941 matches
-
lume o are catedrala „La Seu“ din Palma de Mallorca, cu un diametru de 12,55 m. Fațada este latura exterioară a unei clădiri. De obicei fațada cuprinde intrarea principală. Este un turn în care sunt așezate clopotele (și o toacă metalică la ortodocși). Adeseori pe clopotnițe se pot afla și ceasuri de turn.
Biserică (edificiu) () [Corola-website/Science/306006_a_307335]
-
ornamente florale, suflată în aur, cu icoanele împărătești (1844); "iconostasul" mic sculptat în lemn de tei, aurit, executat de Ghenadie monahul (1741-1742); stranele (tetrapoadele) sculptate de călugări în anul 1731 și 1735; "policandrul" mare din alamă lustruită din secolul XIX; toaca metalică de forma vulturului bicefal - stema domnitorilor Basarabi, deosebit de valoroasă, și altele. Poetul George Coșbuc a dăruit pentru Paraclisul ctitorit de Matei Basarab două vitralii din 1916, deosebit de frumoase, în memoria fiului său Alexandru, iar G. Sfetea, un alt vitraliu
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
de dragoste". Scriitoarea își încearcă forțele și în genul dramatic și în anul 1966 iese de sub tipar culegerea "Piese", unele dintre care au fost montate de teatrele din republică. În anul 1970 vine în atenție cititorilor cu culegerea de nuvele "Toaca iernii". Se știe că proza scurtă cere o deosebită măiestrie și prozatoarea face față cu cinste acestui imperativ. Lucrările ei sunt căutate de publicul cititor și editate în zeci de mii de exemplare, care dispar în scurt timp de pe rafturile
Ana Lupan () [Corola-website/Science/318412_a_319741]
-
dintre cele trei piese ale volumului, "Petru sau petele din soare", a primit Premiul Criticii — 1996 din partea Secției Române a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru — Fundația Teatru XXI.<br> Spectacolul cu piesa "Orgasm", realizat de Studioul de Artă Contemporană „Toaca” din București, a fost prezentat în premieră mondială, în 2001, la Festivalul de teatru „West-Ostlicher Diwan” de la Halle.
Vlad Zografi () [Corola-website/Science/298327_a_299656]
-
paratrăznet când este implantat în pământ sau în pragul casei, un frâu din coaja de mesteacăn cu care acesta strunește, îmblânzește și dirijează balaurul grindinii, Cartea Solomonăriei, în care se află toată puterea și știința lor,iar la piept o toaca mică de lemn cu care solomonarul invocă Vântoasele.În unele părți din recuzita solomonarului are și niște legături din cârpe ce poartă, „moime”, nume ce seamănă , etimologic vorbind, cu termenul „moine” adică „vreme grea”, furtună. Legendele românești mai spun că
Solomonar () [Corola-website/Science/298370_a_299699]
-
este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: ). “Mocănița” circulă ocazional între Câmpeni și Abrud (curse turistice locale). Una dintre cele mai cunoscute tradiții este "furatul toacei", obicei practicat și în comunele vecine. Este vizată în special toaca bisericii, dar și cele confecționate de localnici și aflate în perimetrul gospodăriei. În noaptea din sâmbăta Învierii, aceasta este furată și ascunsă, iar cei care au păzit-o sunt
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod: ). “Mocănița” circulă ocazional între Câmpeni și Abrud (curse turistice locale). Una dintre cele mai cunoscute tradiții este "furatul toacei", obicei practicat și în comunele vecine. Este vizată în special toaca bisericii, dar și cele confecționate de localnici și aflate în perimetrul gospodăriei. În noaptea din sâmbăta Învierii, aceasta este furată și ascunsă, iar cei care au păzit-o sunt nevoiți să o caute și o vor recupera în schimbul unei sume
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
este un masiv muntos aparținând de Carpații Orientali, situat pe teritoriul județului Neamț. Cele mai înalte vârfuri sunt Ocolașul Mare (1907 m) și Toaca (1904 m). este cel mai înalt dintre grupa Munților Bistriței. Este străbătut de paralela 47 grade latitudine nordică și de meridianul 25 grade longitudine estică. Drept limite are: la nord, valea Bistricioarei, la est lacul Izvorul Muntelui, la sud valea
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
Ceahlău se află în zona temperat-moderat continentală în cadrul căreia sunt diferențiate două etaje determinate de altitudine și anume: ținutul climatic al munților înalți și ținutul climatic al munților mijlocii. Temperatura medie anuală este de 0,7 grade C pe vârful Toaca și 7,2 grade C la poalele muntelui. Valorile maxime sunt înregistrate în luna iulie, când temperatura medie se situează în jurul valorii de 18 grade C, iar valorile minime în ianuarie, când se înregistrează o temperatură medie de -3 grade
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
când se înregistrează o temperatură medie de -3 grade C. În zonele înalte numărul zilelor de îngheț ajunge la 200, acest fenomen putând apărea chiar și vara. Nebulozitatea atinge cote maxime în anotimpul rece și primăvara, din cauza faptului că Vf. Toaca are înălțimi ce se apropie de zona de formare a norilor. Numărul zilelor senine crește în intervalul iunie-octombrie și atinge maximul în octombrie. Media anuală a precipitațiilor este de peste 700 mm, din care 60-75% în lunile de primăvară și vară
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
raclei cu moaștele Apostolului Andrei, procesiunea cu moaștele având în frunte pe mitropoliții Nikodimos Vallindras al Patrasului și Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei și urcarea moaștelor în avion. La intrarea de pe latura vestică în pridvorul bisericii se află o Toacă de metal, de forma unei acolade stilizate, având la vârfuri două capete de dragoni cu gurile deschise. Pe fața toacei sunt imprimate în relief două stele, o torță și o ancoră, o femeie și un motiv floral, precum și o inscripție
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
al Moldovei și Bucovinei și urcarea moaștelor în avion. La intrarea de pe latura vestică în pridvorul bisericii se află o Toacă de metal, de forma unei acolade stilizate, având la vârfuri două capete de dragoni cu gurile deschise. Pe fața toacei sunt imprimate în relief două stele, o torță și o ancoră, o femeie și un motiv floral, precum și o inscripție cu caractere chirilice: ""Cu dragoste înfocată și nedejde neschimbată"". Pe spatele acestui obiect metalic se află următoarea inscripție: ""S-a
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
legată de gât piatra de moară și „vaităul" cu care a luat uium necinstit; crâșmarului i s-a legat de gât butoiul și sticluța; Sf.Marina îl prinde în Joia Mare pe un drac și îl bate cu maiul de la toacă; deasupra focului stau și „biraiele”, slujbași necinstiți care fac judecată strâmbă. Alături de reprezentările figurale, încadrate adesea în chenare cromatice distincte, ca elemente complementare ale picturii se înscriu și vrejurile, motivele stelare ale cerimii naosului și liniile meandrice intercalate cu alte
Biserica de lemn din Rotărești () [Corola-website/Science/318248_a_319577]
-
l-a slujit timp de trei secole și jumătate. A ars în 19 martie 2012, la prânz, din pricina unui foc scăpat de sub control. Nu au mai fost recuperate decât o găleată cu sfinte vase din porțelan (scoase din uzul liturgic), toaca de fier, tabla acoperișului și mici fragmente din clopotul de bronz. Încă o dată, neglijența, indiferența, produc pierderi ireparabile, iar cele nouă suflete care mai trăiesc în Gialacuta, au rămas și fără ultima lor mângâiere, bisericuța strămoșilor lor.
Biserica de lemn din Gialacuta () [Corola-website/Science/321065_a_322394]
-
la hotarul cu satul vecin Oncești, "„în Valea Pomilor, câtă borcut”". În acel loc biserică "„o fo o chiliuța mnică”", pentru numai câteva familii. În completare se știe că "„la bisericuța cee mnică, la Valea Pomilor, n-o fost decât toaca”", adică biserică nu avusese clopote și turn, iar chemarea la ritualurile cuvenite se făcea numai cu o toaca agățata de un perete sau într-un copac. Vechimea acestei biserici este recuperată de cecetarea dendrocronologică a bârnelor refolosite într-un grajd
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
chiliuța mnică”", pentru numai câteva familii. În completare se știe că "„la bisericuța cee mnică, la Valea Pomilor, n-o fost decât toaca”", adică biserică nu avusese clopote și turn, iar chemarea la ritualurile cuvenite se făcea numai cu o toaca agățata de un perete sau într-un copac. Vechimea acestei biserici este recuperată de cecetarea dendrocronologică a bârnelor refolosite într-un grajd din sat. Prima etapă a existenței ei este fixată de câteva probe în secolul 16. Majoritatea probelor indică
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
Luncoiu de Jos și Stejărel au construit pentru ele în 1786 o nouă biserică la locul numit „Podea”, mai aproape de Stejărel. În anul 1848, în timpul revoluției lui Iancu, și această biserică a ars până în temelii, fiind salvate numai clopotele și toaca de oțel, fiind preot paroh atunci Petru Ivan. Arzând și această biserică, credincioșii din Stejărel se hotărăsc să-și construiască propria casă închinată Domnului, și în anul 1851, fiind preot paroh Agheu Trifu, edifică această biserică din lemn, în stil
Biserica de lemn din Stejărel () [Corola-website/Science/316994_a_318323]
-
din Valea Argeșului și până în Culmea Mățăului. Ele sunt reprezentate de conglomerate constituite din șisturi cristaline, calcare și gresii prinse într-o matrice marno-nisipoasă de culoare roșietică sau verzuie. Deoarece din aceste conglomerate sunt clădite principalele masive subcarpatice argeșene: Chicera, Toaca, Muncelele Râușorului iar în cuesta Mățăului, stiva de pietrișuri cimentate este reprezentativă, au fost denumite ’’conglomerate de Mățău’’. Cel de-al doilea ciclu de sedimentare se încheie în Sarmațianul inferior cu o alternață de gresii calcaroase și marne ce sunt
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
ridicări anticlinale pe direcția est-vest. Înspre sud interfluviul se îngustează foarte mult (mai puțin de 2km între Brăduleț și Corbi), devenind o culme joasă cu multe înșeuări. După această îngustare, interfluviul se evazează ușor și începe să urce până în Vârful Toaca (896,9m) de asemenea un nod hidrografic reprezentativ pentru Subcarpații Argeșului. Partea nordică a interfluviului până sub masivul Strunga (1167m) este constituită din conglomerate de Călimănești iar în partea sudică apar șisturile argiloase, nisipurile și gresiile cu intercalații de gipsuri
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
cu pârâul Măcinic, unde, în cuta anticlinală conglomeratică s-a adâncit Râu Doamnei, după ce a distrus prin eroziune liniară cuvertura de marne oligocene. Depresiunea Corbi-Brădet axată pe râurile Vâlsan și Râu Doamnei ce străpung la sud-est și sud-vest culmea Plaiului Toaca, este sculptată în cea mai mare parte în marne și argile iar în partea centrală apare un banc gros de gresie gălbuie - „Gresia de Corbi”. Acest banc de gresie este intercalat sub formă lenticulară în orizonturile marnelor aquitaniene, fapt ce
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
văii Râului Doamnei și apariția teraselor acumulative ale acestuia. Defileul Stănești este destul de scurt dar prezintă aspectele unui defileu autentic. Între pintenul deluros din partea estică ce se menține la peste 600m altitudine până deasupra luncii și pantele accentuate ale Dealului Toaca, lunca Râului Doamnei este redusă doar la albia minoră de circa200-300m lățime și coborâtă la 480m altitudine. Pe versanții abrupți și afectați de pornituri de teren, se văd conglomeratele, nisipurile și gresiile burdigaliene scoase la zi de eroziunea foarte puternică
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
pe zona montană și cu trăsături specifice munților, bine împădurite și cu altitudini ce depășesc frecvent 1000m, pot fi considerate interne deoarece sunt cuprinse între depresiunile de contact și depresiunile intracolinare. Avem de la vest la est: Goișu-Tămașu (1104m), Chicera (1218m), Toaca (895m), Muncelele Plătichii sau ale Râușorului, Ciocanu (886m), Ciuha (730m), Mățău (1017m) și Culmea Vâlnei-Groapa Oii. Depresiunile intracolinare Sunt reunite sub numele de „Depresiunea celor Șapte Muscele” și reprezintă depresiunile externe situate sub cuesta nordică a piemontului. Intens umanizate s-
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
purtat de grijă bisericii domnești "„dintru în vechimi și pană în zioa de astăzi, adică cu a lor cheltuială s'au făcut boltili i acoperemăntul bisericii i trii odăi a bisăricii, ogradă de zăplaji de giur împregiur, zugrăvit catapitesmii, i toati veșmintili bisăricii, doi clopotii, doi policandri, i sfeșnicii, i argintării și alti multe de mari sumă de bani; asăminea și toată liafa și hrana preoțalor slujători de opștii i diiacon și clisiiarh și dascal, și toată cheltuiala bisericii cu celi
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
fără sticlă. Cheotorile tip “coadă de rândunică”, fereastra cu bare de fier, pe peretele nordic al naosului erau, ca și acum elemente de frumusețe. Înainte erau pe peretii exteriori și cenotafe. Azi nu mai există. Pe peretele bisericii stă doar toaca de lemn, cu ciocane de lemn și alături tradiționalul cuier “de cloape și cușme”. Portalul de intrare în biserică este o admirabilă mostră de creație populară, de cioplitură în lemn, în care motivele decorative se înscriu unui câmp ornamental bogat
Biserica de lemn din Poiana, Arad () [Corola-website/Science/324291_a_325620]
-
nivel de comună: ansamblul „Cetina” al Școlii cu clasele I - VIII „Dimitrie Vatamaniuc”, Sucevița și grupul folcloric „Flori de munte” al Căminului Cultural Sucevița. Manifestările locale devenite tradiționale „Zilele Culturii Sucevițene”, „Târgul de Turism”, „Festivalul Fructelor de Pădure”, „Festivalul de Toacă”, „Balul Gospodarilor” și „Festivalul Obiceiurilor de Iarnă” sunt tot atâtea prilejuri de afirmare a talentelor locale și de creștere a coeziunii sociale locale. Concomitent s-a inițiat un veritabil program de revenire a tradiției portului popular local prin „Balul Gospodarilor
Sucevița, Suceava () [Corola-website/Science/325052_a_326381]