1,739 matches
-
că muritorul de rând nu are acces la absolut... decât după eliberarea spiritului din cătușa trupului de lut. Într-o exprimare suavă, fără a încărca versurile cu metafore încifrate, ne aduce în fața ochilor adevărate tablouri picturale; ” pe prispă două mâțe torc”; ” te văd în poarta de la drum”; ” e trist, în jur sunt nori de fum”; ”când în prisacă se trezeau albinele”; ”în brațele bunicii să mă știu” etc, fiecare anotimp răsfățându-se în așternuturile limpezi, aerate ale cuvintelor, ”și ca-ntr
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
lângă mine tânără, frumoasă și zâmbind șăgalnic. Atunci fericită inima-mi devine în timp ce-al meu suflet pare-un tânăr falnic. Și aș sta acolo, nu m-aș mai întoarce, dar timpul întinde văl peste-amintire, în vreme ce viața din caieru-i toarce, cu grijă și teamă, ultimele fire. 28 ianuarie 2017 Anatol Covali Referință Bibliografică: Și aș sta acolo / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2220, Anul VII, 28 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Anatol Covali : Toate Drepturile
ŞI AŞ STA ACOLO de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369226_a_370555]
-
tuleiele, mai mereu își uita suveica năzdrăvană prin peșterile Muntelui Sfânt, unde își avea sălașul împreună cu Zamolxe Străbunul, luându-se cu joaca printre aștri- feciorii luminoși ai universului infinit, fără să se mai gândeasc el la firul vieții, ce se torcea domol în ghemul veșniciei, lăsând oamenii să se bucure de viață lungă, plină de pace și voie bună. Ceva neașteptat și înspăimântător, avea să le umbrească însă, viața Celor din Vale, pentru veacuri întregi. Îngerii căzuți, fii ai întunericului de
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
trecut îndepărtat, evocând acest trecut prin fapte reale subliniate de imaginar, ca un reper, o mărturie poetică dedicată Reghinului sau localității natale ( Somnul orașului, La Rușii-Munți). Impresionantă dragostea sa față de satul său, Rușii Munți, un loc binecuvântat. “La Rușii-Munți se toarce veșnicia / Stă Bursucău-n mâini cu-n fus de timp,/Dumnezeiescul Scaun stă de veghe,/ La firul vieții-n fiece-anotimp./ La Rușii-Munți e mai albastru cerul/ Strălucitoare stele-n nopți de jar,/ Par licurici împrăștiind lumină/ Clipe de vară-n vremuri
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
Și ne faceți iar de râs.... Cădem apoi amândoi pe gânduri.E important c-am pus-o și pe ea pe gânduri.Poate se gândește că nu-i bine ce fac...Trec minute bune în care doar zgomotul motorului ce toarce printre fulgii albi de nea, se mai aude.Dar dintr-o dată la o curbă în loc, autobuzul se smucește iar matahala de femeie vine grămadă peste mine tăindu-mi respirația. - Aoleu mâncați-aș ,bine că n-a văzut Romel al meu
NINGE MULT de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374206_a_375535]
-
stampă a Căilor Lactee, Vâslește într-o barcă prin timpuri paralele, Răvășitor, e Phoenix din mit, printr-o scânteie Aruncă, spre-a renaște, un trup în limbi rebele. Hoinar printre planete, inundă omenirea Cu fraze adormite, în nopți ce-și torc misterul. E simfonie scrisă, exaltă dăltuirea Cu-amprenta dulce-amară ce-alungă efemerul. Se-amuză-n nebunia-i, cu vise zgribuite Pe gheață azvârlite, de-o mână de iluzii, Se amăgește-n patimi, prin treceri răvășite, O minte îi degajă mănunchi de deziuzii
HOINAR de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374287_a_375616]
-
Tei să fii, ca să dezmierzi frunți de fete despletite! Fă-te suflete, oglindă, pentru mamele ce-aleargă Suflecate, să-și ridice pruncii cei căzuți în iarbă! Fă-te suflete, poveste, ce adoarme pruncul seara Spusă blând de o bunică care toarce caier vara... Fă-te suflete, o stea ce străluce-n cer de mai Luminând cu raza sa mândrul nostru plai de rai! Fă-te suflete, toiag, pentru scumpii, dragi părinți, Și le fii și-n rai de poți ajutor la suferinți
FĂ-TE SUFLETE CE VREI de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374300_a_375629]
-
Hoinară umbră, cine a mințit?”, „Râd pentru altul”, „ Unde e scris numele meu nu știu”, „Zăpezile îmi cer să te învăț dragostea”), cât și în structuri simultane, ce prezintă alternativ trăiri lirice diferite („Binecuvânt Alfabetul Tăcerii”, „În pridvorul oglinzii Tăcerea toarce lână”, „Țiuie Tăcerea și mă doare”, „Xantipa, desferecă-mi Tăcerea”, „Tună și fulgeră în inima Tăcerii”). O geometrie perfectă domină restul capitolelor, structurate și ele, în câte 12 poeme fiecare, reprezentând secvențe importante în textura întregului. Ca o primă remarcă
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
sân cireșe Crude, coapte, la-ntamplare. Dar ce-am plâns după Bădița Cel cuminte că o fată Ce-a fost prins că, după lege, Prin străini să fac-armata! În nopți reci, cu luna plină, Pe o laița stă Nica, Și torcea, cu alte fete Lâna de pe-o furca mică. Am luat, de San' Vasile, O tânjala și-un cârcel Și, la popa Oslobanu, Am urât și eu cu el. L-am ținut pe cal odată, Ca era-nghetat de frig, Ghemuit
EU RAMAN MEREU CU NICA de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378716_a_380045]
-
regrete se răsfiră Un curcubeu în versul din demult. Mai am un ultim dor care respiră Căci retrăiesc arpegiul cu tumult. DEPARTE Departe ești și nu te pot întoarce, Un dor între suspine s-a aprins Și vântul amintirii încă toarce, Iar prin petale trupul ți-am cuprins. Apari în limpeziș, cum altădată, În părul tău porți soare și noroc, Chiar nu mai știu de-am să mai pot vreodată Să te sărut prin flori de busuioc. Departe ești și-mi
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
anunțându-se o zi toridă. Mi-am luat cafeaua într-o sticluță, vâslele din boxă și am alergat în parcare. Restul sculelor erau pregătite în mașină, un Moskvici vechi, dar încă harnic. Am pornit grăbit motorul și-l ascultam cum toarce liniștit sub răcoarea dimineții. Începea să se crape de ziuă, iar întunericul părăsea cu umbrele sale cartierul. Pe stradă, măturătorii erau deja la lucru. Paznicul din colț stătea rezemat de balustrada din fața bistrou-lui pe care îl păzea, fumându-și nepăsător
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
mai bată! Măicuța mea, suntem departe, din cinci, doi pui sunt lângă tine, Am învățat atâta carte, crezând că vom trăi mai bine, Dar roata vieții nu se-ntoarce, urci cât mai urci, apoi cobori, Iar Timpul, firul vieți-l toarce și. . nu trăim de două ori!. Povara anilor și dorul, sigurătatea, te-au topit, Măicuța mea, rog Creatorul, când inima ți-a obosit, ... Citește mai mult Măicuța mea, rog Creatorul să te mai țină sănătoasă,Păstrându-mi nesecat izvorul de
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
mai bată!Măicuța mea, suntem departe, din cinci, doi pui sunt lângă tine, Am învățat atâta carte, crezând că vom trăi mai bine,Dar roata vieții nu se-ntoarce, urci cât mai urci, apoi cobori,Iar Timpul, firul vieți-l toarce și. . nu trăim de două ori!. . .Povara anilor și dorul, sigurătatea, te-au topit,Măicuța mea, rog Creatorul, când inima ți-a obosit,... XVII. T E R O G M Ă Î N V A Ț Ă, de Ionel Davidiuc
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
o simplă părere, Nici tâmplele,negre nu fi-vor mereu. Mă ridic ușor de pe banca,uitându-mă în jur, Copilăria lumii,toata, aș vrea ca s-o fur. Merg încet,pășesc ușor făcând popasuri lungi și dese, Din amintiri îmi torc fuior, Dar nime' nu mai vrea a-l țese. Referință Bibliografica: AMINTIRI / Edi Peptan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1765, Anul V, 31 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Edi Peptan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
AMINTIRI de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377786_a_379115]
-
forțelor productive pe tot teritoriul, în creșterea productivității muncii... Partidul lansează provocări care nu mai sînt auzite. Activiștii susțin că vor îndepărta aceste sfidări în măsura în care partidul le va asigura un statut și un nivel de viață. Mașina se pornește și toarce într-o pseudorevoluție care nu este decît un conservatorism. Colaborarea cu puterea și deci aderarea de principiu la proiectul ei este unul din singurele mijloace de a ajunge la un nivel de viață normală. Criza economică, arată Mihai Botez, mi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
albie lângă sobă, că era iarnă; ș-apoi îl legănă și-l dezmierdă până ce-l adormi. După ce-l adormi, stătu puțin pe gânduri ș-apoi începu a se boci cîtu-i lua gura: "Aolio! Copilașul meu, copilașul meu! Muma ei, care torcea după horn, auzind-o zvârli fusul din mână și furca din brâu cât colo și sărind o-ntrebă: - Ce ai draga mamei? Ce-ți este? - Mamă, mamă, copilul meu are să moară! - Când și cum? - Iaca cum. Vezi drobul cel de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
guvernamental aduce aminte acționarilor că aci "nu poate fi vorba de lupte și de pasiuni politice; acționarii vor avea să se gândească cui încredințează îngrijirea averii ș-a intereselor lor". Ce dulce sună vorbele astea, parcă li s-ar fi tors pe limbă. Noi, cari știm multe în privirea subscrierilor la Banca Națională și am putea cita nume proprii de persoane oficiale cari au luat procure fictive de la inferiorii lor pentru cumpărare de acții, precum și alte procure pentru voturi, știm bine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dezlegărei uși." (Memento mori) Nu se poate determina la Eminescu ideea unui discurs întemeiat, polemic, cu divinitatea. În primul rând pentru că entitatea Dumnezeu/Divinitate/Demiurg este ascunsă, neconturată, lipsindu-i fața "către față" de preopinent: "O, pârghie a lumii, ce torci al vremii fir, Te chem cu disperare în pieptu-mi cu delir Răspunde-mi cine-i suflet lumii? Dumnezeul? Orbirea? nepăsarea? e binele e răul? Tu taci! ... și piatra tace... și tu ești piatră... " (Mureșanu) Cuvântul, deși rostit apăsat ("Cine ești
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
al Uniunii Artiștilor Plastici); numeroase expoziții personale în țară și peste hotare. Volume de proză scurtă: Arlechin în iarbă (1972); Viața în teleferic (1979); Viețile după Vasari (jurnal cu reproduceri din pictura proprie, 1980); Madona cu gîtul lung (1987); Mă-torc în Bermude (1999); Pretențiile barcagiului Caron (2000). Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România (2006). Val Gheorghiu, Cinci degete-n ochi. Jurnal (1990 - 2006) (c) 2007, Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17, cod 700198, C.P. 161
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
2001 semestrul II 2002 Un aranjament tranzitoriu de 5 ani la importul de țesături textile din lână dărăcită sau din păr de animal fin țesălat (CN Code 5112 11 10), denim (CN Code 5209 42 00), țesături textile din fire toarse din filament artificial (CN Code 5408 22 10) și alte accesorii textile gata fabricate (CN Code 6217 10 00), cu o agendă progresivă de implementare, implicând descreșterea contingentelor la import și o taxă ad-valorem crescătoare. Polonia mai 1999 semestrul I
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
universale și de la Soare la alt Soare Pe ai luminii purtători îi răspîndesc; separă furioasele particule 155 În blînzi curenți, așa cum apă și cu vinul se amestecă. În timp ce ástfel Spiritele celei mai puternice arípi sumbrul adînc îl luminează 73, Sînt toarse firele și corzile sînt răsucite și întinse; apoi cei slabi Lucrarea și-o încep, si multe plase-s împletite, întinse multe Plase, si multe Spirite sînt prinse; nenumărate plasele, 160 Nenumărate lațurile și capcanele, si multe-alinătoare flaute Sînt întocmite, si
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
real și fabulos, se desfășoară idile grațioase sau fremătând de un senzualism frust. Personajele descind din basme (strigoi, zburătorul, feți-frumoși), din mituri, din legende istorice, A. fiind unul dintre primii care prelucrează la noi asemenea motive. Vrăji și descântece se torc, într-o ambianță fantasmagorică, dar, pe neașteptate, magicul se răsucește în grotesc. Ici și colo, svâcnește accentul social, vibrează coarda patriotică. Simplă, dinamică și fluentă, expresia pierde atunci când poetul face uz de diminutive și se răsfață în edulcorări. Unele doine
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
vileag în haină de paradă. // Sub uriașa gândului cascadă / Se-nvârte ca o fermecată moară; / E trandafir în zâmbet de fecioară / Și-n mână de viteaz se face spadă. Turnăm în spuma lui cea trecătoare / Tăria marmorei nepieitoare, / De-i toarcem rostul cu înțelepciune; De nu, ne prăbușim din zbor avântul. / În târâtoarea lui deșertăciune... / Acest demonic șarpe e Cuvântul” (Șarpele cu clopoței). Suferința este convertită în purificare și pusă în slujba frumosului (Cum doarme diamantul...). Sonorități crude și ciudate, armonii
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
mari, galeși, umbriți de gene lungi. Purtau o rochie ușoară până-n călcâie, pe deasupra o haină până la genunchi, strânsă la brâu, pe cap o broboadă de in sau cânepă, mărgele la gât și flori În cosițe. Ele se Îngrijeau de casă: torceau, țeseau, creșteau copiii. Barbații, când nu erau În război, duceau la pășune hergheliile de cai, cirezile de vite și turmele de oi, semănau grâu pentru negoț și mei pentru hrana lor - străvechea mămăligă. În poienile pădurii creșteau albinele pentru miere
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
altă credință; mieros = prefăcut; pașa = conducătorul unei provincii turcești; ȘTEFAN CEL MARE ȘI VRÂNCIOAIA de Alexandru Vlahuță Era odată o babă vădană și avea șapte feciori... Așa-și Încep vrâncenii frumoasa lor legendă. Și cum sta bătrâna pe prispă și torcea, către un amurg de seară, iată că tresare de un ropot venit de pe deal. Un călăreț se oprește În fața ei, trudit, cu calul În spume. Sunt Ștefan, turcii ne-au călcat țara, vin din război, oastea mi-i spartă și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]