2,360 matches
-
Editură Irecson, București. Pitariu, H. (2000), Predicția succesului managerial, teză de doctorat, Universitatea București. Popa, M. (2003), Statistică și informatică pentru științele psihologice, note de curs, Universitatea București. Roco, M. (2003), „Management și inteligență emoțională”, Revista de Psihologie a Academiei Române, tomul 48, nr. 3-4. Shure, M.B. (1981), „Social competence as a problem-solving skills”, în Wine, J.D.; Smye, M.D. (eds.), Social Competence, Guilford, New York. Spence, S.; Shepherd, G. (1983), Developments in Social Skills Training, Academic Press, London. Spitzberg, B.H.; Cupach, W.R.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și propun a-l iniția și a-l derula, pentru a profita și a se bucura de beneficiile lui. Bibliografie Băban, A. (1998), Stres și personalitate, Editura Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca. Brate, A. (1998), Stresul ocupațional la militari și electricieni, tom II, Analele Universității din Oradea. Brate, A. (1996), Stresul ocupațional și perceperea lui la militari și electricieni, dizertație/master, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Brate, A. (2001), „Stresul socio-profesional: O provocare pentru secolul XXI”, în A. Brate, Elemente de psihologia stresului, Editura
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
românească, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 6. Sugestiv În acest sens este și titlul articolului lui Neagu Djuvara care sugerează simetria cronologică dintre 1848 și 1948. Neagu Djuvara, „Souvenirs de l’exil de 1948”, Revue Roumaine d’Histoire, Academia Română, tom XXXIV, nr. 1-2, ianuarie-iunie 1995, p. 17. Statisticile Îi cuprind numai pe cei care s-au Înregistrat la Biroul francez pentru protecția refugiaților și a apatrizilor, care a Înlocuit Organizația internațională pentru refugiați. Potrivit unui document din arhiva postului de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
, revistă editată la București între 1845 și 1848 de August Treboniu Laurian și Nicolae Bălcescu. Prospectul-program, scris de Bălcescu și difuzat cu șase luni înainte, arată intenția redactorilor, realizată în mare parte în cele cinci tomuri apărute, de a scoate o publicație pentru românii din toate provinciile, care să stimuleze cunoașterea și studierea istoriei naționale. Reflectând concepția lui Bălcescu despre istorie, precum și preocupările filologice și arheologice ale lui A.T. Laurian, fiecare tom e alcătuit din
MAGAZIN ISTORIC PENTRU DACIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287950_a_289279]
-
în cele cinci tomuri apărute, de a scoate o publicație pentru românii din toate provinciile, care să stimuleze cunoașterea și studierea istoriei naționale. Reflectând concepția lui Bălcescu despre istorie, precum și preocupările filologice și arheologice ale lui A.T. Laurian, fiecare tom e alcătuit din mai multe secțiuni. Acestea cuprind cronici din Țara Românească și Moldova (ale lui Radu Greceanu, Radu Popescu, cronici anonime), editate aici pentru prima dată, cu o atentă grijă filologică, acte, hrisoave și scrisori oficiale, traduceri din cronici
MAGAZIN ISTORIC PENTRU DACIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287950_a_289279]
-
populare cu interes istoric, anunțată în prospect, nu a mai fost realizată. După plecarea lui Bălcescu în străinătate (1846), de editarea revistei se ocupă Laurian, ceea ce se resimte și în ortografia latinizată cu care sunt reproduse textele în ultimele două tomuri. Tot el a încercat, la Viena, în 1851, să continue tipărirea revistei într-o formă schimbată, dar nu a editat decât un volum și o fasciculă, cu circulație foarte restrânsă, cuprinzând petiții ale ardelenilor. Salutată cu entuziasm încă de la apariție
MAGAZIN ISTORIC PENTRU DACIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287950_a_289279]
-
Emanuelei, Mariannei, Malviei ș.a., dar și - cu același gest teribilist - Lui Dumnezeu, „Mie”. În schimb, capitolul din romanul Malvia conține o poveste de dragoste scrisă în manieră tradițională. Nu lipsește din paginile M. nici bibliografia scrierilor autorului, unde, pe lângă două tomuri de poeme (Pajiștile sufletului și Vremelnicii), este menționată și Meduza, culegere de poeme și proză. O spirituală autorecenzie enumeră laturile slabe, dar și reușitele literaturii publicate în revistă. M.V.
MEDUZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288077_a_289406]
-
în medii științifice din Europa, H. deține atuuri indispensabile unor construcții teoretice de amploare. El realizează în Principie de lingvistică (1881) cea dintâi sinteză românească a disciplinei. Aceasta era și corolarul unei lucrări importante, Cuvente den bătrâni, fiind inclusă în tomul al treilea, intitulat Istoria limbei române. Venind în descendența eforturilor lui T. Cipariu, editează în Cuvente den bătrâni texte din secolul al XVI-lea redactate în românește, ale căror caracteristici sunt semnalate și studiate analitic, spre a servi la definirea
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
eforturilor lui T. Cipariu, editează în Cuvente den bătrâni texte din secolul al XVI-lea redactate în românește, ale căror caracteristici sunt semnalate și studiate analitic, spre a servi la definirea diacronică a structurii lexico-gramaticale a limbii. Dacă în primul tom (Limba română vorbită între 1550-1600) publică și comentează mai ales texte neliterare (zapise oficiale și acte private), în cel de-al doilea, Cărțile poporane ale românilor în secolul XVI în legătură cu literatura poporană cea nescrisă, sunt editate sistematic, pentru prima oară
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
de Ștefan Pașca și de Theodor Capidan. Eforturile s-au concretizat, între 1938 și 1943, în editarea a șapte volume din Atlas... (patru din ancheta întreprinsă de Sever Pop și trei din cea înfăptuită de Emil Petrovici) și a unui tom de Texte dialectale. Cât privește Dicționarul limbii române, la a cărui redactare au participat, în principal, Constantin Lacea și Theodor Capidan, secondați de N. Drăganu, C. Diculescu, D. Evolceanu, Teodor Naum, Șt. Pașca, Yves Auger, A.I. Rădulescu-Pogoneanu, sub îndrumarea aceluiași
INSTITUTUL DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA „SEXTIL PUSCARIU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
și un colectiv de lingvistică și de istorie literară maghiară. Funcționând sub egida Academiei și, pentru o scurtă perioadă, în anii ’80, sub aceea a Universității „Babeș-Bolyai”, Institutul a contribuit, între 1969 și 2002, la publicarea Dicționarului limbii române, cu tomuri pentru literele O, R, T, Ț și U, a patronat continuarea editării într-o „serie nouă” a Atlasului lingvistic român (ancheta Emil Petrovici), din care au apărut șapte volume mari și patru volume mici, interpretative, apoi cele două chestionare - ALR
INSTITUTUL DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA „SEXTIL PUSCARIU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
român (ancheta Emil Petrovici), din care au apărut șapte volume mari și patru volume mici, interpretative, apoi cele două chestionare - ALR I și ALR II - și volumul introductiv al acestuia din urmă. În paralel a girat editarea unei suite de tomuri din Noul atlas lingvistic român pe regiuni, dedicat graiurilor românești maramureșene, transilvănene și bănățene. Spiritul muzeiștilor, caracterizat prin interdisciplinaritate, deschidere culturală, probitate științifică și, nu în ultimul rând, prin umor, nu a încetat să călăuzească și munca istoricilor literari formați
INSTITUTUL DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA „SEXTIL PUSCARIU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
primite la aceste chestionare, a anchetelor directe, a investigațiilor în biblioteci și arhive, au fost stocate câteva milioane de informații. Treptat, acestea au început să fie prelucrate și valorificate în domeniile specifice. În 1978 s-a editat Dicționarul limbii române, tomul XI, partea 1, litera Ș. Au apărut părțile 1 (în 1997) și a 2-a (în 2002), urmând să fie încheiată partea a 3-a din tomul XIII cuprinzând litera V, precum și literele W, X, Y, să se definitiveze și
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
și valorificate în domeniile specifice. În 1978 s-a editat Dicționarul limbii române, tomul XI, partea 1, litera Ș. Au apărut părțile 1 (în 1997) și a 2-a (în 2002), urmând să fie încheiată partea a 3-a din tomul XIII cuprinzând litera V, precum și literele W, X, Y, să se definitiveze și literele E și L. În 1987 s-au tipărit primele părți din Noul atlas lingvistic român pe regiuni. Moldova și Bucovina, continuate, în 1997, de volumul al
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
în 1969 cu versuri în „Tribuna” și editorial, cu ciclul de poezii Valea concavă în Caietul debutanților (1978), urmat de ciclul de poeme În neclintita suavitate dintr-un alt volum colectiv cu același titlu, apărut în 1979. Participă la redactarea tomului XI din Dicționarul limbii române (1982-1983) și colaborează la volumul De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc (1982). Prima carte a lui I., Barocul literar românesc (1982), este un studiu comparat al literaturii române din
ISTRATE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287633_a_288962]
-
asistenții săi, însă G. Călinescu se va strădui să-i îndrume spre activitatea de cercetare. Unii dintre ei vor fi arestați pentru așa-zise „delicte politice” sau vor fi trecuți la „munca de jos” (Al. Piru). În 1952 apare primul tom al revistei Institutului, „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”. Tinerii rămași la Universitate continuau să vină la Institut, care își mutase sediul în Bulevardul Republicii nr. 73. În jurul lui Călinescu se crease o insulă a cercetării literare, unde
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
Korolenko, Victor Hugo, Alfred de Musset, Liviu Rebreanu, Wladislaw Reymont, Pierre de Ronsard, Mihail Sadoveanu, Mihail Sebastian, Taras Sevcenco, Jonathan Swift, Mark Twain, H. G. Wells, Oscar Wilde, Paul Zarifopol. În domeniul cercetării folclorului, sub egida Institutului apare în 1953 primul tom, Poezia, din Antologie de literatură populară (cu o prefață de G. Călinescu). Urmează alte două volume, Basmul (1956) și Legende, povestiri și snoave (1967), sub îngrijirea lui I.C. Chițimia. Substanța antologiei o constituia folclorul clasic din culegerile consacrate, la care
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
de ideologii partidului, în temutul oficios de partid „Lupta de clasă”, incriminându-se devieri de la linia ideologică oficială, îndeosebi așa-numitele poziții obiectiviste. G. Călinescu a înțeles repede că, de fapt, atacul era dirijat împotriva sa, nu împotriva autorilor masivelor tomuri antologice, I.C. Chițimia, Ovidiu Papadima, Gheorghe Vrabie. Scrie, în consecință, câteva articole pe tema „actualității” folclorului și se hotărăște să realizeze, la Institut, sub conducerea sa, un Manual de folclor, în care să lămurească principalele aspecte teoretice ale domeniului. La
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
la început de mileniu III etc. Așa după cum era de așteptat, având în vedere stadiul cercetărilor, volumul nu putea răspunde la toate problemele imaginate inițial și să conțină analize mai ample pentru cele de față. Asta pentru că, să nu uităm, tomul pe care-l edităm acum e doar produsul primelor investigații, un altul, de sinteză, urmându-i în curând. Cu toate acestea, el constituie un bun început. Desfășurarea simpozionului amintit mai sus a coincis cu împlinirea a șapte decenii de la nașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
documentară, răbdător creată, marile sinteze de istoria istoriografiei, începute prin reflecția întreprinsă pe marginea concepției și a operei istorice a lui Mihail Kogălniceanu (1974) și prelungită prin cercetările * Publicat în „Analele Științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași“, Istorie, tom L, 2004, p. 341-344. 22 ALEXANDRU-FLORIN PLATON dedicate istoriografiei Junimii (Junimea, implicații istoriografice, 1976), prefacerilor scrisului istoric românesc de la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului XX (De la istoria critică la criticism, 1985) și evoluțiilor, din același unghi, din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Papacostea, Domni români și regi angevini. Înfruntarea finală 1370-1382, în idem, Geneza statului în evul mediu românesc, Cluj-Napoca, 1988; Pascu, Contribuțiuni documentare; Radu Rosetti, Despre unguri și episcopiile catolice din Moldova, în „Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice“, București, seria II, tom 27, 1904-1905; I. Sabău, O nouă listă a episcopilor catolici din Moldova, în „Revista Istorică“, București, 29, 1943; Sýkora, Poziția internațională. • Ferenț, Cumanii; Spinei, Realități, p. 87; Șerban Turcuș, Sfântul Scaun și românii în secolul al XIII-lea, București, 2001
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
documente în care armenii din secuime au amintit de venirea înaintașilor lor din Moldova, vezi ibidem, p. 93. • Nicolae Edroiu, Câteva precizări pe marginea articolului „Un manuscris inedit și o controversă istorică“ de Sergiu Selian, în „Revista istorică“, serie nouă, tom V, nr. 5-6, maiiunie, 1994, p. 580; pentru familia Lukács (Gugaszian), vezi Nicolae Gazdovits, Istoria armenilor din Transilvania, p. 398-399. • Sergiu Selian, Schiță istorică a comunității armene din România, ed. a II-a, București, Editura Ararat, 1999, p. 29. • Versiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
manuscrisul aflat în Biblioteca Academiei, Filiala Cluj, de către Nicolae Edroiu, O lucrare istorică inedită a lui Alexandru Șterca-Șuluțiu, p. 287-294; pentru a fi ulterior reeditat de către Sergiu Selian, Un manuscris inedit și o controversă istorică, în „Revista istorică“, serie nouă, tom IV, nr. 5-6, mai-iunie 1993, p. 561-571, fără știința editării acestuia de către Nicolae Edroiu. Istoricul clujean a ținut să îndrepte această eroare în recenzia: Câteva precizări pe marginea articolului „Un manuscris inedit și o controversă istorică“ de Sergiu Selian, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 298-299, nr. 154, nr. 301-302. Prezentarea atacurilor răsculaților aflați sub protecția Poloniei la N. Grigoraș, Marea răscoală populară din Moldova, p. 232-233. • N. Iorga, Armenii și românii: o paralelă istorică, extras din „Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice“, seria II, tom XXXVI, 1913, p. 31; idem, Despre țările locuite de armeni, în „Ani“, tom I, vol. II (aprilie 1936), p. 3. • Nicolae Gazdovits, Istoria armenilor din Transilvania, p. 79, dă și numele unora dintre cei care l-au însoțit pe episcop
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la N. Grigoraș, Marea răscoală populară din Moldova, p. 232-233. • N. Iorga, Armenii și românii: o paralelă istorică, extras din „Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice“, seria II, tom XXXVI, 1913, p. 31; idem, Despre țările locuite de armeni, în „Ani“, tom I, vol. II (aprilie 1936), p. 3. • Nicolae Gazdovits, Istoria armenilor din Transilvania, p. 79, dă și numele unora dintre cei care l-au însoțit pe episcop la Bistrița, fără a oferi însă și trimiteri la sursele din care au
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]