1,430 matches
-
Avram (1986); Avram (1987). 3 Vezi distincția făcută de Coșeriu între vorbire (alegeri ale uzului individual) - normă (opțiuni discursive generalizate ca uz social) - sistem (nucleu structural care cuprinde trăsăturile generale ale sistemului, ale limbii) - tip (tip structural, ansamblu de parametri tipologici, care includ o limbă dată într-o categorie de limbi cu trăsături structurale comune). Cf. DSL, s.v. normă 1. 4 Norma literară este o "expresie convențională la nivelul limbii literare a unui uzaj lingvistic dominant, impusă - cu forță coercitivă mai
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
creștinismul ortodox (a se vedea în special pp. 96-97). Toate, împreună, formează o parte din ipostazele active în timp și istorie a fractalului numit ,,femeie ortodoxă,,. În încheierea primei părți a lucrării, Felicia Cordoneanu se referă la un alt model tipologic specific ortodoxiei - soția preotului ortodox sau prezbitera. Alcătuit sub forma unui studiu de caz, afirmarea socială a de față se referă a transpunerea în actualitate a unor ipostaze tradiționale ale femeii - ale fractalului ,,femeie ortodoxă,, aș spune, preluând terminologia lui
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
decenii ale veacului al XX-lea pe cele mai înalte culmi. La cumpăna primului război mondial, nuvelistica închidea un drum, deschizând un altul, cel al romanului obiectiv. Nimic nu poate contesta recunoașterea unor personaje întâmplări, situații, chiar schema conflictuală și tipologică a romanelor maturității sale, în nuvele. Acest capitol al operei rebreniene nu are o existență subsidiară, nu constituie un material disparat al marilor construcții epice, ci semnifică evoluția organică, treptată, prin acumulări calitative și cantitative în timp și spațiu, enunțări
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
sau interviuri speciale. Se știe că oamenii diferă foarte mult între ei în ceea ce privește deschiderea, disponibilitatea de a-și relata în mod obiectiv și sincer trecutul. De aceea psihologul trebuie să aibă în vedere câteva exigențe metodologice: - determinarea prealabilă a apartenenței tipologice a personalității subiectului;stabilirea strategiei dialogului (pe baza tipologiei stabilite) în vederea obținerii datelor și informațiilor necesare; - câștigarea încrederii subiectului și înlăturarea barierelor cognitiv afective care ar putea frâna răspunsurile la întrebări; - păstrarea unei distanțe necesare, prin neimplicare afectivă pentru a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
care acordă locuri proeminente Fecioarei Maria și Sfintei Elena), rar ale soțiilor sau ale fiicelor - datorită cărora casa domnitoare poate încheia mezalianțe politice fericite (o ocazie pentru cronicar de a lăuda abilitatea diplomatică a puterii masculine). Când primul nivel, cel tipologic (al rolurilor), intersectează registrele verticale, laic, respectiv religios (fiecare sub dublul semn valoric, pozitiv-negativ), generează imaginarul puterii (masculine) și imaginarul cotidianului (marcat de prezența tăcută a marginalilor: femeile, copiii, slugile). În ambele forme se regăsește dihotomia (teoretizată de Eliade) profan-sacru
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pentru a sublinia diferența radicală față de modelele sacre. El face parte în mod intrinsec, chiar ca negare, din ceea ce dogma afirmă și apără cu tărie. Obținem astfel încă două suite de termeni: public-privat (imaginarul puterii - imaginarul cotidianului, două prime nivele tipologice și cronotopice); laic (reglementat normativ și dogmatic), religios pozitiv (manifestările divinității) și religios negativ (manifestările diavolului sau ale păcatului). Spre exemplu, în modulul ce reiese din intersecția imaginarului puterii cu cel religios negativ pot fi introduse tipurile istorice sancționate în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
pentru codul eroicului). Acestora li se opun, într-un modul al negării, anti-modelul creștinului trădător sau al ereticului (domnitor, boier sau războinic) și anti-modelul păgânului, asimilat în programele iconografice diavolului - termen opozitiv pentru modelele religioase canonice. În al doilea palier (tipologic ca și primul), al vieții cotidiene, prezența femeii (care se remarcă în grupul "marginalilor"), deși nu este atât de bine reprezentată în texte sau imagini, se poate deduce pe baza analizei antropologice. Momentele existențiale cele mai importante - nașterea, botezul, căsătoria
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
prototipice, reprezentative pentru întreaga clasă. Așa cum se poate observa din lista de referințe de la finalul lucrării, bibliografia străină aferentă subiectului abordat se dovedește bogată și variată, fapt care demonstrează preocuparea constantă pentru tema aleasă și, în consecință, importanța ei. Studiile tipologice, cele câteva monografii dedicate unui singur verb de percepție sau clasei verbelor de percepție în ansamblu, analizele contrastive, studiile de semantică și sintaxă, vizând anumite probleme litigioase din analiza acestor verbe, ne-au servit scopului propus și ne-au ajutat
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
flip verbs 34, autorul propune un tip de analiză transformațională, conform căreia în structura derivată subiectul și obiectul se inversează: The soupSubiect tastes fine (to me)Obiect < ISubiect tasted the soupObiect (and the soup was fine). Viberg (1983), în clasificarea tipologică privind structura câmpurilor lexico-semantice ale verbelor de percepție, realizată pentru 53 de limbi, combină două trăsături semantice interne prezente în structura verbelor de percepție: schimbarea și agentivitatea. Autorul definește trei subclase de verbe de percepție: verbe de activitate (engl. activity
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cu semantică evaluativă. Să se compare exemplul (38) cu exemplele (39)-(40): (38) Miroase a iasomie/a mâncare. (39) Miroase a scandal/a bătaie/a petrecere. (40) Nu miroase a bine. O altă direcție de cercetare are la bază studiile tipologice realizate asupra modului de lexicalizare a percepțiilor în diferite limbi. Relevante în acest sens sunt contribuțiile lui Viberg (1983, 2001), care interpretează date din 53 de limbi, cărora le corespund paisprezece arii de răspândire 76. Autorul stabilește o cale unidirecțională
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
autres modalités, on trouve dans ces constructions certains verbes qui n'ont pas d'emploi comme verbe de perception classique (par exemple sonner dans Ce piano sonne faux), et des périphrases (avoir l'air)". 1 Schema este preluată din studiul tipologic general realizat de Viberg (2001: 1294-1309) asupra verbelor de percepție. Terminologia folosită de Viberg diferă de cea folosită de noi. Autorul definește cele trei tipuri de percepție în raport cu anumite criterii semantice legate de aspect și de rolul tematic al referentului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Câteva personaje rețin atenția. Între ele Victor Varlam, plutonier major de jandarmi, concomitent individualizat în nuvela Dezertorul (1956) și în Mărirea și decăderea Păunei Varlam, și Păuna (prezentă și în nuvela Hiena și circul, 1967), poate cea mai închegată creație tipologică a autorului. Arivistă tenace, Păuna Varlam își urmărește scopurile cu o perseverență rece, îmbinând luciditatea calculului egoist cu o amoralitate infernală și o cruzime de Lady Macbeth. Altfel involutiv e procesul suferit de personajul central al romanului Numărătoare inversă, replică
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
și din direcția autoreferențialității (autorul apare în final ca un deus otiosus care și-a lăsat de izbeliște lumea ficțională). De altfel, asemănătoare sunt temele și tehnicile folosite în piesele de teatru, care, în pofida numărului lor mare, nu cunosc variații tipologice, ci doar graduale, evantaiul dramatic deschizându-se între doi poli: politicul și metateatralul. E drept că o eventuală sciziune între aceștia ar fi iluzorie, deoarece spectacolul și ideologia nu sunt decât fața și reversul aceleiași medalii: exercitarea puterii presupune punerea
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
filosofică și principalele eseuri ale lui V. au apărut în „Libertatea românească”, „Destin”, „Buletinul Bibliotecii Române”, „Buna Vestire”, „Revista scriitorilor români”, „Limite”, „Cuvântul românesc” ș.a. A publicat astfel un concentrat studiu intitulat Dimensiunile cugetării românești, încercând să dea o schiță tipologică, cu totul alta decât cea din 1940 a lui Nicolae Bagdasar, asupra filosofiei noastre, stabilind un dialog rodnic și surprinzătoare sincronizări între gândirea românească și aspectele moderne ale celei occidentale. V. desprinde și descifrează în evoluția gândirii românești patru momente
VUIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
al Înglobării apare cel mai explicit În situațiile de comparație sau de confruntare. Exemplul reprezentării cutumei după modelul inversat al legii moderne, În condițiile dreptului colonial din Africa, este elocvent În acest sens (Le Roy, 1999, p. 191): Această structură tipologică nu pretinde a fi exhaustivă, ci ilustrează un mod de prezentare ce are aplicații cotidiene În cultura noastră actuală, precum și În modul de abordare a tânărului din cartierele mărginașe (Le Roy, 1997). Într-un astfel de context, relațiile interculturale nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tipurile reținute, variabile ca număr și conținut, ordonează diversitatea genetică. Numai că, fiind unică din punct de vedere genetic (cu excepția gemenilor homozigoți), fiecare ființă umană constituie ea Însăși o rasă. Această concluzie nu poate reprezenta totuși ultimul cuvânt al demersului tipologic. Acesta a găsit un suflu nou datorită progreselor taxonomiei numerice și ale geneticii populațiilor. Realizările acestor două discipline pun totuși definitiv În pericol orice proiect de clasificare rasială. Taxonomia numerică se bazează pe măsurarea distanței biologice (sau a diferenței dintre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o anumită greutate științifică conceptului de rasă, acest lucru n-ar trebui să antreneze nici o consecință asupra modului de tratare a indivizilor care fac parte din rase diferite. O evidență a judecății comune Oricât de neutră ar părea o cercetare tipologică bazată pe diferențierea rasială, ea dă naștere unor „efecte metaforice nestăpânite și, poate, prin definiție de nestăpânit” (Taguieff, 1988, p. 99). Riscul de esențializare a diferențelor ă aici dintre identitățile rasiale ă este Înscris În forma umană de sociabilitate. Ideea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
texte, trebuie studiate acțiunile narate, care reprezintă descripțiile acțiunilor din realitate, și nu trebuie manifestată tendința de a reface realitatea ca atare, lucru de altfel imposibil. Prin aceasta se pot recunoaște unele stereotipii în activitățile umane și construirea unor modele tipologice și sintagmatice prin care sînt ele înregistrate. O asemenea perspectivă conduce la posibilitatea de a constata în ce măsură contribuie acțiunea (narată) la alcătuirea unui text (literar), care este frecvența și tipul acțiunilor, precum și modul în care le redă autorul (ca acte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de comprehensiune a lumii. Abordarea coerenței dintr-o dublă perspectivă: teoretică (tipuri și reguli de coerență, strategii supletive de coerență etc.) și empirică (impactul tipului discursiv, al nivelului de acceptabilitate, al situației comunicative asupra manifestărilor coerenței, al ponderii și ierarhiei tipologice) este considerată ca avînd o contribuție însemnată la creșterea conceptuală și metodologică a teoriei discursului. V. anaforă, coeziune, configurație, conector, text. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ROVENȚA-FRUMUȘANI 2004; BUSSMANN 2008. GM COEZIUNE. Coeziunea, element definitoriu în conceperea textului, reprezintă un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
trebuie respectate în analiza materialului factologic nu au dus, de multe ori, la realizarea unor distincții clare și au făcut discutabilă chiar existența unor termeni de specialitate adecvați și unanim acceptați. Dincolo de argumentarea critică în ceea ce privește criteriile aplicate și de încadrarea tipologică a frazeologismelor, se constată că, din cauza nueroaselor puncte de vedere de la care se pornește, cele mai multe divergente, se ajunge la o terminologie lipsită de unitate, la utilizarea arbitrară a termenilor sau la accepțiuni multiple ale unor termeni. Astfel, inventarul denumirilor aferente
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
realizeze selecția valorilor disponibile și actualizarea lor prin joncțiunea cu subiecții sintaxei narative de suprafață. Astfel, nivelul fundamental, reprezentat de structurile elementare ale semnificației, se prezintă ca un dispozitiv axiologic ce poate servi ca bază de generare a unui evantai tipologic de discursuri posibile, în vreme ce nivelul narativ al semanticii este spațiul restricțiilor impuse de regulile combinatorii, unde se decide parțial tipul de discurs ce urmează a fi produs. În interiorul celei mai recente ramuri a semioticii, s-a inițiat semantica pragmatică orientată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
individualizează stilurile funcționale de la nivelul limbii. Cu alte cuvinte, o taxonomie a textelor ar fi posibilă în cadrul disciplinei stilistice a limbii, în sensul că forma abstractă a tipurilor de discurs /text se reflectă în limbajele de specialitate care întrunesc trăsăturile tipologice și se realizează concret în granițele normei și sistemului limbii, ale normei legiferate și ale libertății lingvistice, admițîndu-se astfel existența textelor religioase (biblice, teologice, liturgice etc.), științifice (descriptive, demonstrative, cu varianta didactică), tehnice, beletristice (artistice sau "literare"). În privința statutului unui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO TIPOLOGIE. În general, tipologia este studiul asemănărilor semnificative al unui grup de entități, realizînd o clasificare a lor. Pornind de la această semnificație de bază a termenului tipologie, în domenii precum psihologia, semiotica și lingvistica, cercetarea tipologică este foarte extinsă și reprezintă încă un cîmp al dezbaterilor și al analizelor în vederea stabilirii criteriilor și parametrilor de clasificare cu cea mai mare relevanță. Pentru a n a l i z a d i s c u r s
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Milvius, formarea statului Israel și chiar blitzkrieg-ul israelian din 1967, finalizat cu redobândirea Ierusalimului de către evrei după aproape nouăsprezece secole, sunt kairoi de istorie providențială pe care noi i-am ales după următoarele criterii: • impactul lor asupra istoriei universale (cronologic, tipologic și mistagogic, Istoria omenirii se împarte, la fel cum Moise a împărțit Marea Roșie, în două perioade: înainte și după Întruparea lui Iisus Hristos. Tot astfel, victoria lui Constantin asupra lui Maxentius la podul Milvius a însemnat de facto triumful creștinismului
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
-se prin grație, și nu prin natură. "Chipul este natura omului, iar asemănarea scopul său în viitor"47. Primele scrieri creștine adaugă celor două moduri apocaliptice de interpretare menționate anterior: descoperirea profețiilor sau decodificarea textelor date, un al treilea interpretarea tipologică a istoriei prin găsirea corespondențelor simbolic-structurale dintre legea veche și cea nouă. Adam, Moise și David l-au prefigurat pe Hristos, al doilea Adam. Exodul anunță procesul mântuirii, iar sacrificiul lui Isaac prefigurează sacrificiul de sine al Mântuitorului. Figura (typos
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]