptură terminologică radicală, ea nu mi
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
autonomie numai celei de a doua, sub formă de frază-vers (v. 6): v. 5: Și urcă într-o trăsură CARE îi aștepta la poartă v. 6: [Ei] Pleacă cu toată viteza Aceeași observație se poate face și cu privire la relativa frazei tipografice P8: Un glonte lovind de moarte calul care trăgea trăsura, paznicii [...]. Testul cu acesta/aceasta, care ne permite să stabilim dacă avem două unități textuale elementare autonome, este revelator: Un glonte lovind de moarte calul. Acesta trăgea trăsura [...]. Referințe și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
îi clănțăne fălcile și se prăbuși pe marchiză. T13 [P1] Pe lacul din Annecy, înotau trei tineri. [P2] Unul, Janinetti, dispăru. [P3] Plonjonul celorlalți. [P4] Îl scoaseră la suprafață, dar mort. T4 și T11 nu conțin decît o singură frază tipografică, T9 și T12 două fraze, T10 trei fraze și T13, patru. Dacă comparăm cele două scurte narațiuni complete din T11 și T13, constatăm că, în ciuda unei mari similitudini narative, ele nu sînt segmentate la fel. Este evident că unitatea textuală
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Dacă comparăm cele două scurte narațiuni complete din T11 și T13, constatăm că, în ciuda unei mari similitudini narative, ele nu sînt segmentate la fel. Este evident că unitatea textuală de bază nu poate fi identificată pornind de la operația de segmentare tipografică a continuumului verbal. Decupajul grafic al unităților scrise și decupajul intonativ al unităților rostite sînt legate de intenția de a produce efecte de sens care arată posibilitățile de variație ale sistemului lingvistic. În Pertinence linguistique de la présentation typographique, L. G.
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sînt legate de intenția de a produce efecte de sens care arată posibilitățile de variație ale sistemului lingvistic. În Pertinence linguistique de la présentation typographique, L. G. Védénina (1989) extinde descrierea punctuației pînă la spațiul dintre cuvinte, alineatul paragrafului și prezentarea tipografică, și ține cont de posibilitățile variate pe care le manifestă discursurile literare, jurnalistice și publicitare. Într-adevăr, punctuația nu este decît un aspect al segmentării grafice a lanțului verbal. De la nivelele cele mai de jos pînă la limitele peritextului, operațiile
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
punct și virgulă, puncte și puncte de suspensie, semne de exclamație, de interogație, paranteze sau linioare, linii la începutul rîndului care semnalează schimbarea personajului vorbitor etc., toate joacă un rol sintactic și enunțiativ împreună cu mărcile morfo-sintactice. Lungimea și complexitatea frazei tipografice variază sub impactul necesităților enunțiative ale sensului comunicat. La nivel textual, alineatele creatoare de paragrafe și de pachete de paragrafe (prin spații complementare și/sau titluri intercalate), schimbările de părți și/sau capitole, semnalează structura planului de text. Paragrafele constituie
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
propoziție narativă [pn1]. Construcția completă cu gerunziu introduce o legătură temporală (t) de anterioritate între acțiunile (a) agresorilor: trîntirea la pămînt a nefericitului Ahile [a1-t1 = pn1] apoi tîrîrea [a2-t2 = pn2] înainte de a-l azvîrli [a3-t3 = pn3]. Segmentarea acestei lungi fraze tipografice prin trei virgule întărește efectul semantico-stilistic datorat ștergerii subiectului-agent al agresiunii. Acesta din urmă este desemnat numai o singură dată printr-un enigmatic pronume ei care nu furnizează nici o indicație asupra identițății agresorilor victimei, aceasta fiind înzestrată cu o profesie
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nume. În schimb, în T13 predomină operația de segmentare sistematică a propozițiilor prin punct: T13 [P1] În lacul din Annecy, înotau trei tineri. [P2] Unul, Janinetti, dispăru. [P3] Plonjonul celorlalți. [P4] Îl scoaseră la suprafață, dar mort. Tipul de segmentare tipografică prin cuplul majusculă-punct este totuși departe de a fi canonic. Fraza nominală P3 accentuează rapiditatea, spontaneitatea reacției salvatorilor, în timp ce P4 conține două propoziții narative despărțite prin virgulă și prin conectorul argumentativ DAR. Caracterul de monoremă al ultimei propoziții: dar mort
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în pofida punctului, ca temă (T), iar rîndul următor, ca o dezvoltare a două reme succesive referitoare la temă și servind la calificarea ei: alură (R1) Și temperament! (R2). Cele trei unități T/R1/R2 se constituie în unități textuale independente tipografic mai întîi prin alineat, apoi prin punctele care le izolează și prin semnul exclamării final. Cu toate acestea, putem considera că, în ciuda barierei punctului, R1 și R2 sînt legate între ele prin conjuncția "și" și că, în pofida spațiului creat de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
punct final, nu redă suficient multiplele proprietăți și posibilități ale scrierii. Proprietățile eterogene ale punctuației constau în a marca atît intonația și enunțarea, cît și unitatea logico-gramaticală, ritmul și punerea în relief a unui segment textual (Dahlet 2003). Printre proprietățile tipografice, nu trebuie uitată forma, mărimea, culoarea literelor și locul enunțului în spațiul grafic. Am văzut mai sus că titlurile din presă și sloganurile de acroșaj publicitar se deosebesc pozițional și tipografic de redacțional. Cel din T7a, dispus pe un rînd
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
relief a unui segment textual (Dahlet 2003). Printre proprietățile tipografice, nu trebuie uitată forma, mărimea, culoarea literelor și locul enunțului în spațiul grafic. Am văzut mai sus că titlurile din presă și sloganurile de acroșaj publicitar se deosebesc pozițional și tipografic de redacțional. Cel din T7a, dispus pe un rînd, diferă de cele din T7b și din T14 aranjate pe două rînduri. Ch. Luc și J. Virbel vorbesc pe bună dreptate de proprietățile "tipo-dispoziționale" ale punerii în formă materială a enunțurilor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de mai multe ori fragmentul 128 din secțiunea "Despre om" din Caracterele de La Bruyère, secțiune adăugată în 1689, la cea de a patra ediție a culegerii. Din punctul de vedere al segmentării prin punctuație, fragmentul apare ca o unică frază tipografică lungă, compusă din patru segmente (A, B, C, D) care formează fiecare o frază periodică. Totuși cele cinci ediții importante de care dispunem la ora actuală diferă în privința mărcilor acestei segmentări. Diferențele sînt semnalate între paranteze drepte și subliniate.14
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cititorul în direcția dorinței de a se duce într-un asemenea loc. Predicatul verbal final generalizant Are totul ca să placă face implicit loc destinatarului: Are totul ca să [vă] placă sau să placă [tuturor]. ORarg [C1] apare astfel la finalul frazei tipografice, pe baza derivării unei valori ilocuționare [C2] de recomandare care dă descrierii sensul ei în discurs (în interacțiunea ziarului cu cititorii săi). ORarg este marcată mai explicit în această publicitate la căile ferate federale elvețiene: T20 ZURICH Cosmopolit Și totuși
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
-ul său" (§ 1), "precum Y-ul său" (§ 2), "mai roz decît rozul și mai puțin îndemînatec decît maimuța", "precum un vierme" (§ 4), "precum o omidă" (§ 5). Cele patru comparații în precum balizează cele două părți ale textului: comparații între semnele tipografice (majuscule/minuscule), apoi comparații cu animale care anunță concluzia finală: "tiparul adulat al prostiei omenești". În schimb, în centru sînt exploatate structurile comparativului de superioritate și de inferioritate. Comparativul de inferioritate "mai puțin îndemînatec decît maimuța" îl reduce pe gimnast
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cel care aliniază semnele, nu putem omite că singe [maimuță] este anagrama (grafică) a lui signe [semn]. Gimnastul trapezist, în ciuda virtuozității sale fizice, este deci mai puțin îndemînatic decît cel care aliniază și execută parangonajul semnelor limbii. Majusculele desenează "figura tipografică" a cuvîntului-titlu. De fapt, poemul se prezintă ca un joc de forme grafice ale primelor trei litere din titlu (G, Y, M) și de forme sonore ale literelor următoare, așa cum vom vedea mai departe (§ 3.3.). Mai bine de-atît nu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
doi boboci de trandafir. (G. Flaubert, Doamna Bovary, trad. de Demostene Botez, Ed. Pentru Literatură Universală, București 1967: 45) Combinația organizatorilor spațiali și temporali are ca scop să-l ajute pe cititor să contruiască un tot coerent. Primele două fraze tipografice pun tortul în relație cu masa (la sfîrșitul mesei) și cu producătorul său (cofetarul din Zvetot). Lunga frază care descrie tortul este articulată în trei părți, marcate prin punctuație și prin organizatorii spațiali ("la temelie", "la etajul al doilea", "pe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
său garantat) de către vorbitor, ci este mediată de o altă voce sau PdV. Sursele diverselor cunoștințe pe care le vehiculează un text sînt astfel localizate și diferențiate (chiar dacă mărcile de la sfîrșitul unui cadru nu sînt întotdeauna ușor de reperat). Segmentarea tipografică, timpurile verbale și recursul la conectorii concesivi sînt mijloace curente de semnalare a unui cadru enunțiativ. Importanta categorie a mărcilor de reformulare subliniază, într-un anumit punct al textului, o reluare metaenunțiativă care este adesea o modificare a punctului de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]