1,142 matches
-
motiv politic a lui Warren Hastings în 1795 a semnalat sfârșitul tolerării naționale a conducerii prădătoare de tipul care fusese exercitat înainte de Compania Indiilor de Est, și a demonstrat că acum corupția era o problemă politică din ce în ce mai sensibilă. Atacurile asupra tolerantei biserici anglicane ce au urmat apariției nonconformismului, în special în noile conurbații industriale din nord, au semnificat o repoziționare a Bisericii Angliei în cadrul formațiunii sociale și un nou accent asupra justificării prin fapte. Dacă Robinson Crusoe, acel model al nonconformismului
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
de lingvistic, încât „ne mai lipseau steagurile pe națiuni”. Doamna Moise avea o prezență de spirit fabuloasă și deseori ne întreba: Dragii mei, ajutați-mă vă rog la evaluare, ce facem, rămânem în Europa, intrăm în Asia ? Eram atât de toleranți, conciliam ușor, pesemne datorită educației primite, încât răspunsul nostru venea imediat și direct: Tovarășa profesoară, și, și ... Ședințele cu părinții se consumau de fiecare dată în aceeași manieră. Mai întâi semnam un convocator prin care certificam prezența părinților la ședință
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
și familii onorabile suportând, ba chiar fără a se trece cu firea, ci mai degrabă Îngă duitoare sau resemnate față de toate aceste vecinătăți inopor tune și scandaloase după mintea noastră de azi. Într-o asemenea lume de burghezie mică și tolerantă, dar tare pe acea admi ra bilă morală mic burgheză, dispărută cu vremea din fizionomia În general surâzătoare a acestui oraș, mi-am petrecut Întreaga copilărie, până În pragul primei adolescențe. Pe Întunecatul general Boteanu de peste drum de noi și de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
studenții franciscani amintim pe: Iosif Simon, Iosif Gabor, Eugen Blăjuț, Alois Done și Iosif Sabău, actualul superior provincial. După valul de arestări și condamnări din anii 1948-1951, atitudinea regimului comunist din țară față de Biserica romano-catolică părea a fi ceva mai tolerantă. Astfel că în toamna anului 1951 s-a redeschis Institutul teologic romano-catolic de la Alba-Iulia, pentru seminariștii și studenții maghiari și germani și unde, cu aprobarea Pr. Petru Pleșca, Ordinariul locului și a Pr. Alois Herciu, comisarul nostru general, și-au
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
care se opri vocea, nu fără a mai spune că media partner al eventului este Radio România Cultural. Și mi se făcu o așa o greață după ce am ascultat anunțul acesta publicitar. Limba română este o limbă prea bună și tolerantă cu acest popor care nu o merită și o chinuie la fiecare frază. 23 octombrie 2004 Printr-un ciudat concurs de împrejurări, particip la serbarea "Ramadanul" în sala de mese a căminului Moraud cu o parte din comunitatea algeriană din
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
depinde de această relație). -,,Și ne iartă nouă greșelile noastre” (suntem conștienți că facem greșeli, ne recunoaștem aceste greșeli făcute din neștiință, dar încercăm să ne îndreptăm). -,,Precum și noi iertăm greșiților noștri” (recunoscându-ne propriile greșeli față de alții, devenim mai toleranți și cu greșelile altora față de noi). -,,Și nu ne duce pe noi în ispită „ ( recunoașterea faptului că suntem la o școală în care elevul poate cădea în capcane, dar ,,profesorul” trebuie să ajute elevul să învețe). -,,Și ne izbăvește de
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
deci aceasta este, de fapt, țara lor. Iar programele televiziunilor sunt construite după chipul și asemănarea celor mulți. Să le felicităm, deci, că șiau adecvat mesajul la mediu. (2012) Campanie pentru omenie În discursurile pe care le ținem, „românul“ este tolerant, primitor și omenos. În realitate, trăim întro țară ca o junglă, cu indivizi care acționează după principiul care pe care. Spațiul public - de la stradă până la studiourile de televiziune - ne este invadat de agresivitate, de înjurătură, de porniri vindicative. Nici măcar în
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
evreul, Îi răspunde preotului la fiecare acuzație, demontând imaginea schematică și negativă a evreului În ochii românului. În final, preotul creștin se recunoaște Învins. Din antisemit („am fost puțin contra voastră, fiindcă am citit numai jurnale românești”), preotul devine un tolerant : „acuma când te-am ascultat și pe tine judec cu totul altfel și conchid că n-au drept să persecute pe ovrei, nici din causă că sunt de o altă religiune, nici din causă că se ocupă cu comerciul”. Nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
venilor a Întrecut, totdeauna, orice imaginație” <endnote id="(276, p. 128)"/>. Câțiva ani mai târziu, convingerea lui Simion Mehedinți era asemănătoare : „Sentimentul de toleranță a existat la noi [= la români] Într-o măsură excepțională”, țăranul român fiind „omul cel mai tolerant din Europa” <endnote id="(476, pp. 33 și 39)"/>. Astfel de concluzii ditirambice făceau notă discordantă cu retorica uzuală a intelectualilor, poli- ticienilor și publiciștilor români din anii ’20 și ’30. Chiar discursul lui Mehedinți era puternic minat de xenofobie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bucată de vreme de a ne e[c]stazia Înaintea orișicărui vânturatic străin” <endnote id="(130, p. 182)"/>. Indignarea În fața acestui „scârnav obicei” al ospitalității românești a prins contur ideologic În epoca interbelică. „S-a zis că neamul nostru e tolerant și ospitalier față de străini”, scria Nichifor Crainic În 1934. „Este el atât de Înfloritor Încât simte nevoia ospitalității ? Adus În sapă de lemn de către străinul cotro- pitor, acest popor nu poate fi tolerant și nu poate fi ospitalier. Toleranța presupune
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
celui de-al doilea război mondial să cadă prizonieri anume la români <endnote id="(769)"/>. Câteva rânduri semnate de Dan Amedeo Lăzărescu arată o beție a naționalismului protocronist care i-a cuprins pe destui istorici și cercetători : „[Românii] erau fatal toleranți pentru că nu aveau cu cine să lupte. De aceea au moștenit acea propensiune mioritică, foarte bine studiată de Lucian Blaga, de a fi toleranți. Aici este, cred, și o influență a cultului lui Zamolxis și a cultului morții la daci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
beție a naționalismului protocronist care i-a cuprins pe destui istorici și cercetători : „[Românii] erau fatal toleranți pentru că nu aveau cu cine să lupte. De aceea au moștenit acea propensiune mioritică, foarte bine studiată de Lucian Blaga, de a fi toleranți. Aici este, cred, și o influență a cultului lui Zamolxis și a cultului morții la daci. Noi aveam tot interesul să fim toleranți și, de aceea, nu găsești În România nici un fel de persecuție religioasă. [...] Nici Împotriva evreilor nu au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lupte. De aceea au moștenit acea propensiune mioritică, foarte bine studiată de Lucian Blaga, de a fi toleranți. Aici este, cred, și o influență a cultului lui Zamolxis și a cultului morții la daci. Noi aveam tot interesul să fim toleranți și, de aceea, nu găsești În România nici un fel de persecuție religioasă. [...] Nici Împotriva evreilor nu au fost mișcări În Țările Române”. Concluzia istoricului D.A. Lăzărescu nu poate fi decât ridicolă : „Românul este prin el Însuși tolerant” <endnote id="(699
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
interesul să fim toleranți și, de aceea, nu găsești În România nici un fel de persecuție religioasă. [...] Nici Împotriva evreilor nu au fost mișcări În Țările Române”. Concluzia istoricului D.A. Lăzărescu nu poate fi decât ridicolă : „Românul este prin el Însuși tolerant” <endnote id="(699, I, p. 58)"/>. „Spiritul tolerant al românilor - scrie Leon Volovici -, mult invocat de istoricii și politicienii români (folosit și astăzi ca un loc comun propagandistic, patriotard), este real, verificat și În cazul evreilor. El se manifestă de-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
găsești În România nici un fel de persecuție religioasă. [...] Nici Împotriva evreilor nu au fost mișcări În Țările Române”. Concluzia istoricului D.A. Lăzărescu nu poate fi decât ridicolă : „Românul este prin el Însuși tolerant” <endnote id="(699, I, p. 58)"/>. „Spiritul tolerant al românilor - scrie Leon Volovici -, mult invocat de istoricii și politicienii români (folosit și astăzi ca un loc comun propagandistic, patriotard), este real, verificat și În cazul evreilor. El se manifestă de-a lungul timpului ca o acceptare a prezenței
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de regulă, pe poziții doctrinare foarte rigide, exclusiviste și, prin urmare, intolerante față de doctrinele altor religii (mozaism, islamism) sau față de diversele erezii creștine. Acceptarea diferenței confesionale s-a materializat În câteva zicale populare, care indică un anume tip de mentalitate tolerantă : „câte bordeie, atâtea obiceie”, fiecare om fiind lăsat „În legea lui”, dacă nu chiar „În plata Domnului”. În acest sens, este simptomatic faptul că În spațiul cultural românesc nu s-au născut mișcări eretice, care apar de regulă acolo unde
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țările Înconjurătoare, „ereticii” și „schismaticii” Își găseau locul În Transilvania : „Ei s-au retras În această provincie, unde, după expresia lui Tacit, toate păcătoșeniile se adună ca Într-o cloacă. În Transilvania sunt catolici, calvini, luterani, anabaptiști, evrei, quakeri, arieni, toleranți, greci uniți [= greco-catolici], greci schismatici [= creștini ortodocși] etc.” <endnote id="(333, p. 562)"/>. Reacții similare aveau misionarii catolici și cu privire la situația din Moldova și Țara Românească. Prin 1677, de exemplu, Urbano Cerri, un trimis al papei Inocențiu al XI-lea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era considerat „iudaizant”, iar reformații calvini - fiind și ei persecutați și prigoniți de catolici - Îi priveau pe evrei cu empatie. În aceste condiții, sumar sugerate, nu este de mirare faptul că, În 1710, preotul calvin Jacques Bosnage a publicat, În toleranta Olandă, prima carte de Istoria evreilor care nu era scrisă de pe poziții iudeofobe. Același teolog a publicat un alt volum, nu Întâmplător intitulat Tratat de toleranță universală, În care Îndrăznea să formuleze o Întrebare de neimaginat până atunci : „Cei care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în funcționarea instituțiilor de cult și învățământ și al serviciului economic administrativ al cancelariei comunității și al societății Sacra. În ianuarie 1941, acțiunea legionarilor din orașul Dorohoi nu a fost de amploare, prefectul județului Dorohoi, Barbu Stroici, fiind un om tolerant, nu a îngăduit acțiuni violente, de proporții. De asemenea, șeful Poliției Dorohoi, ing.Munteanu a luat măsuri de ordine, prin mobilizarea agenților de poliție pe străzile orașului. Doar șeful legionarilor din județ, Andrei Macoviciuc a încurajat câțiva tineri să intimideze
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
contribuit cu idei și gaguri și, pe alocuri, rezultatul seamănă mai mult cu o colecție de scheciuri decît cu o comedie construită. Dar chiar și tirul împrăștiat, chiar și poantele care se fîsîie în loc să ia foc contribuie la atmosfera lui tolerantă și, în termenii lui, filmul nu e lipsit nici de inteligență, nici de tact. Dintre filmele lansate la noi în vara asta, e singurul pe care l-aș revedea. Dilema Veche, august 2008 Mama mă-sii ! Mamma Mia ! (SUA, 2008
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
a vorbit foarte mult în această perioadă de conflictul dintre generații, dintre tineri și cei mai în vârstă. Am trăit acest moment în biserică și tare am mai fost mâhnit! Dacă cei mai în vârstă ar fi mai credincioși, mai toleranți cu cei tineri, dacă s-ar ruga mai mult pentru ei, atunci mult mai mulți tineri ar fi câștigați pentru Hristos, și mult mai puțini ,,ar înceta să mai fie supărați pe biserică”. Această generație începe să demonstreze că oamenii
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
pentru o Bulgarie Mare, ce urma să includă și Dobrogea românească. Membrii săi - celebrii comitagii - acționau mai ales in Cadrilater dar, deoarece în Bulgaria comitagii erau vânați fără milă de poliție, membrii DRO se refugiaseră în sudul României, un stat tolerant, si anume în zona Dunării. Din 1919, DRO se subordonase însă Komintern-ului și F.C.B., care o finanțau și o sprijineau logistic. Obiectivul DRO - dupa 1919 - se modificase și el substanțial: devenită organizație comunistă, obedienta față de U.R.S.S., DRO nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
cealaltă carte, Ioana Pârvulescu încearcă să reconstruiască o receptare „contemporană” a operei privită prin lentila acestui leviatan pe care-l reprezintă sfera media- tică, lumea ziarului. Avem proiecția unui Caragiale lumi- nos, într-o lume care nu se grăbește, încă tolerantă, încă naivă, încă încrezătoare în progres. Elementul deformant este însă acolo, gazeta, sfera mediatică, însă el nu scoate la iveală decât un fel de origami, monștri de hârtie. Pe bună dreptate, Ioana Pârvulescu contestă îndepărtarea tot mai mare de operă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
corporală : „Și apoi o cascadă, un torent de invective la adresa autorității, care e compusă din pungași, din zbiri complici cu briganzii ! exemplu : d. inspector, care s-a învoit cu țigancele...”. Inversiunea s-a produs, autoritatea este cea care a devenit tolerantă, per- misivă. Când pronunță sarcastic cuvântul „sublim”, Lefter Popescu nu este departe de o expresie a propriei stări apo- getice, de maximă surescitare. După ce a făcut o sumară radiografie a unui regim corupt care nu permite cele mai radicale măsuri
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
nou) specializare psihiatric). Israelul este sub tensiune, e o tar) În suferinț). Oamenii simt presiunile inamicilor așa cum, poate, le-au simțit și psalmiștii, iar uneori par gata s) strige: „Sparge-le dinții, Doamne!”. Și totuși, aproape toți sunt rezonabili și toleranți, iar ranchiuna Împotriva arabilor se manifest) rar. Aceștia nu sunt niște oameni slabi. Doar câteodat), Într-o zi liniștit) sau cand munții Moab se contureaz) În lumina soarelui, pe ț)rmul m)rii sau În livezi, mai auzi În idiș
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]